România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)
1985-08-01 / nr. 12673
Pagina a 2-a — 7 august 1985 Marile împliniri ale culturii socialiste ARTA ANGAJATĂ A UNEI EPOCI REVOLUTIONARE Pentru întreaga viaţă sociala a României moderne, cel de al XX-lea Congres al partidului a reprezentat un moment de orientare nouă a conştiinţei naţionale şi politice. Toate domeniile realităţii româneşti au fost integrate într-o viziune cuprinzătoare, in care creaţiei artistice, culturii in general, li s-au rezervat un loc pe deplin semnificativ, nu numai de „reflectare a proceselor care se produc in structura social-economica“, aşa cum se spunea cîndva, ci de participante active la amplul şi complexul proces de formare a unei noi personalităţi umane. Întreaga evoluţie a artelor româneşti din ultimele două decenii stă sub semnul unei dezvoltări specifice ale cărei semnificaţii aufost înţelese acum mai exact decit oricind în trecut , marile tradiţii ale culturii româneşti de totdeauna, sensurile aspiraţiilor ei fundamentale, crezul ei moral şi estetic au fost puse în valoare, astfel incit creaţia artistică s-a integrat firesc in viaţa unui popor care munceşte pentru clădirea viitorului său comunist. Expoziţiile de artă din ultima vreme dau măsura acestei integrări lucide a creatorilor in realitatea naţională contemporană ; ei au avut putinţa să pornească de la străvechile tradiţii ale artei româneşti ; niciodată ca in această epocă nu s-a acordat istoriei spiritualităţii poporului nostru o mai mare importanţă. Documentele partidului, cuvintările secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au relevat cu consecvenţă semnificaţiile acestui recurs la nobilele tradiţii naţionale, privite cindva cu o opacă îndoială. Aşa se explică de ce recunoaştem din ce in ce mai des in arta noastră de astăzi semnele inconfundabile ale artei din trecut, de ce recurg atit de decis artiştii la augustele exemple ale marilor înaintaşi. Nu e vorba, evident, de o atitudine mimetică, de încercarea de a desluşi doar înţelesurile unor soluţii stilistice, ci de un demers consecvent orientat spre însuşirea unei lecţii de etică artistică, de participare la istoria contemporană, de orientare a creaţiei spre idealurile propriei ţâri. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o, in această epocă a istoriei noastre culturale, arta mo-numentală nu e numai conse- cinţa unor necesităţi de ordin edilitar, a vastului program de construcţii ce prinde trup real in anii noştri, ci şi a unei tradiţii prin care s-a afirmat cindva personalitatea creatoare a poporului trăitor pe acest pămint. Respectul faţă de tradiţia arhitecturii şi picturii noastre din vechime nu e numai o atitudine culturala, ci are semnificaţia unei atitudini etice, a unui patriotism luminat. Trecutul glorios al patriei, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a chemat de atitea ori pe artişti să-l celebreze cu întreaga lor forţă expresivă, nu e, fireşte, o adunare de fapte păstrate in cronici şi inarhive ; el e materializat în piatră, in culorile frescei, in manuscrisele şi cărţile vechilor biblioteci, în picturile, sculpturile, in creaţiile artei folclorice păstrate in muzeele noastre. O amplă carte de istorie se deschide in faţa ochilor noştri, iar artiştilor li se pune la îndemînă, astfel, o pildă de creaţie culturală ce dă îndreptăţite temeiuri de mindiie întregii fiinţe a naţiunii române. De aceea, recursul sistematic la istorie reprezintă, prin el însuşi, o formă superioară a conştiinţei patriotice, semnul unei continuităţi ce sporeşte, evident, valoarea creaţiei contemporane. La fel de semnificativă e lărgirea orizontului de creaţie a artei ce se îndreaptă spre marile teme ale vieţii de astăzi din România. Artiştilor le sunt prezente in permanenţă in minte îndemnurile rostite cu neabătută consecvenţă de preşedintele ţârii : „Să facem în aşa fel incit cultura şi arta românească, bazate pe puternica dezvoltare a forţelor de producţie, pe marile progrese obţinute in viaţa economico-socială a ţării, să se afirme cu tot mai multă putere ca un factor activ in mersul înainte al societăţii, in ridicarea conştiinţei socialiste a maselor populare, in afirmarea umanismului revoluţionar, in înfăptuirea continuă a personalităţii umane“. Umanismul artei româneşti se traduce deopotrivă în crearea unei imagini a lumii realului, înnobilate de prezenţa omului in centrul întregii viziuni, şi in definirea unei comunicări directe cu omul epocii contemporane căruia i se adresează mesajul insuşi al creaţiei. In acelaşi timp, democratismul acestei creaţii a dobîndit o viziune nouă : el înseamnă, fireşte, conştiinţa că arta are datoria să se indrepte spre un public larg, adică spre acei oameni ale căror fapte constituie tema însăşi a picturii, sculpturii, graficii româneşti. Dar, în afară de această trăsătură care a dat întotdeauna un sens adine artelor româneşti de totdeauna, epoca noastră stimulează sistematic participarea întregului popor dăruit, prin însăşi natura lui, cu un simţ adine al frumosului, a unui popor care a statornicit, aşa cum s-a demonstrat nu o dată, legi de o semnificativă specificitate a raporturilor dintre etic, estetic şi funcţional şi care a dobîndit posibilitatea de a-şi afirma pe deplin talentul creator. Formă originală a unui democratism real, iniţiativă novatoare a secretarului general al partidului, Festivalul naţional „Cvitarea României“ este, in egală măsură, o modalitate valoroasă de orientare a creaţiei spre marile idealuri ale societăţii noastre socialiste. El nu poate fi interpretat, desigur, aşa cum sugerau unele tendinţe minimalizante, ca o simplă modalitate de „petrecere a timpului liber“, ci ca o formă caracteristică a unei funcţii educative prin muncă şi creaţie. Militantismul artei româneşti de astăzi, in ansamblul ei, continuă, se ştie, o tradiţie străveche a unei culturi nutrite din idealurile naţiunii, însufleţite de un generos şi statornic patriotism. Toate marile evenimente ale istoriei româneşti au fost traduse in limbajul liniei şi al culorii, al muzicii, al versului, dovedind cit de adincă era dragostea de ţară, cit de puternică încrederea in destinul poporului, cit de nestrămutată convingerea artiştilor că întreaga lor creaţie se cuvine dedicată patriei eterne. Valoarea unor asemenea opere nu poate fi umbrită de trecerea timpului ; dimpotrivă, ea e sporită de adeziunea sufletească a fiecărei noi generaţii care găseşte în creaţia înaintaşilor semnul unei atitudini morale ce constituie modelul insuşi al existenţei sociale, al elanurilor sufleteşti ale oamenilor din această ţară. Punind în relaţie dinamică sensurile noi, revoluţionare ale creaţiei, forţa ei de modelare a unei conştiinţe militante, patriotice, cu valoare artistică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat întotdeauna complexitatea funcţiei culturii în socialism. Trăim o epocă istorică in care se demonstrează pe deplin marea vitalitate a culturii româneşti. S-a fundamentat în aceste două decenii o viziune originală, românească a raporturilor dintre social, politic şi artistic, dintre valoarea educativă şi valoarea de expresie. O artă, a cărei diversitate stilistică reflectă însăşi marea varietate a Înfăţişărilor realităţii contemporane din această ţară, chemată să-şi înţeleagă pe deplin datoria de a participa la istoria acestor zile. Pentru că valoarea unei creaţii mai adevărat înnoitoare nu poate fi judecată in afara modului în care ea devine parte a istoriei vremii cind a fost împlinită, in care Împărtăşeşte ideile cele mai înaintate ale societăţii. Arta românească a perioadei care a trecut de la cel de al IX-lea Congres al partidului înseamnă materializarea specifică a unor năzuinţe supreme împărtăşite de întregul popor, împreună cu el. Izvorul ei nesecat şi permanent de inspiraţie este realitatea fremătătoare a vieţii care ii asigură mesajul ei umanist,, revoluţionar, patriotic. Dan Grigorescu Casa de cultură din Cimpulung Muscel Munca sub semnul înaltei performanţe (Urmare din pag. I) mina lui, piesă cu piesă. Unul dintre personajele lui Alexandru Sahia spunea : „Dacă fabrica asta ar fi a muncitorilor, dacă ea ar fi organizată după legi proletare, atunci slăbănogul ăsta de Bozan ar înnebuni şi luciul bietei lui ar întrece soarele". Şi „luciul bielei“ lui Vasile Botezatu întrece soarele. Rectificatorul ajuns subinginer are un frumos sentiment al proprietăţii asupra uzinei in care lucrează. Se simte, cu întreaga lui conştiinţă, producător, proprietar şi beneficiar. Spuneam că a început prin a contribui la construirea şi utilarea secţiei. Apoi, cind i s-a încredinţat, in cadrul secţiei, conducerea atelierului de maşini speciale, şi-a amenajat singur acest atelier. Şi, mai ales, şi-a format oamenii. Are 29 de oameni în subordine, de fapt, nu in subordine, Ci umăr la umăr cu el. Le-a transmis o pasiune extraordinară pentru ceea ce fac împreună, le-a insuflat aceeaşi ambiţie de a munci nu oricum, ci in vederea atingerii unor performanţe de ordin tehnic, aşa cum pretinde o industrie tinară, aflată in plină afirmare pe plan internaţional. Este adevărat că Vasile Botezatu are şi o Înzestrare tehniică înnăscută, iar intilita. A văzut, de exemplu, intr-o bună zi un corp de polizor dat la fier vechi şi tocmai cind se Încărca grămada de metale ruginite pentru a fi duse la topit, el a cerut să i se dea corpul de polizor, i-a cărat in atelier şi, cu indeminarea lui miraculoasă, l-a transformat intr-un banc de probe de înaltă tehnicitate pentru „broşele“ necesare maşinilor de rectificat. Am cercetat de aproape acest banc de probe şi n-am văzut nici un semn al originii sale modeste. Este o maşină de mare precizie, realizează 42 000 ture pe minut şi rivalizează prin caracterul ireproşabil al funcţionării cu o instalaţie de import de la o firmă prestigioasă. Vasile Botezatu se duce in mod frecvent să identifice in grămezile de fier vechi asemenea ansambluri care pot fi recondiţionate , seamănă cu acei sculptori care „văd“,in rădăcinile contorsionate straniu, posibile opere de artă. Este un talent ieşit din comun, cu o înzestrare cum n-are oricine. Da, dar această înzestrare n-ar fi însemnat nimic dacă nu s-ar fi asociat cu convingerea că un muncitor din România de azi este un muncitor care poate discuta de la egal la egal cu specialiştii din cele mai dezvoltate ţâri ale lumii. Că nu există dificultăţi care nu pot fi depăşite. Că munca trebuie să devină in tot mai mare măsură la noi un domeniu al performanţei, pentru că am intrat intr-o competiţie strinsă cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii şi nu ne mai putem permite nici un moment de inerţie. Vasile Botezatu este doar unul dintre oamenii care au această nouă atitudine faţă de muncă. Şi ii formează in acest spirit şi pe alţii, printr-un fel de iradiere sufletească specifică mediului muncitoresc, îmi dă mina la despărţire şi, prin negreala de ulei ars, ii simt căldura. Spre inima muntelui Cea mai „înaltă“ galerie minieră din ţară se află in Făgăraş, la altitudinea de 1 700 m. Aici se sapă o galerie de 500 m spre un zâcămint de minereu. Numai că lucrarea trena de ani de zile, datorită condiţiilor grele de lucru, datorită altitudinii şi capriciilor vremii din Făgăraş. In asemenea condiţii lucrarea a fost încredinţată unei echipe experimentate de mineri maramureşeni, condusă de Ifrim Lazir, faimos pentru lucrările pe care le-a executat fiind considerat printre cei mai buni mineri de înaintare din unităţile Ministerului Geologiei. La această oră, acolo, sus in Făgăraş, minerii lui Ifrim Lăzăr au înaintat 200 metri in inima celui mai temut munte de la noi. Şi după ritmul In care lucrează aceşti bravi mineri lucrarea va fi terminată cu siguranţă mai Înainte ca mantia albă să se aştearnă in aceste locuri. Parcajul subteran In Piaţa Universităţii din Capitală se află un parcaj subteran cu o capacitate de o mie de locuri. Am mai scris la această rubrică despre spiritul gospodăresc şi plin de solicitudine care anima întregul personal care serveşte această mare unitate. Dincolo de con♦ difinc corespunzătoare de parcare a maşinilor, de staţia de spălare şi presare şi atelierul mecanic adecvat pentru unele urgenţe, toate răspunzind unor exigenţe fireşti, o problemă persistă : accesul in parcaj. O sugestie venită atit Noul în practica medicală Puternica dezvoltare industrială a Braşovului a determinat, cum era şi firesc, mutaţii profunde şi in viaţa socială. Populaţia judeţului a crescut in ultimele două decenii cu aproape 250 000 locuitori iar oraşul de la poalele Timpei a ajuns la peste 344 000 localnici, cărora li se adaugă zilnic 36 000 navetişti, ceea ce situează acest municipiu pe unul din primele locuri in ţară, după Bucureşti. Ca urmare şi grija pentru sănătatea oamenilor a cunoscut noi valenţe şi îmbunătăţiri. Construcţiile şi dotările sanitare, aparatura modernă şi valorosul corp medical asigură ocrotirea sănătăţii tuturor cetăţenilor care trăiesc şi muncesc pe aceste meleaguri. Experienţa şi competenţa majorităţii medicilor braşoveni au permis in ultima vreme abordarea şi aplicarea cu mai mult curaj a unor metode şi tehnici avansate în practica medicală, noile procedee precum şi aparatura adecvată fiind în majoritatea cazurilor opere proprii. Despre asemenea remarcabile realizări, despre reuşitele personale şi ale colectivelor lor ne-au vorbit succint câţiva dintre medicii braşoveni, recunoscuţi pentru profesionalismul lor şi care se bucură de un prestigiu bine meritat. Dr. Ion Sgarbură, şeful secţiei ortopedie a Spitalului judeţean: Referindu-mă la domeniul nostru, ţin să amintesc că, prin metodele clasice, se imobilizau fracturile diafizare la oasele lungi. Din această cauză, la mulţi bolnavi nu se sudau oasele şi se impuneau operaţii repetate. Riscurile erau cunoscute : spitalizări lungi, scoatere din producţie şi din sinul familiei, complicaţii frecvente. Prin studii aprofundate efectuate in colaborare cu ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile de autocamioane, „Rulmentul“, de utilaj chimic Făgăraş şi de la Universitatea din Braşov am ajuns la o nouă metodă, mai practică şi mai eficientă. Astfel, în locul tijei realizate dintr-un material de import, am confecţionat bare pline de fixare de centrul osului fracturat, care sunt de trei ori mai rezistente. Chiar a doua zi după operaţie, pacientul se ridică din pat şi calcă pe piciorul bolnav, puţind să se reintegreze in activitatea normală după 45—60 de zile, in loc de 4—5 luni. Mai aplicăm, la cazuri speciale, la fracturi care nu s-au sudat şi prezintă infecţii, procedeul stimulării cu curent electric cu ajutorul unui aparat realizat tot prin forţe proprii. Aceste invenţii, omologate de Ministerul Sănătăţii au fost preluate de alte centre din ţară şi aplicate cu bune rezultate. Dr. Florin Fodor, şef de secţie la Maternitatea din Braşov . E greu să te opreşti şi să evidenţiezi numai una sau două realizări deosebite după 40 de ani de activitate zilnică in specialitatea obstetrică-ginecologie, cind ai la activ peste 20 000 femei operate şi tot atiţia copii aduşi pe lume prin naşteri asistate. Fiecare intervenţie este sau poate deveni complicată, in funcţie de experienţa şi competenţa medicului. Personal, am avut predilecţie pentru chirurgia cancerului genital feminin, infiinţînd un cabinet de combatere a lui şi introducind procedee noi precum limfografierea limfaticelor pelviene în vederea perfecţionării tehnicii in asemenea operaţii. Tot intre realizările mai de seamă ar fi obţinerea mai multor sarcini cu copii la termen, după operaţii dificile de reimplaritare a trompei in uter, adoptarea unor modificări şi simplificări de tehnici in terapeutica ginecologiei şi obstetricii, efectuarea primelor filme ştiinţifice colorate şi sonorizate in acest domeniu, formarea şi îndrumarea mai multor generaţii de obstetricieni şi altele care au făcut obiectul unor lucrări prezentate la congrese de specialitate in ţară şi peste hotare. Dr. Valentin Aburel, şeful secţiei de chirurgie plastică şi reparatorie : Secţia noastră îngrijeşte anual circa 1 500 bolnavi, traumatismele iiinii şi arsurile dind activităţii un pronunţat caracter de urgenţă. Realizarea esenţială a secţiei noastre, pină acum singura secţie judeţeană de profil din ţară o constituie rezolvarea întregii cazuistici de specialitate, atit din Braşov cit şi din alte judeţe. în traumatismele complexe ale mniinii şi antebraţului realizăm un conserv. Din experienţa specialiştilor braşoveni turism-limită prin operaţii senate şi reparări ample in etapa de urgenţă, în chirurgia arsurilor au fost rezolvate, de asemenea, cazuri complicate. Executăm, totodată, neurorafii cu tehnici moderne iar in chirurgia părţilor moi ale feţei repararea marilor defecte se face cu respectarea criteriilor estetice. In cadrul permanentei preocupări pentru introducerea noului am adaptat, cu ajutorul specialiştilor de la întreprinderea mecanică nr. 2, dintr-un agregat de tehnică dentară, un aparat unicat in ţară pentru osteosinteze de fineţe şi precizie. De asemenea, am pus la punct o variantă simplă de tratament local al arsurilor cu nitrat de argint obţinind rezultate excelente şi excluzînd preparatele din import. Dr. Radu Mircea, neurochirurg : Suntem la început de drum. Avem şi o serie de reuşite deosebite, dar consider că realizarea cea mai mare pentru Braşov este înfiinţarea, cu doi ani şi jumătate in urmă a compartimentului de neurochirurgie din cadrul spitalului judeţean. Până atunci, toate cazurile erau trimise la Bucureşti, acum s-a redus substanţial numărul acestor trimiteri. Prin acţiuni de autodotare şi iniţiative locale, cu ajutorul tehnicienilor de la Hidromecanica şi de la Atelierul judeţean de întreţinere şi reparare a aparaturii medicale s-a amenajat o modernă sală de operaţie, o sală specială de radiologie, unde funcţionează şi un aparat automat pentru arteriografii caroidiene, s-a asigurat întregul instrumentar necesar acestei specialităţi. Ca urmare a dotărilor şi pregătirii cadrelor se poate interveni de urgenţă in toate traumatismele craniene, în patologia coloanei vertebrale şi numai cazurile cu totul deosebite sunt îndrumate spre clinicile de specialitate. Dr. Aurel Dan, coordonatorul activităţii stomatologice : Anul 1984 a însemnat un an de virf în preocupările şi acţiunile destinate creşterii calităţii in asistenţa terapeutică stomatologică şi în orientarea ei predominant profilactică. Astfel, s-a intensificat dispensărizarea stomatologică a preşcolarilor, incit la sfirşitul acestui an şcolar să avem mai multe unităţi de învăţămint, în care toţi elevii să fie văzuţi de medici şi, totodată, să se extindă tratamentul preventiv al cariei simple, la prima solicitare. De asemenea, au fost iniţiate acţiuni eficiente in rindul muncitorilor care lucrează in condiţii ce pot favoriza apariţia unor boli stomatologice, cum ar fi , sectoarele calde din marile uzine. Colectivul nostru organizează o gamă variată de acţiuni de educaţie sanitară şi, sub conducerea Clinicii de stomatologie infantilă din Bucureşti, în colaborare cu Fabrica de sucuri din Braşov ne preocupăm de realizarea unor băuturi răcoritoare din fructe care să conţină fluor, element ce intervine în prevenirea cariei dentare. Pentru a întregi imaginea despre potenţialul medical, tehnic şi uman, de care beneficiază judeţul Braşov am rugat-o pe dr. Georgeta Malene, directoarea Direcţiei sanitare judeţene să ne răspundă la citeva întrebări. — Să începem cu principalele obiective care au îmbogăţit zestrea sanitară a judeţului in ultimii ani. Prin grija partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care ne-a vizitat in repetate rinduri, judeţul Braşov a beneficiat de importante fonduri şi resurse materiale destinate ocrotirii sănătăţii. Numai în ultimii 10—12 ani, de pildă, numărul paturilor din spitale a crescut de la 3 800 la 5 800, fiind construite şi date în folosinţă Spitalul judeţean din Braşov, noi unităţi la Făgăraş, Victoria, Codlea, Săcele, Rîşnov iar in construcţie se finalizează un nou spital la Zărneşti. — A crescut desigur, intr-un ritm corespunzător numărul cadrelor medicale... — Dacă in 1980 existau in judeţ 850 medici în afara stagiarilor, astăzi avem 1 150, adică un medic la 525 locuitori, plus 3 100 cadre medii. Pe lingă aceste rezultate trebuie menţionată preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi de ocrotire a sănătăţii. Multe unităţi au fost dotate cu aparatură modernă de nivel european, obligîndu-i pe medici să se perfecţioneze şi să acorde o asistenţă corespunzătoare atit la diagnosticare cit şi la recuperare. Deşi mai multe cadre sanitare merită a fi evidenţiate pentru competenţa şi curajul lor în introducerea noului, aş vrea să remarc pe medicii Ion Antohi, Florin Fodor, Emanuel Gheorghiţă, Pop Rareş, Ion Sgarbură, Aurel Ionel şi mulţi alţii. „ Cum se reflectă aceste realizări in starea de sănătate a oamenilor ? — în ultimii 20 de ani indicatorul de mortalitate generală se menţine sub media ţării iar media speranţei de viaţă a trecut de 70 de ani. S-au înregistrat succese de seamă in chirurgie, neurochirurgie, ortopedie, obstetrică-ginecologie şi în alte specialităţi unde există colective bine cotate, medici preocupaţi de introducerea unor tehnici şi metode noi, de mare eficienţă. Dumitru Bujdoiu Spitalul pentru copii din municipiul Braşov WMMMMWM din partea numeroşilor posesori de autoturisme parcate aici cit şi a personalului, redeschiderea accesului pentru abonaţi şi personal, prin intrarea din pasajul subteran din Piaţa Uniri urmă cu citva timp am relatat la această rubrică despre o fetiţă de 6 ani, Cristina, din Bucureşti, Șoseaua Pantelimon 334, care, rămasă singură in apartamentul de la etajul 9, a escaladat balconul, vrind să recupereze o jucărie agăţată in partea exterioară a balustradei. S-a aplecat, răminind suspendată intr-o mină. Zeci de persoane, aflate in preajma unor magazine, au rămas încremenite. Cristina şi-a pierdut echilibrul cind a vrut să se prindă şi cu cealaltă mină. Spre marea ei şansă, in acel moment se întorcea acasă Mihaela Silvia Zamfirescu, care, dind dovadă de o extraordinară prezenţă de spirit, a alergat sub balcoane, reuşind s-o prindă in braţe. A fost salvată ca prin minune. Fetiţa s-a ales doar cu un cucui, iar salvatoarea ei cu conversităţii şi luarea unor măsuri corespunzătoare de pază intre orele 6—22. O măsură de mult aşteptată, şi in favoarea bunei funcţionalităţi a acestui mare garaj. (M.M.) Iuzii la braţ şi umăr. Acum sint sănătoase amindouă. O intimplare rară, care s-ar fi putut sfirşi tragic, dar a avut, totuşi, un deznodămint fericit datorită omeniei şi curajului tinerei Mihaela Silvia Zamfirescu. Ce face Cristina ? Am vizitat-o acasă. Este la fel de vioaie dar mai... cuminte, parcă aţi uitat prin ce a trecut. Doar cind vede balconul işi mai aduce aminte de intimplare. Salvatoarea ei mai trece pe la blocul nr. 5, se intilneste cu Cristina, ba se mai şi plimbă prin parcul din jur. Au devenit prietene. lată-le, împreună, printre mestecenii din apropiere, un medalion, Cristina, fetiţa care a căzut de la etajul 9 şi este in viaţă. Bibliotecă centenară Biblioteca municipală din Roman are virsta de 100 de ani. A luat fiinţă in 1885, cind profesorul şi cărturarul George Radu Melidan a donat primăriei din Roman „216 volume cărţi... spre a forma in onorabila comună, cu aceste cărţi rare şi alese, un început de bibliotecă publică“... In acelaşi an s-a deschis şi biblioteca, in holul primăriei. In 1927, cind s-a inaugurat localul societăţii culturale „Miron Costin“, biblioteca avea de acum un sediu adecvat şi 3 000 de volume. Astăzi, fondul de carte al acestei biblioteci centenare numără 145 000 de volume, instituţia avind 18 încăperi. Şi numărul cititorilor a atins o cifră record : anul trecut, 8 002 cititori cu 229 677 volume citite. Podul plutitor Sunt citeva locuri in ţară unde mai funcţionează poduri mobile de trecere peste fâori. Ori sunt locuri unde podurile fixe sau suspendate n-au rezistat de-a lungul anilor, ori aşa a rămas obiceiul, să se folosească podurile plutitoare. Am intilnit astfel de poduri şi pe Olt şi pe Mureş. Ingenioase sunt şi metodele de tragere a acestora de la un mal la altul. Pentru a ajunge in satul Sfintu Gheorghe (Mureş), trebuie să foloseşti podul plutitor ori barca. De ani de zile, zi şi noapte, trei poduri se află totdeauna gata să pornească podul: Hamar Carol, Ioan Mărginean, Szekeres Emeric. Locul lor de muncă este pe apă. Nu-s navigatori de profesie, dar cunosc cel mai bine năbădăile riului, mai ales cind vine învolburat. Este o meserie rară cea de podar. Rare sunt şi podurile. De aceea, sugerăm ca acolo unde ele se mai păstrează să fie recuperate, refăcute şi să-şi găsească locul şi in muzee ale tehnicii populare, pentru că nici un pod plutitor nu seamănă unul cu altul. In aceeaşi zi Familia Florin Tudorache din oraşul Brad (Hunedoara) strada Libertăţii nr. 44 se mindreşte cu cei doi copii, Melania-Raluca şi Ciprian-Alin. Amindoi sunt născuţi in aceeaşi zi şi in aceeaşi lună, diferă numai anul. Melania-Raluca la 26 februarie 1978 iar Ciprian-Alin la 26 februarie 1979. Raluca este de acum in clasa a II-a, are numai note de zece iar Alin va merge la şcoală la toamnă. Pe Raluca o pasionează mult muzica populară, cintind pe scenă in faţa publicului, de la virsta de trei ani. Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu Ce face Cristina? ,,România liberă" mmmss Astă primăvară am cumpărat şase plicuri cu seminţe de varză de toamnă, puse probabil in comerţ de Trustul de seminţe, legume şi flori. (Nu ştiu din ce oraş, nu cunosc nici o adresă fiindcă pe etichetă nu se face nici o menţiune). Am semănat această săminţă întocmai cum se recomandă in instrucţiunile de pe plic şi am aşteptat să răsară. Spre surpriza mea in loc de varză a apărut răpită. Crezind că mi s-a întimplat numai mie asemenea necaz, m-am interesat şi la alţii şi am constatat că şi „varza“ lor era tot rapiţă. M-am interesat în satele vecine şi am constatat aceeaşi situaţie. In concluzie, am scos răpită şi neavând seminţe am cultivat răsaduri de varză. Aş dori ca tovarăşii de la trust să ştie că una se scrie pe plic şi altceva răsare. GHEOGHE BOJIN str. I. Pintilie 330, Berzovia, judeţul Caraş-Severin Cel care vă scrie este om al muncii la uzina de cauciuc din cadrul Combinatului Petrochimic Borzeşti. Aici lucrez ca operator. In această calitate am primit o locuinţă in blocul din str. Libertăţii nr. 1. După un timp m-am mutat in blocul din strada Saturn nr. 6. Deşi nu mai locuiesc de mult la vechea adresă totuşi m-am pomenit că sunt făcut dator pentru că n-aş fi achitat obligaţiile băneşti de la prima mea locuinţă. Mirarea este cu atit mai mare cu cit şi la plecarea din strada Libertăţii şi la sosirea in strada Saturn am anunţat consiliul popular de aceste schimbări. Cu toate acestea sint făcut responsabil de neplata chiriei şi întreţinerii din luna martie 1984. Nu ştiu cui se datoreşte încurcătura. Tocmai de aceea mă adresez ziarului cu rugămintea de a sesiza organele in drept pentru a rezolva acest caz. IOAN IRIMIA strada Saturn nr.6, ap. 68 oraşul Gh. Gheorghiu-Dej judeţul Bacău Recent am dat la curăţat, la „Nufărul“, un costum de vară. Pe bon scria „taior gri in două piese“. Nu era menţionată nici o pată. Costumul era aproape nou. Cind mi l-a predat de la curăţat fusta nu mai era gri, ci albă. La observaţia făcută, responsabila unităţii de pe strada C. A. Rosetti, nr. 26 mi-a spus că probabil am purtat mai mult fusta. Ulterior lucrurile s-au lămurit: lucrătoarea utilizase pentru fustă o soluţie mai tare. In legătură cu această problemă de natură tehnică, am de făcut unele propuneri. Părerea mea este că directorii acestor unităţi, care sunt ingineri, deci oameni competenţi, ar trebui să controleze in mod frecvent soluţiile utilizate la curăţat. Altă propunere ar fi ca unele unităţi „Nufărul“ să-şi asocieze ateliere de retuşuri pentru a înlocui lucrurile deteriorate în timpul operaţiilor. DR. MARCELLA PITIŞ In Capitală există puţini platani, arbori care se aclimatizează cu greu. Dar odată prinşi aceştia creează o ambianţă plăcută străzilor şi parcurilor noastre, în Parcul Libertăţii există asemenea arbori frumoşi care ii dau un farmec aparte. Platani sunt şi pe străzile Linăriei şi Candiano Popescu. Păcat insă că unii din aceşti arbori, adevărate monumente ale naturii, sint lăsaţi in voia soartei , nu sunt îngrijiţi, sunt supuşi poluării sau chiar maltrataţi, foiindu-li-se rădăcinile de către echipele care lucrează la diverse canalizări. In prezent unii dintre platanii de pe aceste străzi au început să dea semne de uscare. Considerăm că prin luarea unor măsuri adecvate aceste podoabe ale metropolei noastre pot fi ajutate să-şi prelungească existenţa. DR. MIHAELA IONESCU strada Linăriei nr. 140 Bucureşti Joi 1 august 1985 Soarele răsare la ora 6,02 și apun* la ora 20,41 teatre SPECTACOL DE SUNET 51 LUMINA „EV DE LUMINA. EV DE EROISM’ i Teatrul Mic (14 70 81), în Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu, ora 21 ; CORINA : Teatrul „C. Tănase*, Grădina Boema (15 56 78), ora 19 30 și MONDO MELODY s Grădina Cărăbuş, ora 19,30 ; CUM SE CUCERESC FEMEILE ■. Teatrul Evreiesc de Stat (20 39 70), ora 18,30. PE SUB CETINI LA IZVOARE : Ansamblul artistic „Rapsodia Română’ (13 13 00), ora 18. TELEVIZIUNE 201 Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,35 : Invitaţie în studioul de Concerta al Radioteleviziunii (color) ; 21,05 : Memoria documentelor ; 21,20 : Serialul ştiinţific ..Planeta vie" (color) ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CEI MAI FRUMOŞI 20 DE ANI - EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU -Timpuri Noi (15 6110), orele 17.45 -20 ; Drumul Sari (31 2813), orele 17 - 19 ; Viitorul (10 6740), orele 17.15 -19 ; BULETIN DE BUCUREŞTI : Drumul Sării, orele 15 ; NEMURITORII - Timpuri Noi, orele 9 - 11 - 13.15 - 15.30 ZIUA Z : Viitorul, ora 15 ; PAS IN DOI : Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18-20.15 ; DECLARAŢIE DE DRAGOSTE : Giuleşti (17 55 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 - 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 , 13 - 15 - 17,15 -19.30 ; Grădina Tomis ora 21 : REVANŞA: Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19 ; SECRETUL LUI BACCHUS : Arta (21 31 86), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15.45 - 18 - 20 ; CIULEANDRA : Union (13 49 04), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18-20.15 | UN SCRIS IN PLINA VARA ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ! LEGENDA CĂLĂREŢULUI SINGURATIC : Studio (59 53 15), orele 9,30 — 11.30 - 13.30 - 15.30 - 17,30 - 19.30i MASCA DE ARGINT 5 Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19 i Pocea (71 30 85), orele 14,30 - 16,45 - 19 | DARCLEE : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; VRĂJITORUL DIN OZ ( Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15-17) ASTEPTIND UN TREN : Doina, ora 19 ; SECRETUL APOLLONIEI : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 | CURSA INFERNALA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11.15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 | București (15 61 54), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19.45; Excelsior (65 49 45), orele 9 -11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 | Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45 ; YANKEN: Scala (11 03 72), orale 9 - 12 - 16 - 19 ) MAREA CURSA : Luceafărul (15 87 67, orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30; DRAGOSTE ȘI PALAVRAGELI : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Capitol, ora 21 ; IUBIREA ARE MULTE FETE : Festival (15 63 84), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; ATENŢIE LA PANA DE VULTUR ! Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Dacia (50 35 94), orele 9-11-13-15- 17 - 19 ; PALOŞ CONTRA PALOŞ : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17,15 - 19,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; JOE LIMONADA Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Grădina Feroviar, ora 21 : Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; TOATA LUMEA RIDE, CINTA SI DANSEAZA : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; TIMPUL DORINŢELOR s Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; DOCTORIŢELE s Volga (79 71 26), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; DOI SUD O UMBRELA : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13-15-17 - 19 ; SUPERMAN: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 12- 16 - 19; Liro (31 71 71), orele 15,30 — 19 ; Grădina Lira, ora 21 ; Cosmos: (27 54 95), orele 9 — 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; FEBRA AURULUI : Buzești (50 43 53), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; CIMELE ELECTRONIC : Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie şi Hidrologie comunică : VREMEA : Pentru astăzi, deşi temperatura aerului va marca o scădere îndeosebi in nordul ţârii, vremea se menţine călduroasă cu precădere la sud-est. Cerul va fi variabil, cu înnourâri accentuate in vestul, centrul şi nordul ţarii, unde vor cădea ploi locale, sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice şi, izolat, de grindina. In rest averse izolate. TEMPERATURILE : Maxima de astăzi va fi cuprinsă intre 24 şi 32 de grade in vestul, centrul şi nordul ţarii şi intre 32 şi 38 grade în rest, iar minima, de la noapte, între 10 şi 20 de grade, mai ridicată in sud. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi călduroasă cu cerul variabil. Maxima de azi va fi cuprinsa între 36 şi 38 grade, iar minima de la noapte între 18 şi 20 de grade.