România Liberă, februarie 1986 (Anul 44, nr. 12828-12851)

1986-02-01 / nr. 12828

Pagina a 2-a — 1 februarie 1986 Copiîî tinereţea şi vigoarea naţiunii«, nobila răspundere de societate, faţa de viitorul patriei in . 98,5 la sută din copiii ţării se nasc maternităţi sau în alte unităţi sanitare. • De la 1 000 lei, suma alocată pina acum la naşterea celui de al treilea copil, indemni­zaţia de naştere sporeşte la 1 500 lei, respec­tiv o creştere de 50 la sută, şi se acordă înce­pînd cu cel de al doilea copil şi următorii • Spre deosebire de reglementările ante­rioare vor beneficia de ajutor lunar de 400 lei şi mamele cu 3-4 copii, mamelor cu 5 copii sau mai mulţi, li se va acorda un ajutor lunar de 500 lei. •­­ Au sporit substanţial indemnizaţiile acor­date copiilor cooperatorilor agricoli : — pentru primii doi copii, de la 60 la cite 100 lei lunar; — pentru al treilea şi al patrulea copil de la 60 la cite 200 lei lunar ; — pentru mai mult de cinci copii de la 110 le cite 300 lei lunar. ' I M "S* , v ■' V. V Imagine din secţia nou-nascuţi a maternităţii spitalului „Dr. I. Cantacuzino" Cabinetul de lucru al prof. dr. docent A. ŢURCANU, şeful Cli­nicii de pediatrie din Timişoara, preşedintele Comisiei judeţene­ de ocrotire a mamei, copilului şi tineretului era şi de data aceasta inundat de flori, ca de fiecare dată cind l-am vizitat. Flori ale recunoştinţei din par­tea familiilor cărora le-a redat surîsul cald şi voios al unor copii sănătoşi. Pe birou, o co­respondenţă bogată , invitaţii la unele manifestări ştiinţifice de prestigiu privind pediatria, feli­citări ale colaboratorilor, scri­sori de mulţumire din partea celor care s-au tratat in această adevărată ..uzină de sănătate“. Binecunoscut în lumea medica­lă, profesorul Țurcanu activea­ză în cadrul Uniunii medicale balcanice, diviziunea de pedia­trie, a fost delegat al O.M.S. la Moscova cu probleme de medi­cină școlară, este coordonatorul unor valoroase studii de specia­litate privind metabolismul şi nutriţia copilului, nefrologia şi imuno-hematologia care i-aui adus nenumărate satisfacţii în ultimul sfert de secol, de cind conduce şcoala timişoreană de pediatrie. — Aici la Timişoara — ne ex­plică cu satisfacţie interlocuto­rul — fimncţionează intr-adevăr un puternic colectiv de pediatri care continuă tradiţia şi concep­ţia şcolii moderne de pediatria iniţiată de medicul Iosif Nemo­­ianu, unul din întemeietorii pe­diatriei sociale din ţara noastră: prof. dr. Paul Corcan, prof. dr. Emil Hurmuzache, prof. dr. Iu­­liana Ţîrlea", ca să amintim doar cîteva nume de rezonanţă. In prezent, aici îşi desfăşoară acti­vitatea aproximativ 30 de pe­diatri inimoşi, care acordă cu bu­ne rezultate asistenţă de spe­cialitate copiilor din judeţele Timiş, Hunedoara, Arad, Caraş- Severin. „ După 40 de ani de activita­te In domeniul pediatriei cum apreciaţi această profesie ? — Dacă ar trebui să-mi aleg din nou ca medic o specialitate, tot pentru pediatrie aş opta... Gindiţi-vă că un copil cind se îmbolnăveşte suferă întreaga fa­milie. Pediatrul are o misiune nobilă şi este, după părerea mea, omul cu cel mai mare ac­ces in familie. Pediatria are un mesaj social şi patriotic, ea aduce lumină int­r-o casă in care domnea boala, suferinţa. Aduce de multe ori o a doua viaţă, optimismul întregii fami­lii. Redă viaţa, tamiliind inclu­siv starea psihică şi m°tălă. echilibrul familial. E firesc să fie aşa, devreme ce, fiecare co­pil reprezintă o speranţă. O bucurie şi o împlinire a fami­­liei,­ a societăţii. -r- Ce­ reprezintă astăzi clinica pe care o conduceţi in contex­tul problematicii majore a ocro­tirii mamei şi copilului ? — în clinica noastră sunt tra­taţi anual cel puţin 10 000 de co­pii de cele mai felurite maladii şi care sunt redaţi familiilor. Oferim apoi consultaţii copiilor care n-au nevoie de internare, copiilor sănătoşi in cadrul unor riguroase măsuri profilactice de depistare precoce a unor even­tuale îmbolnăviri. Aşa că o sta­tistică exactă e foarte greu de făcut cind e vorba de munca pediatrului. — V­afi gindit la o compara­ţie a cazuisticii îmbolnăvirilor de azi faţă de cea de acum pa­tru decenii ? — în 1946 cind am intrat în profesie, copiii se confruntau cu „dificultăţile“ rămase din urma războiului, cu foametea. Mulţi copii mureau înainte de a ajun­ge la medic. Ca să nu mai vor­besc de unele maladii care fă­ceau adevărate ravagii: pleuro­­pneumoniile supurative, septi­cemiile cu şoc endotoxinic şi in­suficientă cardiocirculatorie, stările de comă şi atîtea altele. Alta este situaţia astăzi, cind după d­ouă-trei săptămîni de tratament aceste cazuri sînt complet recuperate. Este meri­tul imens al partidului şi statu­lui nostru care au adus îmbu­nătăţiri continue asistenţei so­ciale şi medicale a familiei­ Dispunem de aparatură moder­nă de testare şi investigaţie, pentru diagnostic precoce. In colectivităţile de copii se desfă­şoară un program complex de stimulare fizică şi psihologică. Nu pot să nu amintesc genero­zitatea recentului Decret pentru fiecare familie şi copii in parte, ca o mărturie a umanismului societăţii noastre socialiste. — Am reţinut că medicina co­pilului sănătos ocupă un rol aparte în activitatea pediatrilor timişoreni. — Ea are, intr-adevăr, un rol bine definit în apărarea sănătă­ţii copilului şi vizează toate re­sorturile capabile să asigure co­piilor noştri o stare perfectă de sănătate. Tot în acest scop am organizat aşa-numitele „colocvii medicale“ d­in rândurile unor mări colective cu mare număr de femei, cum sunt cele de la întreprinderile „1 Iunie“. ..Ba­natul“, întreprinderea de apa­rate electrice de măsurat pri­vind comportamentul demogra­fic, rolul copiilor în viaţa fami­liei. In şcoli se desfăşoară o amplă acţiune educativă sub ge­nericul „Copilul sănătos de as­tăzi, omul viguros de ratine", iar în Spitalul de copii ţinem periodic prelegeri de educaţie sanitară cu nuantele însoţitoare sub deviza „Mama "învaţă, co­pilul ciştigă“. „ A intrat în tradiţia clinicii de pediatrie din Timişoara ca de fiecare dată la 1 Iunie şi ,8 Martie să fie organizate ex­poziţii de artă plastică, realizat­­e de cele mai multe ori cu for­­ţe proprii de către medicii şi cadrele medii sanitare din ca­drul colectivului. — împărtăşesc ideea că lucră­rile de artă nu pot decit să în­nobileze sufletul copilului. Gîn­­diţi-vă la chipurile expresive de copii ale lui Grigorescu, la tablourile cu copii ale lui Tonit­­za, la grafica militantă care re­prezintă un mesaj şi un sim­bol, în plus aceste expoziţii consider că alină suferinţa co­pilului în perioada spitalizării. Spuneam şi cu altă ocazie că ac­tivitatea pediatrului presupune pe lingă muncă şi conştiinciozi­tate şi mult suflet­— Ca pediatru cu îndelungată activitate, ce sfat aţi da mame­lor ? — Mă doare obiceiul unor mame de a apela la medic nu­mai cind copilul se îmbolnă­veşte grav, deşi în ţara noastră se fac atîtea eforturi pentru practicarea unei medicine cu caracter profilactic. Nu uit în­tâmplarea cu o mamă din Deva care a venit la clinică cu ambii copii gemeni bolnavi rugindu­­mă la disperare să-i salvăm măcar unul. Am reuşit să-i sal­văm pe antinooi, dar ca urmare a unor mari eforturi. Apoi, in­trigă tendinţa unor mame de a-şi creşte copiii empiric. Aş sfătui apoi mamele să nu uite nici un moment că laptele de mamă este chezăşia sigură a unei bune stări de nutriţie a co­pilului, a unei sănătăţi depline a acestuia. Nu întimplător, po­porul spune că „faptele de ma­mă şi dragostea de mamă nu pot fi înlocuite“... Ion Medoia Misiunea socială a medicului (Urmare din pag. 1) nerul proiectant Mircea Con­stantin (a cărui maturitate pro­fesională o întrece simţitor pe cea biologică, de vreme ce, a­­veam să aflu, este şi preşedin­tele comisiei pe întreprindere a inginerilor şi tehnicienilor), a încercat să ne explice de ce IMEFM­, se află la răscrucea­­cursei pentru calitate şi înaltă performanţă tehnică a întregii Industrii româneşti. Motivul nu este, însă, doar cel legat de ni­velul profesional al oamenilor, deşi acesta poate fi un deter­­minator decisiv al calităţii pro­ducţiei. Trebuie spus că sub marca IMEFIN Bucureşti re­găsim, pretutindeni unde în România se desfăşoară vreo formă de activitate industrială, aparatura de măsură şi control cu care oameni şi aparate eva­luează gestul zilnic al muncii şi creaţiei tehnico-industriale, în­­tr-un fel sau altul, ceea ce numim de la o vreme compe­titivitate — înţelegind prin a­­ceasta expresia unei foarte înalte calităţi a muncii produc­tive intr-o strategie a politicii economice, ce o situează azi in fruntea obiectivelor ei — trece prin cadranele şi capilarele de­licatelor şi subtilelor aparaturi produse în unitatea amintită. Şi iată-ne în faţa unei reali­tăţi ce destramă cunoscuta subiectivitate a judecăţilor asu­pra calităţii, realitate care ne oferă, deopotrivă, unităţi de măsură, etaloane şi instrumente specializate, create anume ca să le pună în evidenţă. Ei bine, această grijă se află de câtăva vreme în seama mecanicilor „de fineţe“ de la IMEFM­. Este, cu alte cuvinte, preocuparea lor de căpăta­şi vom afla, în cele ce urmează, şi alte dome­nii de competenţă, care sunt într-o deplină adiacenţă cu im­perativele înaltei performanţe calitative, ce statuează azi ac­tivitatea de ansamblu a acestei Întreprinderi, în felul ei, unicat in peisajul industrial românesc. Mecanica fină, structuri interioare Am cunoscut oameni cu pre­gătire diferită, din diferite ge­neraţii, de la Constantin Gheor­­ghe, rectificator la sculărie, de 33 de ani sub stindardele meca­nicii fine, la Mariana Şolan, care a intrat pe porţile uzinei în septembrie 1982 direct de pe băncile unui liceu industrial ialomiţean. Acum e lăcătuş mecanic la liniile de montaj al aparaturii termotehnice şi mai e şi studentă în anul trei,­r me­­canică fină, la cursurile serale de subingineri. Face parte, cum s-ar spune, din marea secteie a „ameciştilor" şi declară că e cu totul cucerită de ceea ce face şi de perspectivele extraordinare ale acestei pro­fesii. Discutăm, o vreme, despre şcoală, despre şcoli... Ion Ma­­covei, şeful unei formaţii de matriţeri, recunoaşte standar­dul ridicat al pregătirii gene­rale şi al receptivităţii noilor generaţii. Nici el nu e prea „bătrîn“. Ceva mai mult de 30 de ani. Evocăm împreună trăi­nicia pregătirii „in meserie" a şcolilor profesionale. Două ti­puri de educaţie industrială, două mentalităţi, aceleaşi efec­te reunite în conduita superioa­ră a răspunsului lor muncito­resc, zilnic, la punctele de lu­cru. O măsură a pasiunii crea­toare a responsabilităţii şi a competenţei. Faptul că, la un moment dat, mezina interlocu­torilor mei, Mariana Şohan, a ezitat mai mult cu răspunsul la întrebarea dacă ştie la ce sunt necesare, unde merg adică, a­­paratele de măsură ce le mon­tează, nu înseamnă neapărat că preţul strădaniilor ei curente este calitativ în suferin­ă. Tes­tul ei profesional este decis, ceas de ceas, la standul de probe (alte aparate de măsură ce „cintăresc“ acurateţea şi precizia... aparatelor de măsură care, la rindul lor...). Sigur, orizontul de cultură tehnică nu ea dobîndeşte uşor. Dar curio­zitatea tehnică, reflexul cu­­noaşterii nu are vîrstă, nu tre­buie să aibă limite ! Tot aşa cum fără limite sunt şi tendin­ţele de perfecţionare şi moder­nizare ale activităţilor de creaţie şi producţie. Vom vorbi de ele mai încolo. Mai înainte, însă, meşterul Constantin Gheorghe, ca şi Ion Macovei, mi-au vorbit cu patos despre „motorul uzinei“ , secţia lor, sculăria şi matriţeria (deşi, aceasta din urmă are, de la o vreme, sarcini speciale pentru beneficiari terţi şi externi). Tot ceilalţi au confirmat spu­sele lor : sculăria nu-i un com­partiment anexă ! Obligaţiile ei planice, natura obiectivelor teh­nice ce le are, o ţin mereu „in priză“. Şi nu oricum, ci la ni­velul avangardei gindirii teh­nice. Nicăieri imaginaţia lucră­torului nu-i mai intens solici­tata ca la creatorii de scule, dispozitive şi verificatoare. Uneltele de bază şi de uz ge­neral, cele mai multe unicate, ale tuturor celorlalţi muncitori ai uzinei­­De aceea, cei mai buni dintre buni sunt cuprinşi dE acest laborator al exactităţii şi ingeniozităţii tehnice. Con­stantin Gheorghe imi mărturi­sea la un moment dat că, rec­tificator fiind, circa 80—90 la sută din s.d.­-urile întreprin­derii trece prin mîna lui. ţpe cind se ştie, ideile lui s-au născut din seriozitatea cu care a înţeles să-şi plece urechea la nevoile şi cerinţele producţiei. In carieră, zice el,, fructul con­tribuţiilor sale creatoare, teh­nice, novatoare, ar umple, ca să-i folosesc cuvintele, „mai mult de trei dulapuri“ ! Mi-a vorbit şi despre scurtarea ci­clului de materializare a unei idei tehnice şi a unui produs şi despre „mobilizarea mai cuprin­zătoare a competenţelor exis­tente, prin reorganizarea in acest an a formaţiilor de studiu pe grupe de produse noi, ca şi despre eforturile de organizare m­ai bună a locurilor de muncă pentru creşterea productivităţii şi a eficienţei producţiei (opi­nia matriţerului Ion Macovei). Una peste altă, am reţinut in cele din urmă, că în tradiţia întreprinderii, pepiniera nr. 1 de cadre, să re zicem, „super­­competente“, muncitorii cu gra­dul cel mai complex de califi­care profesională şi cu orizon­tul tehnic (de care am mai vor­bit) cel mai bogat, provin de la sculărie. Aproape obligatoriu şi fără excepţie. Acest nucleu, a­­ceastă structură interioară de mare performanţă a potenţialu­lui tehnico-profesional, a im­pulsionat dintotdeauna , întregul eşafodaj al producţiei şi a girat prestigiul celor de la IMEFM­. Este, însă, şi suportul de in­­credere cu care colectivul în­treprinderii bucureştene s-a an­gajat, in acest cincinal, in cu­­­prinzătoarea şi atit de ambi­ţioasa operaţiune de moder­nizare a activităţii productive. Sau, aşa cum a numit-o foarte sugestiv ing. Mircea Constan­tin, in pasionanta... ...Spirală a noului Iniţierea acestui proces no­vator îşi are obîrşia in noiem­brie 1984, data ultimei vizite de lucru a secretarului general al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu in întreprindere. Analiza întreprinsă atunci şi generoasele indicaţii primite, adevărate linii de forţă ce pro­pulsează întreaga industrie a mecanicii fine pe orbita înalte­lor performanţe ale progresulu­i tehnic, au prins contur intr-un program ce cuprinde tipizarea şi diversificarea produselor, re­alizarea unor aparaturi, instru­mente şi dispozitive competiti­ve. Ing. Mircea Constantin evo­ca, in acest sens, statornica şi fertila colabor­are cu specialiştii institutului de cercetare şi pro­­­iectare pentru mecanică fină, aflat în acelaşi perimetru de clădiri, ca şi cu specialiştii în automatică, electronică şi din alte domenii. Scopul ? Se fac primii paşi pentru electroniza­­rea şi cibernetizarea a.m.c.-uri­­lor. Aceasta, pentru a alinia produsele româneşti de acest fel la nivelul tehnicii mondiale. Şi, să nu credeţi că actuala ge­neraţie de aparaturi realizate de IMEFI­ nu rezistă asalturi­lor altor firme concurente. Pres­tigiul industriei noastre de me­canică fină este un bun ciştigat. „Suntem­ în măsură astăzi — imi preciza ing. M. Constantin — să soluţionam problemele le­gate de creşterea calităţii pro­ducţiei încă din faza de proiec­tare“. Sau, cum observa ing. Fe­licia Petre, de la „diamantate“, s-a statornicit în întreprindere o coeziune foarte elastică pe fi­liera proiectantotehnolog­ execu­­­tant, in , regim de omogenitate a competenţelor, iniţiativelor şi responsabilităţilor. Chiar şi in­tr-o şedinţă curentă de produc­ţie, toţi aceşti factori potenţiali de decizie sunt, întruniţi, indife­rent de ierarhia lor în unitate, în felul acesta, la atelierul de scule diamantate, de exemplu, un colectiv restrins este în mă­sură să susţină aproape o trei­me din valoarea producţiei în­tregii fabrici. Şi aceasta, in con­diţiile unei creşteri pronunţate a durabilităţii produselor ce ie concep şi execută, unele pînă la de zece ori, şi a lărgirii ac­centuate a gamei de materiale şi destinaţii ce reclamă aseme­nea şcale de performanţă. în acest moment, s-ar putea spune că dincolo de sarcinile curente de plan, obiectivul principal al colectivului între­prinderii îl constituie moderni­zarea, creşterea competitivităţii. Sunt cuprinse în febra acestor restructurări calitative secţiile de carburi metalice sinterizate (e.m.s.) şi scule diamantate şi toate compartimentele secţiei A.M.G. (orologerie industrială, a.ltra, pentru măsurat lungimi, aparate termotehnice etc.) Pe acest plan, presiunea timpului şi a imperativelor le­gate de dinamica progresului tehnico-ştiinţific este resimţită de fiecare om al întreprinderii. In fond, obligaţiile mecanicii fi­ne în acest cincinal şi în pers­pectivă, în vederea realizării saltului calitativ in toate dome­niile de activitate umană, sunt de prim rang. Producţia meca­nicii fine trebuie să sporească, numai în acest cincinal, cu 48—55 la sută, iar media produ­selor de mare performanţă, la nivel mondial, trebuie să depă­şească 80—85 la suta­ Drumurile acestei industrii sunt deschise, cutezanţa tehnică şi potenţialul profesional nu lipsesc, drept care primele sem­ne ale acestei primeniri calita­tive s-au şi conturat. Ina. Feli­cia Petre îmi vorbea de un produs extrem de solicitat de mai toate industriile. O îmbună­tăţire tehnologică a redus con­sumul material şi timpul afec­tat, manoperei cu circa 50 la sută. Matriţerul Ion Macovei lm­i vorbea de perspectiva rea­lizării seturilor de corpuri mo­dulare de matriţe, pentru ca, în final, ing. Mircea Constantin să-mi prezinte sintetic cîteva direcţii de acţior­are pe frontul modernizării. In formularea lor mai exactă, inginereşte vorbind, redăm şi noi cîteva : aplicarea tratamentelor termice moderne la unele repere de aparatură a.m... ; proiectarea asistată de calculator a matriţelor şi­stan­ţelor specifice şi alte asemenea procedee care vor determina, la nivelul anului 1990, o reducere a consumurilor de­ metal de aproape 200 tone (in­ condiţiile în care un aparat cîntăreşte cî­­teva sute de grame). Noile teh­nologii specifice mecanicii fine vor aduce, încă din acest an un important spor de producţie şi prezenta creşteri ale producti­vităţii. Vor fi asimilate o serie de familii de produse care vor prezenta creşteri ale producti­vităţii şi de pină la cinci ori peste nivelul actual, o sporire a durabilităţii in exploatare şi importante reduceri ale efortu-­ lui valutar, plus o acoperire sa­tisfăcătoare a cerinţelor tot mai exigente ale industriilor benefi­ciare. Sunt abordate şi o serie de utilaje complexe de mare performanţă, cum ar fi maşi­nile de măsurat lungimi în trei coordonate sau cele pentru roţi dinţate, ori roboţii de control di­mensional.­ Toate urmează să fie realizate cu un ridicat nivel de precizie şi funcţionalitate, simi­lar standardelor internaţionala celor mai avansate. Nu m-a mirat, deci, constata­rea că ponderea produselor noi şi modernizate la IMEFM­ va acoperi pină la finele acestui cincinal integral producţia în­treprinderii. O cadenţă anuală a înnoirilor şi modernizărilor de circa 20 la sută. Un ritm, să recunoaştem, intens şi susţinut. O industrie de virf a oricărei economii moderne, mecanica fină se află acum într-un mo­ment al afirmării depline a pon­­tenţialului ei. Sarcinile acestui cincinal sunt deosebite : practic, atit producţia-marfă, cit şi pro­ductivitatea trebuie dublate. O perspectivă pe care colectivul de la IMEFM­ o priveşte cu calm şi luciditate. Oamenii şi-au dră­muit paşii, de cind se ştiu, după ritmul interior al pasiunii lor de creaţie şi de muncă. Au cre­zut în ei înşişi şi n-au dat îna­poi cind s-au văzut în cheia de boltă a edificiului industrial românesc şi în avangarda pro­gresului tehnic. Vorbeam la început de ori­zontul tehnic , elastic şi cuprin­zător al matorităţii muncitori­lor de la IMEFM­ şi de tinere­ţea lor spirituală. Aceste atri­bute şi le-au format în timp, cu metodă şi ner­everenţă, şi cu ele au răzbătut dincolo de ori­ce, curbă, mai absintă ori mai spinoasă, a pasionantei „spirale a noului", de care îmi vorbise unul dintre interlocutori. De aceea, poate, n-am ezitat să îmi închipui, nici cind am părăsit incinta întreprinderii, că fiecare minut din pulsul activ al aces­tui minunat colectiv de „bijuti­eri" ai mecanicii fine românești valorează cu­ greutatea în aur a mecanismului ce-i marchează trecerea. Binumi MECANICII BINE ROMÂNEȘTI î-j Întărirea legalităţii socialiste, a ordinii de drept — principiu cardinal al societăţii noastre (Urmare din pag. 1) cea normativă a avut legislaţia economică adoptată în scopul ridicării nivelului ştiinţific al conducerii economiei naţionale, introducerii unei ordini ri­guroase în administrarea avu­ţiei naţionale, sporirii răspun­derii pentru calitate în toate domeniile, asigurării valorifică­rii raţionale a potenţialului eco­nomic­ , în vederea perfecţionării or­­­ganizării politice , a societăţii au fost adoptate acte norma­tive pentru generalizarea prin­cipiului muncii şi conducerii colective, organizarea şi func­ţionarea consiliilor populare, in­­stituţionalizarea unor forumuri naţionale şi a organelor lor permanente ca forme de parti­cipare a maselor la opera de conducere a societăţii, perfec­ţionarea şi raţionalizarea apa­ratului de stat. Prin alte acte normative s-a realizat perfec­ţionarea relaţiilor de muncă, cointeresarea materială, repar­tizarea echitabilă a Veniturilor.­­ Tot din iniţiativa secretarului general al partidului s-a urmă­rit şi s-a înfăptuit stabilirea unei relaţii directe între lege şi voinţa naţiunii, ceea ce a aşe­zat pe un plan superior rapor­tul dintre democraţia socialistă şi legalitate. Astfel, cele mai importante proiecte de legi au fost puse în dezbatere publică legea devenind în acest­­fel o expresie a celei mai lar­gi de­mocraţii, a voinţei întregului popor pentru înfăptuirea lor, cerinţa respectării stricte a ter­gilor devenind un act de voinţă liber însuşită al fiecărui om al muncii, o deprindere conştientă, necesară, a fiecăruia. Deşi marile transformări care au avut loc în ţara noastră au restrins tot mai mult baza so­cială a faptelor contrare prin­­c­­ipiilor oriodivirii noastre, se mai săvîrşesc totuşi, acte anti­sociale ce lovesc in valori im­portante ale societăţii cum sint avutul obştesc, viaţa, sănătatea sau integritatea persoanelor, drepturile legitime ale cetăţe­nilor. Un rol­­ important în combaterea acestora pevine nor­melor juridice cu caracter pe­nal. Sunt încă, din păcate, si­tuaţii în care -- aşa cum arăta secretarul general al partidului — „unele legi nu sunt înţelese, nu sunt cunoscute, sunt aplicate formal, — ceea ce, de fapt, contribuie la stările negative de lucruri care se manifestă în diferite sectoare de activitate“. Asigurând transpunerea în viaţă a orientărilor date de se­cretarul general al partidului, legislaţia penală în vigoare este menită să servească inte­resele poporului muncitor, să apere orînduirea socială şi de stat, independenţa şi suverani­tatea patriei, proprietatea so­cialistă, bunurile cetăţenilor, ordinea şi liniştea publică, să garanteze fiecărei persoane dreptul de a fi proteguită faţă­ de oricine atentează la viaţa, sănătatea, libertatea şi intere­sele sale legitime. S-au instituit garanţii ca nimeni să nu se poată sustrage răspunderii faţă de societate şi de stat pentru încălcarea legilor şi normelor de convieţuire socială şi să nu rămînă astfel r­epedepsit, dar, totodată, ca nimeni să nu ajungă să fie sancţionat pa ne­­drept. Sunt asigurată realizarea legalităţii şi oficialităţii proce­sului penal, aflarea adevărului, dreptul de apărare. Referindu-se la rolul lucrăto­rilor din justiţie in asigurarea respectului faţă de lege, secre­tarul general al partidului arăta : „Organele de procu­ratură şi justiţie au datoria să acţioneze neabătut pentru res­pectarea legilor şi sancţionarea tuturor celor ce se abat de la normele de convieţuire socială, care încalcă ordinea de drept a societăţii noastre. Prin partici­parea maselor populare, a con­siliilor de judecată la aplicarea legilor, justiţia noastră are un larg caracter democratic ; în acelaşi timp, ea reprezintă o puternică forţa în mîinile cla­sei muncitoare, ale maselor populare în apărarea şi dezvol­tarea societăţii socialiste". Aceste sarcini trasate justiţiei de către secretarul general al partidului trebuie să ne că­lăuzească în permanenţă, întru­­cît noi, juriştii lucrăm intr-un domeniu de activitate ce pri­veşte în mod nemijlocit cea mai de preţ valoare a societă­ţii socialiste, şi anume omul, însufleţiţi de exemplul condu­cătorului partidului şi statului, pentru care grija consecventă faţă de binele omului repre­zintă scopul suprem al întregii activităţi, lucrătorii din justiţie se angajează să consolideze prin munca lor cele mai nobile vir­tuţi ale societăţii noastre, să militeze pentru dreptate şi ade­văr, să acţioneze cu competenţă şi devotament pentru întărirea legalităţii socialiste şi a ordini de drept in patria noastră, cu convingerea că ceea ce fac este in interesul apărării societăţii şi a fiecăruia dintre membrii ei, al înfloririi patriei noastre so­cialiste. Pe ecrane, in luna februarie După ca la sfirşit de ianua­rie, pe ecrane, a apărut filmul românesc „Vară sentimentală“ (scenariu­ : Vasile Băran ; re­gia : Francisc Munteanu), film de actualitate surprinzind as­pecte inedite­ din viaţa unei lo­calităţi rurale, în februarie spectatorii vor putea urmări în ,,Colierul de turcoaze“ continu­area întimplărilor din seria în­cepută cu „Drumul oaselor", urmată de „Trandafirul galben", „Misterele Bucureştilor", şi „Masca de argint". Pe generic — Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail (scenariul), Gheorghe Vitanidis (regia), George Gri­­goriu (muzica), Ion Anton (ima­ginea), arh. Constantin Simio­­nescu şi Bob Nicolescu (decoru­rile şi costumele). Dintre in­terpreţi amintim pe Florin Pier­sic, Marga Barbu, Solti Cseh, Alexandru Repan, Pop Besoiu. O cronică em­oţionantă a Kfir- şi titlul războiului şi a primelor zile de pace, vom putea urmări în producţia­­ studiourilor iu­goslave „Berlin kaputt“ (scena­riul : Antonije Isaković, Mica Milosevic ; regia : Mica Milose­vic). Eroii filmului sunt trei tineri partizani al eăror destin, după înveţarea luptelor şi re­întoarcerea la viaţa normală, nu este mai puţin dramatic. Re­­alizat după romanul „Sfirşitul vacanţei de vară“ de Waclawy Bilinski, filmul „Intrusul“, pro­ducţie a studiourilor poloneze (scenariul şi regia : Waldemar Podgorski), prezintă o întimpla­­re petrecută în ultimele zile ale lui august 1939 adică în perioada imediat premergătoa­re declanşării celui de-al doilea război mondial. în rolurile prin­cipale apar : Aleksander Miko­­lajcsuk, Klaus Peter Thiele, Ka­­tarina Pawlak. „Răniii, fericire" este, după cum sugerează şi titlul, un film care vorbeşte despre ne­voia de fericire, de dragoste. Această producţie a studiouri­lor sovietice este semnată de Aleksandr Cervinski (scenariul) şi Iaropold Lapşin (regia). în rolurile principale apare la Savina, acea inegalabilă „Doam­nă cu căţelul“ şi „Sfioasa“, ală­turi de Oleg Efremov- Tot din actualitatea zilelor noastre se inspiră şi altă producţie a stu­diourilor sovietice realizată de Mihail Tumanaşvili după un scenariu de Vladimír Kunin. Este vorba de filmul „Zonă cu obstacole", pledoarie pentru o existenţă onestă şi fără compro­misuri. Interpreţi : Oleg Mon­­şikov, Rimma Korostin­ova, Andrei Miagkov şa- o acţiune plină de tensiune recomandă filmul „Dublă depăşire" (sce­nariul : Aleksandr Bulganin, Nikolai Ivanov). Regia este da­torată lui Aleksandr Gordon, care a semnat şi peliculele „Scene din viaţa de familie" şi „Omul care a închis oraşul“. Eroii filmului „Dublă depăşire" sunt doi şoferi de camion care, plecaţi in cursă cu un transport de mărfuri de valoare pe o şo­sea de munte în estul îndepăr­tat al ţării, sunt urmăriţi de doi răufăcători specializaţi în ast­fel de lovituri. Interpreţi : Va­­din Mihcenko şi Iuri Nazarov. Adresindu-se în egală măsu­ră copiilor, părinţilor şi educa­torilor, filmul „Prietenul nos­tru TV“, producţie a studiourilor albaneze, este o dezbatere pe te­ma educării tinerei generaţii (re­gia : Fehmi Hoshafi). Celor mici­ le este destinată producţia studiourilor cehoslovace „Sarea e mai preţioasă decit aurul“, inspirată dintr-un basm popular ale cărui m­otive amintesc bas­mul românesc „Sarea în bucate". Regia este datorată lui Martin Hodly, iar in rolul prinţesei bune si iubitoare apare Libuse Safrankova, pe care tinerii spec­tatori au mai văzut-o in „Trei alune pentru Cenușăreasă“, „Ziua apelor" ș.a. (F.I.) Încheierea „Festivalului filmului la sate“ Vineri s-a încheiat cea de-a 29-a ediţie a „Festivalului fil­mului la sate“, manifestare ce a prilejuit prezentarea unor noutăţi din domeniul celei de-a 7-a arte, alte acţiuni de cultură cinematografică, în aproape 5 000 de localităţi rurale ale ţării au rulat, timp de d­ouă luni, filme artistice româneşti in premieră la „Tineretul României socia­liste“, „Ciuleandra", „Acasă", „Promisiuni“, „Mireasma ploilor tirzii“ ş.a., precum şi numeroa­se documentare ştiinţifice, unele dintre acestea cue tematică agro­zootehnică sau consacrate dez­voltării agriculturii noastre. Au avut loc întilniri ale spectatori­lor ca realizatori ai unor filme româneşti, intre acţiunile de acest fel inscriindu-se cele de la Bolintin Vale, judeţul Giurgiu, Podul Foaiei, ju­deţul Iaşi, Jariştea, jude­ţul Vrancea, Otopeni, Sec­torul agricol Ilfov, Stilpeni, ju­deţul Argeş, Baia Borşa, jude­ţul Maramureş, Dorneşti, jude­ţul Suceava, în prezenţa unor realizatori — regizori­­şi actori —, în comunele Tamăşeni, judeţul Neamţ, Ditrou, judeţul Har­ghita, şi Beceni, judeţul Buzău, au avut loc premiere, cu lung­­metrajele româneşti „Căsătorie cu repetiţie“ şi „Declaraţie de­­dragoste“. Cu interes au fost urmărite de publicul spectator de la sate concursurile cinematografice sub genericul „Filmul şi pacea“, precum şi simpozioanele „Con­gresul al XIII-lea, eveniment de seamă in viaţa partidului şi poporului" şi „Filmul şi pro­blemele lumii contemporane". (Agerpres) ,România liberă“ Sîmbătă 1 februarie 1986 Soarele răsare la ora 7,38 și apune la ora 17,25 TEATRE OLANDEZUL ZBURĂTOR ! Opera Română (13 18 57), ora 17; JOCUL IELELOR : Teatrul Naţional „I.L. Ca­­ragiale“ (14 7171), ora 17; Sala Mică şi ARHEOLOGIA DRAGOSTEI, ora 17,30 Sala Atelier : MAM'ZELLE NI­­TOUCHE : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18; TRENURILE MELE* Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — Sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 17,30 şi HAMLET, ora 15, Sala Studio (11 95 44); PACHE­TUL CU ACTIUNI ; Teatrul de Come­­die (16 64 60), ora 17,30; MICUL INFERN ; Teatrul I.C.I. Nottara** (59 31 03), ora 17,30;Sala Magheru şi OLELIE şi VINATORII, ora 18, Sala Studio ; MITICA POPESCU : Teatrul Mic (14 70 81), ora 17.30 ; ROMANŢA TÎRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18 . NU, EU NU REGRET NIMIC ora 17 şi CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BÂTRÎNA, ora 18 , Teatrul Giuleşti — Sala Ma­jestic (14 72 34) şi BĂRBIERUL DIN SEVILLA, ora 18, Sala Giuleşti ; MU­­ZICANŢI VESELI : Teatrul „Ion Crean­gă" (50 26 55), ora 18; INTRE CAF­TAN Şl SMOKING : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 17,30; NIMIC DESPRE ELEFANŢI : Teatrul „­ Ta­­nase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 13 şi FRUMOSUL­­ DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ, ora 18, Sala Victoria ; TREI IEZI CUCUIET! : Teatrul Ţănda­­rica - Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04), ora 10; PE SUB CETINI LA IZVOARE ; Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), oră 18 ; LA CIRC CA-N FILME ; Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), orele 15 şi 18. 13 : Telex ; 13,05 : La sfirşit de sâptâmînâ ; 14,40 : Ianuarie — Cro­nica evenimentelor politice ; 19 : Te­lejurnal ; 19,20 : Teleenciclopedia (color) 19,45 : Invitaţie la varietăţi (color) Spectacol cu public realizat în colaborare cu Opera Română din Bucureşti ; 20,35 : Film artistic (co­lor) „Fidelitate"; 22,20 : Telejurnal. DUMINICA 2 FEBRUARIE 11,30: Telex; 11,35: Lumea ca­­liilor : „Expediţie pe paralela 37°* Ultimul episod ; 12,40 : Dirk cununa cîntecului românesc — muzică popu­­lară (color) ; 13 : Album duminical ; 14,40 : Contemporanii noştri — Repor­taj ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Cală­­torind de-a lungul Dunării albastra (color) Epoca Ceauşescu — Brăila 71 de km. Reportaj: 19,40 : Cîntarea României (color) De pe marea scenă a ţării pe micul ecran Emisiune rea­lizată în colaborare cu Uniunea Aso­ciaţiilor Studenţilor Comunişti din România 20,20 : Film artistic (color) „S-a întîmplat într-o vară..." 21,50 3 Telejurnal. G TOGRAFE VARĂ SENTIMENTALA : Scala (11 03 72), orela 9 - 1­ _ 13 _ 15 _ 17­- 19; Favorit (4S3170), orele 9 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! SPER SA NE MAI VEDEM : Capitol (16 27 19), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17-19; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19 ; MARELE PREMIU 1 Excelsior (65 49 45), orele 9-11-13-15 -17-19; Floreasca (33 29 71), orele 11—15—15—17 — 19; Cultu­ral (83 50 13), orele 11 - 13 - 13 — 17 - 19 ; RACOLAREA : Grivica (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Miorita (14 27 14), orele 9 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19 ; CĂSĂTORIE CU REPETIȚIE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15 - 17 - 19 ; ALICE ; Sala Mied a Palatului R.S.R., orele 17,15 — 19,30 ; (sîmbătă) ; PILOT DE FORMULA 1 : Patria (11 06 25), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,45 - 17 - 19,15 ; INTILNIRE DE GRADUL III : Lufea­­fărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30 ; ULTIMUL MOHICAN : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 -­­13 - 15 - 17 -­­19­­ Victoria (16 28 79), orele 9-11 - 13 -15 - 17 - 19 ; HALLO, TAXII: Festival (15 63 84), orele 9-11 — 13 — 13 — 17 — 19 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 15 ; VINATORUL DE CĂPRIOARE : Da­cia (50 35 94), orele 9-11-13- 15 - 17 - 19 ; POTOPUL : (seriile I și II) ; Union (13 49 04), orele 9-12 — 15 — 18 5 COBRA SE ÎNTOARCE : București (15 61 54), orele 9,15 - 11 - 13 - 15 -17-19; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Aurora (35 04 66), orele 9-11 - 13 - 15 -17 - 19 ; IN VIRTEJ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-11 - 13 -­­45 -17-19; PROGRAM PENTRU COPII : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 ; ADELA : Doina, ora 19 ; CONFRUNTAREA DECISIVA I Feren­tari (80 49 85), orele 15 -17-19; FATA FARA ZESTRE : Giulesti (17 55 46), orele 11-15-18; Stu­dio (59 53 15), orele 10 - 12,45 - 15,45 - 18,30 ; APPASSIONATA : Cotrpcenl (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; * PAN WOLODYTOWSKI : Munca (21 50 97). orele 15 - 18,15.

Next