România Liberă, iulie 1985 (Anul 43, nr. 12646-12672)
1985-07-01 / nr. 12646
I mi Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XLII 1ir. 12646 Luni 1 iulie 1985 6 pagini 50 bani ! Pentru realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan in cel de-a!doilea semestru şi pe întregul an ORGANIZAI SUPERIOARĂ, CONDUCERE IN TOATE SECTOARELE Intrăm astăzi în cel de-al doilea semestru al anului, ultimul din cincinal. Pe parcursul lui, prin munca noastră şi prin rezultatele obţinute, vor fi fixate cotele — pe care conducerea partidului şi statului, întregul popor le doresc cit mai înalte — ce vor constitui baza de pornire in înfăptuirea directivelor şi hotărârilor Congresului al XIII-lea. Aşadar, perioada ce urmează se va afla în permanenţă sub semnul unei cît mai bune conexiuni cu un an ce trebuie să marcheze, de la început, saltul calitativ cuprins în orientările şi sarcinile principale stabilite de Congres pentru cincinalul următor. Exigenţele actualului sfirşit şi început de cincinal ne solicită nu numai o pregătire temeinică şi gospodărească, ci o pregătire în primul rînd ştiinţifică, minuţioasă, întemeiată pe un raport de 100 . 100 plan-contracte economice, pe îndeplinirea tuturor prevederilor etapei „1985“ din programele naţionale şi pe ramuri, pe asigurarea tuturor resurselor necesare şi a tuturor condiţiilor de punere în aplicare a proiectelor existente privind lărgirea resurselor de orice fel — energetice, materiale, tehnice, tehnologice, profesionale, organizatorice. Toate acestea nu sunt, însă, după cum bine se ştie, „cerinţe suplimentare“, ci componente intrinseci ale prevederilor de plan şi sarcinilor acestui an completate din timp cu măsurinfinite să lichideze consecinţele activităţii, îngreuiate de iarnă, din primele două luni. încărcătura fiecărei zile din cele rămase până la încheierea anului este, astfel, bine determinată iar calendarul muncii cuprinde date de referinţă ce vin în întîmpinarea eforturilor de realizare a planului şi de pregătire a producţiei anului viitor. Termenele stabilite pentru fiecare ramură, în vederea recuperării restanţelor şi intrării în normal ; obligativitatea recuperării, pînă în luna august, a restanţelor din întreaga activitate de comerţ exterior ; fixarea datei de 30 septembrie ca termen-limită de încheiere a tuturor pregătirilor pentru anul 1986 ; adunările generale ale oamenilor muncii din iulie-august şi octombrie-noiembrie , plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, din toamnă — care va prilejui conducătorilor de sectoare economice pretfeffîîÎ* ’ rea, în faţa forumului democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare, a unui raport simplu şi concret privind îndeplinirea sarcinilor de plan şi lichidarea restanţelor, iată momente ce constituie, în fond, un preţios sprijin pentru ministere, centrale şi întreprinderi. Ele ajută la mobilizarea şi concentrarea forţelor spre îndeplinirea, punct cu punct,’ a prevederilor Legii planului naţional unic pe 1985 şi a cerinţelor referitoare la asigurarea începerii în cele mai bune condiţiuni a cincinalului viitor. Căile, mijloacele, priorităţile ce trebuie avute în vedere la dimensionarea şi direcţionarea eforturilor în perioada care urmează sînt judicios ordonate şi formulate cît se poate de limpede în documentul-program de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu ni l-a pus la îndemînă prin magistrala sa cuvintare la recenta Plenară comună a EFICIENŢĂ Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Accentuînd asupra problemelor planului — îndeosebi ale producţiei fizice, exportului, investiţiilor —, asupra particularităţilor fiecărui domeniu de activitate, precum şi asupra problemelor de ordin calitativ de natură să constituie puternice elemente de siguranţă în realizarea producţiei planificate (creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic al produselor, creşterea eficienţei economice, respectarea strictă a normelor de consum, economisirea şi reciclarea materiilor prime, materialelor şi energiei, aplicarea generalizată şi perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, întărirea continuă a muncii de educaţie, a ordinii, disciplinei şi responsabilităţii), secretarul general al partidului jalonează precis cîmpul de acţiune al consiliilor de conducere şi consiliilor oamenilor muncii, cărora le cere să-şi pună mai bine în valoare capacitatea organizatorică, să manifeste un mai ardent spirit revoluţionar şi mai multă iniţiativă în abordarea şi soluţionarea acestor probleme. Adresîndu-se direct minerilor, energeticienilor şi celorlalţi oameni ai muncii — cu prilejul marii adunări populare de la Rovinari — tovarăşul Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 5-a) „Avem planuri de dezvoltare economicosocială bune şi sunt asigurate toate condiţiunile pentru a le îndeplini. Acum hotaritoare sunt activitatea organizatorică, munca practică pentru realizarea lor" NICOLAE CEAUŞESCU GEL AGRES EPOCA CEAUSESCU tuturor zonelor tarii Azi despre: Județul OLT (Pagina a 3-a) întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă Neamţ, desfăşoară o activitate deosebit de complexă şi de un larg interes cetăţenesc. Aprecierea acestei activităţi stă la îndemâna fiecărui cetăţean, pentru că beneficiari ai serviciilor prestate sunt, practic, toţi locuitorii aşezărilor nemţene şi îndeosebi cei din municipii şi oraşe. Iar faptul că recent, pentru rezultatele înregistrate în 1984, colectivului acestei unităţi fost conferit Ordinul Muncii clasa I, este o dovadă că munca oamenilor de aici se bucură de o înaltă preţuire. La ora actuală, întreprinderea deţine în administrare fonduri fixe în valoare de 4,2 miliarde lei, din care 50 la sută create in anii actualului cincinal, fiind, in cadrul judeţului, unitatea cu cel mai mare volum de fonduri fixe pe om al muncii. In administrarea întreprinderii se află peste 2 000 de apartamente date în folosinţă In 1984, moderna staţie de epurare mecanică şi biologică a apelor reziduale din Piatra Neamţ, staţia de epurare din Roznov, noi resurse de alimentare cu apă din Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ, Durău, microhidrocentrala Săvineşti cu o putere instalată de 177 kW, care valorifică potenţialul energetic al apelor reziduale de pe platforma industrială Săvineşti- Roznov. Această puternică dezvoltare a bazei tehnico-materiale a permis creşterea de la an la an a volumului de servicii prestate populaţiei. Am reţinut o cifră : numai in anul la care ne referim (1984), colectivul întreprinderii a efectuat peste 14 000 de intervenţii operative la locuinţe şi instalaţii, ceea ce înseamnă, în medie, cîte 40 de intervenţii pe zi. — Eforturile depuse în dirijiţia sporirii volumului de servicii prestate populaţiei, ne-a declarat ing. Dumitru Ştefan, directorul întreprinderii, au fost însoţite de o permanentă preocupare pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora, pentru creşterea operativităţii, a solicitudinii faţă de cetăţeni. Este o cerinţă majoră, pentru satisfacerea căreia am făcut tot ceea ce ne-a stat în putinţă , ne-am perfecţionat structura organizatorică creîndsecţii şi sectoare specializate, am înfiinţat în fiecare din cele două municipii sectoare de construcţii şi reparaţii care execută anual lucrări în valoare de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, am introdus tehnica de prelucrare automată a datelor prin Înzestrarea întreprinderii cu un calculator „Independent 102 F“, cu ajutorul căruia, asigurăm urmărirea întregului fond locativ de stat, alcătuit din peste 40 000 de apartamente, calcularea şi încasarea chiriilor, facturarea prestărilor de servicii, gestionarea mijloacelor fixe şi a materialelor, calcularea devizelor de investiţii şi reparaţii. De curînd, în biroul directorului a fost instalat un terminal, adevărat tablou de bord al conducerii, care oferă operativ celor din biroul executiv al consiliului oamenilor muncii date cu privire la realizarea indicatorilor de plan, la încadrarea In repartiţiile zilnice de Const. Azoiţii (Continuare in pag. a 2-a) Consiliile populare şi buna gospodărire a localităţilor EXPERIENŢA UNUI JUDEŢ FRUNTAŞ în pas cu secerişul trebuie să se organizeze transportul orzului si cel al griului la bazele de recepţie în contul contractelor încheiate. In imagine : un aspect de pe ogoarele unei cooperative agricole din Bărăgan. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU54 a primit pe ministrul echipamentului, pregătirii profesionale şi formării cadrelor al Regatului Maroc Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, sîmbătă, pe Mohamed Kabbaj, ministrul echipamentului, pregătirii profesionale şi formării cadrelor al Regatului Maroc, conducătorul delegaţiei marocane la lucrările sesiunii Comisiei interguvernamentale româno-marocane, de cooperare economică şi tehnică, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti. Exprimînd calde mulţumiri pentru întrevederea acordată, oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire din partea regelui Marocului, Hassan al II-lea. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită suveranului marocan un cald salut şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, prietenească, a fost relevat cursul pozitiv al relaţiilor dintre România şi Maroc, care se dezvoltă în deplină concordanţă cu hotărîrile şi înţelegerile convenite la nivel înalt. In acelaşi timp, a fost exprimată dorinţa de a extinde aceste raporturi pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate, spre binele şi în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii şi înţelegerii între naţiuni. In acest context, a fost evidenţiat rolul ce revine Comisiei interguvernamentale româno-marocane în stabilirea unor noi căi şi modalităţi de lărgire a cooperării bilaterale în diverse sfere de activitate, pentru valorificarea mai deplină a posibilităţilor de conlucrare pe care le oferă economiile României și Marocului. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale situaţiei politice mondiale actuale, îndeosebi cele referitoare la oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nucleară, consolidarea păcii şi securităţii internaţionale, soluţionarea pe cale politică a problemelor din Orientul Mijlociu şi din alte zone ale lumii, instaurarea unei noi ordini economice, întărirea unităţii şi solidarităţii dintre ţările în curs de dezvoltare. In acest sens, s-a relevat însemnătatea dezvoltării în continuare a conlucrării dintre România şi Maroc pe arena internaţională. La întrevedere a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Actualitatea in agriculturăE VREMEA S ORZUL - strîns cît mai grabnic! GRÎUL - recoltat din prima zi prielnică! 9 Ieri, profitîndu-se de timpul bun, s-a lucrat din plin la seceriş şi semănatul culturilor duble 9 Orzul a fost strîns de pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată 9 în trei judeţe — Dolj, Olt, Teleorman — se desfăşoară recoltarea griului • Pentru a finaliza secerişul orzului şi a declanşa masiv pe cel al griului se impune adoptarea de măsuri organizatorice corespunzătoare . Decalajul existent între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta şi cele însămînţate cu cea de a doua cultură trebuie eliminat . Lucrînd ziua la seceriş şi noaptea la eliberarea şi pregătirea terenurilor pentru semănat se pun baze solide pentru reuşita culturilor duble. Ritmul secerişului se intensifică pe zi ce trece. Şi trebuie să fie aşa. Suprafaţa mare cultivată cu cereale păioase, riscul pierderilor prin scuturare obligă la realizarea zilnică a vitezelor stabilite. Ieri, s-a lucrat din plin la recoltat. Mai ales că timpul a permis acest lucru în multe zone ale ţării. De asemenea, forţele au fost orientate la semănat, eliberarea terenului, transport. în această săptămină eforturile trebuie îndreptate în direcţia finalizării secerişului la orz şi declanşării masive a recoltării griului în zonele cu condiţii pedoclimatice favorabile. Din datele de care dispunem rezultă că la orz suprafeţele de pe care s-a strîns recolta reprezintă 51 la sută din total. Este puţin, dacă avem In vedere data la care ne găsim, precum şi necesitatea ca pe terenurile eliberate să se însămînţeze culturi duble. In cazul griului secerişul s-a declanşat în trei judeţe : Dolj, OU, Teleorman. La ambele culturi, pentru a realiza lucrarea la timp, este nevoie de măsuri temeinice, care să vizeze începerea recoltării fără a pierde momentul optim, precum și care să asigure o bună organizare a muncii. Dacă specialiștii, celelalte cadre de conducere vor fi prezente mereu pe cîmp, urmărind starea lanurilor, atunci se va putea vorbi de începerea secerişului din primul moment prielnic. Dacă tot setul de maşini necesar va fi la marginea lanurilor, dacă mecanizatorii vor avea asigurat tot ce le trebuie — carburanţi, asistentă tehnică, oameni care să deservească utilajele, hrană caldă, mijloace de transport suficiente — atunci se vor putea atinge şi chiar depăşi vitezele de lucru. Deci, totul depinde de oameni, de modul în care fiecare îşi face datoria la locul său. Chiar şi acolo unde timpul este mai puţin propice factorul om rămîne decisiv. Spuneam la începutul acestor rînduri că nevoia de a se grăbi secerişul este impusă şi de sarcina de a se realiza semănatul culturilor duble. Cea de a doua recoltă nu poate fi obţinută fără a insămînţa rapid terenurile eliberate de prima producţie. Că se impune grabă, ne-o demonstrează faptul că pînă acum semănatul s-a executat doar pe 12 la sută din suprafaţă. Deşi recolta a fost strînsă de pe 368 mii hectare, terenurile eliberate de resturi vegetale reprezintă doar 271 mii hectare, iar cele însămînţate cu culturi duble 202 mii hectare. Se constată, deci, decalaje, ceea ce dovedeşte că nu s-a lucrat în flux continuu, că sunt rezerve serioase nevalorificate. Peste tot, acolo unde se execută secerişul, trebuie să existe pe cîmp şi întreaga gamă de utilaje cu ajutorul cărora se execută însămînţările. Altfel decalajele respective se vor mări, ceea ce nu este în interesul nimănui, pentru că, se ştie, a semăna la timp culturile duble înseamnă siguranţă în obţinerea celei de a doua recolte. Aşadar, în această săptămînă ,va trebui să se acţioneze cu toate forţele pentru finalizarea secerişului orzului şi declanşarea respectivei lucrări la grîu în toate lanurile ajunse la maturitate. In acelaşi timp, este necesar să se lucreze în flux continuu pentru ca decalajul dintre suprafeţele de pe care s-a strins recolta şi cele însămînţate să nu crească, dimpotrivă să scadă. Mobilizînd exemplar forţele, lucrind pe toată durata zilei lumină (la eliberarea terenului şi pregătirea acestuia pentru semănat se poate lucra şi noaptea) există posibilitatea să se imprime lucrărilor ritmuri alerte. Eugen Sasu Un OM către oamenii planetei In anii copilăriei mele a început războiul, învăluind imaginea cireşelor cu cea a morţii singeroase. Fiind acel sat virat sub munţii Parîngului, acolo unde Brâncuşi, proiectase Coloana Eroilor din primul război mondial, cel de al doilea război părea să fi fost mai blind. Adică, după ce, in primul război mondial, Oltenia şi cu deosebire Valea Jiului, vuiseră de împuşcături, iar Ecaterina Teodoroiu dăduse măsura cea mai înaltă a vitejiei, cel de-al doilea război părea să ne fi ocolit. Incit, n-am văzut pe-acolo decit nişte soldaţi întinzind sîrme de transmisiune, apoi un regiment de vinători de munte care urma să plece în Tatra, apoi un plug răsturnat într-o groapă, cu boi cu tot, spulberat de o bombă ucigaşă... Eu, copiii ca mine şi bătrînii ne tot invirteam prin sat, în vreme ce vecinii mei, Lecă şi Gore, băieţii Cătălinei de peste drum, fuseseră luaţi pe front. Cit ştiam eu, toţi tinerii de vîrsta milităriei fuseseră incorporaţi. N-aveam nevoie să ştiu pe unde erau ei pe atunci, pe mine mă preocupau şcoala şi oile, şcoala de dimineaţă şi oile după amiază. Dar, de la o vreme, apăreau tot felul de scrisori pline de lacrimi şi aşa a apărut şi-n satul meu războiul. A murit Lecă, a murit Gore ! Nici n-avusesem timp să fi vorbit cu ei pe cînd îmi erau vecini, le-am văzut doar pozele sărutate de mama lor care s-a răsucit o zi întreagă prin praful bătăturii ! „Copiii mei, copiii mei !“ Am auzit apoi ţipete sus pe Coastă, lingă livezile cu pruni, sosiseră telegramele pentru ai lui Barcian. Erau tot aşa, fraţi pe care nu mai aveam să-i reintilnesc. Nici nu mai ştiu ciţi tineri din satul meu au murit atunci în război. O scrisoare de la Ştică o ţin minte şi acum : „îmi pare rău, îi scria neveste-sii, Lina, da’ eu ştiu că n-o să te mai văd !“ Atiţia oameni cu care încă n-apucasem să stau de vorbă piereau, atitea valori se stingeau. Dar viaţa se înfiripă. Precum, odinioară, din picături de apă şi raze de soare. Satul meu şi-a revenit , creşte iarba, creşte griul, se înalţă prin lunci porumbul şi floarea soarelui; oamenii sunt frumoşi, cei din generaţia mea iţi amintesc tot mai greu de trecut, faţa lor şi a copiilor lor e spre viitor. Dar iată că peste lume se adună nori negri de război. Cel de al treilea ţi ultimul. Ultimul, fiindcă nici din apă şi nici din raze de soare viaţa nu-şi va mai reveni. Războiul ultim poate intra nu numai in satul meu, ci în toate aşezările planetei, el va fi cu adevărat nimicitor. Despre el nu vor mai fi amintiri. Citesc cuvintele preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate, de fapt, tuturor locuitorilor satelor, oraşelor, tuturor aşezărilor din lume, tuturor oamenilor care respiră sub munţi sau în cîmpii, oameni de toate gindurile, de toate convingerile, de toate formele şi obiceiurile de viaţă — moartea e una şi aceeaşi! — şi mă alătur, eu şi concetăţenii mei, eu şi oamenii satului meu, din toată inima chemării sale memorabile . ...„Fiecare organizaţie, fiecare om, poate face cite ceva pentru a apăra pacea, pentru a impune dezarmarea pe planeta noastră“. Un om către oamenii planetei ! Conducătorul uinei ţări către conducătorii tuturor ţărilor lumii ! Să facem tot ce putem pentru pace pe planetă ! Care nu e a cuiva în mod deosebit. Care răsuflă în ritmul creativ al tuturora. Care nu e proprietatea nimănui. Care e planeta noastră, a tuturor. Nu există nici un act legislativ prin care s-ar atribui cuiva dreptul de a fi sau a nu fi pe acest glob. Generaţia mea a trecut prin cel mai groaznic război. Norocul generaţiei mele a fost însă tocmai, ieşirea din război. Atunci a început ceea ce Eminescu dorea : O Românie de pace şi înălţare. Vasile Bâran