România Liberă, august 1984 (Anul 42, nr. 12363-12388)

1984-08-01 / nr. 12363

r 1 (Urmare din pag. 1) de ştiinţă, artă şi cultură se reunesc in vederea rezolvării in comun a unor probleme speci­fice, contribuind totodată la re­alizarea sarcinilor specifice ce le revin în procesul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Organizaţiile de ma­să şi obşteşti au încetat de mult a mai fi privite şi tratate drept simple „curele de transmisie“ intre factorii de decizie şi mase, ele participi­nd azi direct res­ponsabil şi eficient la rezolva­rea problemelor specifice con­ducerii sociale. Sesizind just necesitatea adîn­­cirii şi diversificării formelor democratice de activizare poli­tică a maselor, partidul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au indicat, încă cu multă vreme în urmă, căile pe care societatea noastră trebuie să păşească, pentru ca democra­ţia socialistă să capete valenţele sale plenare de astăzi, să devină o adevărată democraţie munci­torească, revoluţionară. între aceste căi, un loc de seamă îl ocupă împletirea orga­nică dintre activităţile celor trei mari compartimente ale siste­mului nostru politic : partid, stat, organizaţii de masă şi ob­şteşti. Crearea organelor cu dublă natură, de partid şi de stat, subordonate organismelor supreme ale puterii de stat şi conducerii superioare de partid, constituie de mult o realitate vie, a organizării politice a societăţii noastre. Ele contribuie efectiv la o mai puternică fundamen­tare ştiinţifică a deciziilor în domeniile dezvoltării economi­­co-sociale, al perfecţionării structurilor organizatorice, al controlului, al respectării hotă­­ririlor de partid şi ,a legilor ţării. Consiliul Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale — adevărat parlament economic al ţării — Consiliul Organizării Economico-Sociale, Consiliul Central de Control muncitoresc al activităţii economice şi soci­ale, Consiliul Apărării, Consiliul­ Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Curtea Su­perioară de Control Financiar s.a. sunt de mult intrate in sfera formelor instituţionalizate prin care activitatea de partid se conjugă cu cea de stat. Din guvernul ţării fac parte de drept preşedintele Consiliu­lui Central al Uniunii Genera­le a Sindicatelor, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie, primul secretar al C.C. al U.T.C., preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, asigurându-se astfel promovarea directă a punctului de vedere a celor mai largi şi reprezentative organizaţii de masă în organul suprem execu­tiv al statului. Avind in vedere faptul că cele mai importante decizii cu caracter statal îmbracă forma juridică a legilor, există preo­cuparea de lărgire a accesului organizaţiilor cu caracter nesta­tal la iniţiativa legislativă. In prezent, acest important drept este exercitat de C.C. al Parti­dului Comunist Român, Consi­liul Naţional al Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste, Consiliul de Stat, Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale (in domeniul său de activitate), un număr de cel pu­ţin 35 de deputaţi, alte organe prevăzute de lege. Organizaţiile de masă şi obşteşti pot face pro­puneri şi elabora proiecte de legi, care se înaintează, în ve­derea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă, fie F.D.U.S. de către organizaţiile componente, fie Consiliului de Miniştri de către organizaţiile ai căror reprezentanţi sunt membri ai guvernului. De menţionat este faptul că toate proiectele de acte normative sunt supuse apro­bării conducerii superioare de partid, iar cele mai importante proiecte de acte normative, în principal legile, sunt supuse dezbaterii publice in scopul îm­bunătăţirii lor cu propunerile şi sugestiile formulate direct de oamenii muncii. Dar peisajul politic al Româ­niei Socialiste este mult mai complex. In cadrul său funcţio­nează astăzi, ca forme ale auto­­conducerii muncitoreşti, la ni­vel macrosocial, un ansamblu închegat de forumuri naţionale, care acoperă practic toate dome­niile mari ale vieţii economice şi sociale. „Crearea acestor or­ganisme — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se înscrie in preocupările partidului de a perfecţiona în continuare activi­tatea consiliilor oamenilor mun­cii şi adunărilor generale din unităţile socialiste şi de a înfăp­tui prevederile Programului partidului cu privire la crearea de noi forme superioare de or­ganizare socială, de democraţie directă, largă, in care poporul îşi poate spune deschis părerea asupra oricăror probleme şi poate participa nemijlocit la înfăptuirea în viaţă a întregii politici interne şi internaţio­nale“. Dintre aceste forumuri ale democraţiei noastre muncito­reşti, revoluţionare, reţin aten­ţia, prin competenţa şi atribu­ţiile lor deosebit de importante. Congresul Consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfuri­lor şi finanţe cu organul său permanent. Consiliul Naţional al oamenilor muncii. Congresul consiliilor de conducere ale uni­tăţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al Consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gos­podărirea apelor, avind ca or­gan permanent Consiliul Naţio­nal al Agriculturii, Congresul Educaţiei Politice şi Culturii So­cialiste al cărui organ perma­nent, Consiliul Culturii şi Edu­caţiei Socialiste are o dublă na­­tură : de partid şi de stat ; Congresul Educaţiei şi Invăţă­­mintului avind ca organ perma­nent Consiliul Suprem al Edu­caţiei şi Invăţămîntului ; Con­gresul consiliilor populare ju­deţene şi al preşedinţilor consi­liilor populare, conferinţele pre­şedinţilor consiliilor populare , conferinţele judeţene ale consi­liilor populare municipale, oră­şeneşti şi comunale ş.a. Acestea nu sunt simple organe consultative ci, organe naţionale de coordonare în sfera puterii sau a administraţiei de stat In­vestite cu autoritate şi drept de decizie. Activitatea lor se desfă­­­şoară sub conducerea partidului, in strînsă legătură cu organele de stat, iar deciziile lor — obli­gatorii pentru acestea din urmă — trebuie să fie în conformitate cu hotăririle de partid şi cu le­gile ţării. ★ Se poate constata cu uşurinţă că în cadrul societăţii noastre, ca urmare a politicii de largă deschidere umanistă şi demo­cratică promovată de partidul şi statul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are loc un proces continuu de împletire a activităţii desfăşurată de orga­nele specializate ale statului so­cialist cu cele promovate prin cele mai diverse forme de atra­gere nemijlocită a maselor la conducerea diferitelor laturi ale vieţii economice şi sociale, atît la nivel local cit şi la nivel na­ţional. Ponderea mereu mai mare pe care organismele de auto­­conducere, de participare direc­tă şi responsabilă a oamenilor muncii, o au în cadrul sistemu­lui democraţiei noastre munci­toreşti, revoluţionare, constituie o dovadă strălucită a viabilităţii şi dinamismului sistemului nos­tru politic, a adeziunii necondi­ţionate a maselor la politica şti­inţifică promovată de partidul şi statul nostru. Acum, în preajma celei de a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă întregul nostru popor păşeşte, mai unit ca oricînd, sub condu­cerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spre edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. El este conştient că vi­itorul ii aparţine, că acest vi­itor este făurit de el prin mun­ca sa plină de abnegaţie de zi cu zi, că societatea socialistă — izvor şi garanţie a adevăratei libertăţi umane — constituie ca­drul în care Înfloresc şi se dez­voltă cele mai scumpe visuri ale umanităţii, de libertate, in­dependenţă şi progres. Revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­imperialistă, vremurile care au urmat istoricului 23 August 1944 au conferit teatrului, literaturii şi artei în general inalte semni­ficaţii şi responsabilităţi, au îm­bogăţit şi în acest domeniu no­ţiunea de contemporaneitate, în anii noştri contemporaneitatea creaţiei, a activităţii oamenilor şi instituţiilor de artă presupune o dinamică angajată, constructiv direcţionată, o prezenţă activă într-o societate care se con­struieşte pe sine pentru sine, cu conştiinţa responsabilităţii. In acest nobil proces de făurire. De aici contemporaneitatea creaţiei literar artistice, din consonanţa cu dominantele şi disponibilită­ţile acestor decenii de avîntată edificare, de statornicire şi desă­­virşire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de aici calitatea de a atrage, a interesa şi a educa spectatorii în spiritul idealurilor epocii. In teatru, contemporaneitatea activă o asigură repertoriul-pro­­gramul ideologic-artistic, iar re­pertoriului, îi dă această calitate in primul rind literatura drama­tică de actualitate, adică piesele care transfigurează artistic as­pecte şi procese proprii vieţii noastre în anii socialismului, care se nutresc din viul vre­murilor noi, le reprezintă şi, prin virtuţile artei, le stimulea­ză in împliniri, contemporanei­tatea avind odată cu calitatea de a reprezenta valori şi disponibi­lităţi caracteristice, capacitatea de a activiza conştiinţe, de a determina comportamente şi rit­muri superioare în existenţă. Este potrivit să observăm că în considerarea semnificaţiei con­temporaneităţii şi în practicarea unei activităţi teatrale eficiente în primă şi ultimă instanţă, con­temporane sunt numai valorile autentice, adică piesele şi spec­tacolele care contribuie la îmbo­găţirea cu capacităţi active a oamenilor, la formarea şi desă­­vîrşirea lor umană, civică şi pa­triotică, la stimularea lor spiri­tuală, toate cu efect educativ structural. Am spune că şi in artă — ca şi în celelalte dome­nii de activitate, dar în artă mai cu seamă — contemporanei­tatea presupune calitate, auten­tică valoare, operele de dimen­siune contemporană fiind valori azi, fiind valori şi aline, opere artistice care creează disponibi­lităţi de comunicare cu înaltele idealuri socialiste, cu eterna umanitate. Condiţia lor este ar­­tisticitatea, ducînd la calitatea de a se implanta ca valoare cu capacitate de impuls în fiinţa spectatorului. Numai din această perspectivă pot fi considerate scrierile destinate teatrului şi realizările scenice in general, deoarece teatrul are o viaţă a sa anume, el nu devine eficient decit prin linii de forţă evidente, printr-o dinamică antrenantă, prin acţiuni interesante şi con­fruntări de specifică tensiune, prin personaje bine definite şi relaţii clare, concludente. Exce­sul enunţiativ este lipsit de efi­cienţă, aşa precum excesiva sim­bolistică şi metaforizare, înde­părtarea de rigorile genului poartă pericolul limitării accesi­bilităţii şi penetraţiei artei dra­matice. Contemporaneitatea este o condiţie şi eficienţa artistică educativă, stimulatoare, o re­zultantă a integralităţii către care trebuie să tindă fiecare creaţie teatrală. Adevărata operă artistică este autentică prin adevăr, sinceritate şi ori­ginalitate, prin calitatea de a crea un univers şi a-i da va­loare de entitate artistică activă, purtătoare de energii specifice, transmisibile. In acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, releva, la memorabila Consfă­tuire de la Mangalia, datoria oamenilor de artă, a crea­torilor din domeniul teatrului, al cinematografiei de a înfăţişa eroi prin care să dezvolte la spectator dragostea de ţară, de partid, de popor. „Avem nevoie de o artă, de o cinematografie, de un teatru care să reprezinte esenţa, modelul omului pe care trebuie să-l făurim“. Este aici o nobilă chemare şi un îndreptar, prilej de meditare şi de conclu­zie. Îndemn la creaţie izvorită din adevărul vieţii noi şi pentru această viaţă, sursă şi obiect al contemporaneităţii active. De la memorabilul 23 August 1944 trăim vremuri de avînt re­voluţionar, de revoluţie con­structivă, de grandioasă edifi­care, la înfăptuirea cărora oa­menii noştri s-au angajat con­ştient sub conducerea Partidului Comunist Român şi pe care le făuresc in spiritul unor înalte îndatoriri faţă de ţară şi popor, luptînd pentru desăvîrşirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, năzuind către comu­nism. Sunt vremuri eroice care pretind efortul şi nu ocolesc sa­crificiul, sunt vremuri de inega­labilă frumuseţe şi de mari îm­pliniri, sunt vremurile noastre ale socialismului, epocă ce este creată de eroi ai cotidianului sau ai unor fapte ieşite din co­mun. De aici dominantele vieţii in aceşti patruzeci de ani, to­nusul caracteristic, optimismul şi perspectiva, de aici sursa unei specifice spiritualităţi, deci şi a creaţiilor literar-artistice contemporane. Vremurile noastre şi-au creat eroii ; este firesc ca şi creatorii de literatură şi artă să-i trans­figureze tot mai frecvent în opere vii, modele făcute să re­prezinte şi să stimuleze pre­zentul, să rămînă ca valori ale epocii noastre in faţa viitorului. Socialismul a conferit vieţii aspecte şi înţelesuri noi. în so­cietatea bazată pe echitate oa­meni liberi şi egali trăiesc şi îşi manifestă cu specifică intensi­tate disponibilităţi pe care con­ştiinţa la amplifică, le dă direc­ţie şi energie. In viaţa noastră nouă se manifestă ca fenomene curente şi de masă patriotismul, conştiinţa care generează o mo­dalitate superioară de existenţă, responsabilă şi constructivă, res­ponsabilitate convertită în fap­tele cotidiene, in munca de zi cu zi obişnuită sau în acţiuni excepţionale şi unele şi altele la baza atîtor înfăptuiri In pro­cesul de edificare din aceste patru decenii patriotismul se manifestă cu infinită nobleţe, avind ca ţel al fiecăruia bună­starea şi afirmarea plenară a personalităţii tuturor. Este o stare majoră, propice vieţii noi din ţara noastră, o perspectivă de mare generozitate in­exis­tentă şi o sursă inepuizabilă pentru creaţia literar-artistică. Sunt procese şi realităţi care impun să fie mai frecvent şi mai intens transfigurate artis­tic în opere încărcate cu energii active, care să poarte fluid pa­triotic şi să-l transmită prin spectacole de specifică tensiune. Intr-o înaltă comuniune între scenă şi sală. Se ştie că drama­turgiei noastre nu-i lipsesc ase­menea valori, azi, ca şi în trecut, scriitorii de frunte au creat opere de înaltă vibraţie patriotică, în care eroii îşi trăiesc incandescent convingerile şi dăruirile, îşi rea­lizează integralitatea existenţei prin manifestări proprii şi tot­odată comune colectivităţii căreia îi aparţin. De asemenea că în mişcarea teatrală româ­nească există forţele care să transpună scenic operele de această factură, talente vigu­roase, artişti cu simţire, inteli­genţă şi profesionalitate care se arată la înălţimea exigenţelor marilor texte, le valorifică stră­lucit. Faţă de asemenea creaţii, piese şi spectacole, publicul îşi manifestă cu căldură adeziunea, bucuros să comunice emoţional cu valorile promovate în aceşti ani de revoluţie şi construcţie, cu virtuţile statornicite în oa­menii zilelor noastre, să se re­găsească intr-un climat sănătos tonifiant, de vigoare morală şi înălţime spirituală. Astfel crea­rea de noi opere care să repre­zinte şi activizeze contempora­neitatea în realitatea şi per­spectiva revoluţionară, se impu­ne cu prioritate în dezvoltarea literaturii dramatice naţionale şi a teatrului românesc. Chemarea adresată scriitorilor şi artiştilor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii, de a crea opere pătrunse de patriotism şi înari­pate de elan revoluţionar, dă direcţii ferme şi mai multă vi­goare unui proces vital, subli­niind sursele şi obiectivele crea­ţiei contemporane active, sarci­nile ce revin făuritorilor de li­teratură şi slujitorilor artei in procesul istoric in care se fău­resc oameni noi şi prin oameni o nouă lume, tot mai bună şi mai frumoasă. Virgil Brădăţeanu PATRU DECENII DE STRĂLUCITE ÎNFĂPTUIRI revoluţionare Din gîndirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu UN CADRU larg democratic ŞI REVOLUŢIONAR AL ACTIVITÂŢII POLITICE, STATALE ŞI OBŞTEŞTI Dramaturgia contemporană la înălţimea şi exigenţelor Pagina a 2-a — 7 august 19841 1 //Románia liberó" CHIPUL NOU AL PATRIEI OGLINDITPE CEI CE-L FĂURESC O nouă cetate de lumină Din scrisorile primite la redacţie ,,Piaţa Soarelui din Arad In oraşul Arad a apărut un nou obiectiv urbanistic căruia îi spunem „Piaţa Soarelui“. Numele ii vine de la instalaţiile pentru Mulţi dintre locuitorii co­munei Şuiei au lucrat la construcţia sistemului hidro­energetic de pe Argeş, cali­­ficindu-se în meserii de care nici nu se putea vorbi pe la noi mai înainte. Apoi au plecat să zăgăzuiască alte rîuri, să mute alţi munţi din loc, să ridice noi baraje pentru lacuri de acumulare. Dar, iată că, de curind, un astfel de şantier şi-a făcut apariţia chiar în satul nos­tru. La început am crezut că este vorba despre construc­ţia unui pod in locul celui vechi şi şubred de lemn care face legătura peste riul To­­polog între satele Şuiei şi lenculeşti, pe drumul Căli­­măneştîlor din Vîlcea. Era, intr-adevăr, nevoie urgentă de un asemenea pod, dar am aflat că, de fapt, cu o sin­gură investiţie, se va con­strui acolo un baraj care să servească şi pentru circula­ţia rutieră. In aceste zile se execută lucrări de decoper­­tare în zona digului de 550 m de pe malul sting al rîului şi fundaţiile la staţiile de sortare şi betonare. Este de remarcat faptul că se fo­loseşte pietriş şi nisip chiar din albia riului, evitindu-se cheltuielile de trans­port, iar la lucrări este antrenată forţa de muncă locală, ceea ce scuteşte un mare număr de oameni de a face naveta, oferindu-le, în acelaşi timp, un bun prilej de a se ocupa, intre schimburi, de lucrările agricole. Termenul de conectare la sistemul energetic naţional al acestei microhidrocentrale cu o putere instalată de 1,2 MW este în decembrie 1985. Dar, de pe acum,­­noi, locui­torii din Şuiei, judeţul Ar­geş, suntem­ mîndri că locali­tatea noastră intră în conste­laţia cetăţilor de lumină ale patriei. GH. C. FRUJINA, pensionar, comuna Şuiei, jud. Argeş prelucrării metalelor, am ab­solvit facultatea, am devenit inginer şi m-am reîntors la „Unirea“ unde, de ci­ţi­va ani, îndeplinesc sarcina de direc­tor tehnic adjunct. în cele aproape două decenii de cînd la cîrma partidului şi a sta­tului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu unitatea noastră a beneficiat de investiţii în­­sumînd aproape un miliard lei. A luat fiinţă Unirea-1 şi Unirea-2. Fabrica de maşini de rectificat, construite şi dotate potrivit indicaţiilor date, la faţa locului, de se­cretarul general al partidu­lui, cu prilejul uneia dintre vizitele sale de lucru. In ca­litatea pe care o am aş dori să reproduc, pentru edifi­carea cititorului citeva su­mare date statistice şi teh­nice, întreprinderea posedă în total circa 4 000 locuri de muncă moderne iar Fabrica de maşini de rectificat a de­venit, de ciţiva ani, unitate independentă. Avem un ofi­ciu de calcul propriu, labo­rator pentru testarea utilaje­lor textile în condiţii de microclimat specific, labora­tor de acustică etc. Benefi­ciem de tehnologii moderne — sudura aluminiului în at­mosferă controlată, echilibra­rea dinamică a pieselor in mişcare, turnarea de preci­zie. Am realizat în domeniul nostru citeva premiere na­ţionale , cu maşina de filat cu capăt liber, cu o turaţie de 80 000 ture pe minut, cu maşina de etilat şi texturat pentru prelucrarea fibrelor chimice etc. In toate aceste realizări — concretizate în producerea de bunuri materiale — se reflectă dinamismul imprimat industrializării ţării după Congresul al IX-lea, preocu­parea neabătută a tovarăşului gre neconvenţională în tre­buri casnice. Este pentru prima oară cândi în oraşul nostru Soarele este „pus la lucru“ prin cele 1 600 de captatoare montate deasu­pra pieţei agroalimentare din cartier. Energia captată în acest fel este suficientă pentru a încălzi apa menajeră nece-Nicolae Ceauşescu pentru progresul patriei noastre socialiste. Realegerea sa in înalta funcţie de secretar general al partidului ne dă certitudinea continuării rit­mului vertiginos de dezvol­tare în care ne-am angajat. ING. FRANCISC SZABÓ director adjunct tehnic la întreprinderea „Unirea“ Cluj-Napoc­a captarea energiei solare montate în acest punct. Este o construcţie Îndrăzneaţă Urmărind să înlocuiască combustibilii clasici cu ener­vală unui număr de 900 de apartamente din zonă, din primăvară pînă în toamnă. Economia adusă prin utili­zarea acestui sistem este apreciabilă. Concepută şi realizată de un colectiv de arhitecţi şi ingineri de la centrul local de proiectare, instalaţia din „Piaţa Soarelui“ prezintă şi un alt avantaj : panourile montate constituie in acelaşi timp şi acoperiş pentru piaţa unde sunt aşezate. Rezultatele bune obţinute îndreptăţesc construirea de noi instalaţii asemănătoare menite să servească locata­rilor arădeni care se vor bucura de căldura soarelui nu numai în înţelesul strict al cuvîntului. ING. FRANCISC KRIEGER strada George Coșbuc nr. 39, ap. 9, Arad 1 » Egalitate în drepturi pentru toţi fiii ţării Da, destinul meu reflectă, aşa cum se răsfrînge cerul într-un bob de rouă, destinul luminos al patriei, în deve­nirea căreia, anii de dună Congresul al IX-lea al parti­dului reprezintă spirala cea mai înaltă şi promisiunea certă a continuării acestei di­recţii ascensionale, în acelaşi timp biografia mea şi a fami­liei mele constituie dovada cum nu se poate mai convin­gătoare a drepturilor şi liber­tăţilor de care se bucură din plin şi nestingherit toţi fiii ţării, fără deosebire de naţio­nalitate­a faptului că in România problema naţională a fost pe deplin şi judicios rezolvată. Suntem­ trei fraţi. Războiul ne-a lăsat orfani de tată. Am fost mai intîi muncitor la C.F.R., apoi m-ara calificat aici la „Unirea“, in domeniul Caldă solidaritate umană Unul din obiectivele prin­cipale ale partidului nostru il constituie făurirea omu­lui nou, cu inalte trăsături morale, gata să lupte pentru înfăptuirea celor mai nobile idealuri umane și sociale. Un asemenea exemplu aş dori să vi-l prezint in cele citeva rinduri pe care vi le scriu. Nu cu mult timp în urmă, in comuna noastră, Ion Polidor, contabil şef la cooperativa de producţie, era în mare pericol in urma pierderii de singe pricinuită de o intervenţie chirurgica­lă. în această situaţie, pre­şedinta cooperativei, tova­răşa Florica Ion, a apelat la cooperatori cerind ajutor pentru cel aflat în suferin­ţă. Mulţi oameni s-au ofe­rit să fie donatori, fără nici o ezitare. îmi fac o datorie de onoare din a cita numele unora dintre ei : Nicolae Costea, Tudor Lupu,­ Ionel Grama, Nicolae Tinu, Ni­­colae Chelu, Tudor Oprea, Viţa Amza, Sandu Nicula, Lenuţa Miliţoiu, Aurel Ra­­pan, Ionel Sandu, Bucur Tirşoagă, Gheorghe Tudor, Dina Tudor. Cu toţii s-au prezentat la spitalul din Roşiorii de Vede pentru a se vedea de ce grupă de singe este nevoie şi a dona cu cea mai­­mare tragere de inimă. Cu sîngele donat, medicul chirurg Mircea Hulubescu a reuşit să salveze viaţa con­săteanului nostru. El va putea lucra în continuare alături de consătenii săi care au dovedit omenie şi spirit de solidaritate. Faptul este demn de subliniat, ară­­tând că relaţiile dintre oa­menii din comună sunt de caldă şi trainică prietenie. PROF. IOAN GEORGESCU comuna♦ Bălăci, jud. Teleorman legi urmează licee serale şi facultăţi. Ne mîndrim că reu­şim să participăm şi să rea­lizăm, alături de cei vîrstnici, utilaje şi tehnologii noi prin autodotare, dispozitive şi pro­cedee care să mecanizeze procesele de producţie. Aş da doar un exemplu în ceea ce priveşte cele mai recente realizări în acest domeniu, al mecanizării, unde şi-au adus din plin contribuţia tinerii specialişti din cadrul atelie­rului 221, precum şi cei de la secţia mecano-energetică. Astfel a fost amenajată o in­stalaţie de alimentare a a­­gregatelor de re­coacere şi fosfatare rapidă; s-au con­fecţionat mecanisme de co­lectare a pieselor la presele hidraulice, transportoare la sol pentru transferul inter­­operaţional de repere, meca­nisme de scoatere a ronde­lelor de la prese şi cup­toare, manipulatoare pentru manevrarea diferitelor ma­teriale care au uşurat efor­tul fizic şi au sporit substan­ţial productivitatea muncii. Prin dotarea halelor 206 şi 207 cu maşini de debavu­­rat s-a mecanizat un volum de muncă manuală de pes­te 18 700 ore pe an, iar prin amenajarea unui dispozitiv mecanizat pe verticală în secţia sculărie s-a eliberat un spaţiu de peste 100 m ce va fi integrat in circui­tul de producţie. Exemple de acest fel pot fi date cît de multe. Acest lucru ni se pare esenţial pentru că reflectă largile căi deschise tineretului pentru însușirea tehnicii­ noi, a înaltei calificări. MIHAIl-CORNELIU SECELEAN electrician întreprinderea „Metrom“-Braşov Demnitatea de a prelua ştafeta profesională Lucrez la cunoscuta uzi­nă braşoveană „Metrom“ unde am făcut primii paşi in profesia aleasă. Datorită largilor posibilităţi de afir­mare, am înregistrat şi pri­mele satisfacţii profesiona­le, alături de ceilalţi tineri din uzină. Ştim că trebuie să ne pregătim exemplar pentru a prelua ştafeta de la meseriaşii cu vechime şi experienţă înaltă, pentru a duce mai departe renume­­le şi prestigiul întreprinderii noastre. In acest scop avem la dispoziţie multiple căi de însuşire a noi cunoştinţe teoretice şi practice, avem cursuri de ridicare şi per­fecţionare a pregătirii pro­fesionale, iar mai mulţi co­

Next