România Liberă, februarie 1986 (Anul 44, nr. 12828-12851)
1986-02-01 / nr. 12828
Pagina a 2-a — 1 februarie 1986 Copiîî tinereţea şi vigoarea naţiunii«, nobila răspundere de societate, faţa de viitorul patriei in . 98,5 la sută din copiii ţării se nasc maternităţi sau în alte unităţi sanitare. • De la 1 000 lei, suma alocată pina acum la naşterea celui de al treilea copil, indemnizaţia de naştere sporeşte la 1 500 lei, respectiv o creştere de 50 la sută, şi se acordă începînd cu cel de al doilea copil şi următorii • Spre deosebire de reglementările anterioare vor beneficia de ajutor lunar de 400 lei şi mamele cu 3-4 copii, mamelor cu 5 copii sau mai mulţi, li se va acorda un ajutor lunar de 500 lei. • Au sporit substanţial indemnizaţiile acordate copiilor cooperatorilor agricoli : — pentru primii doi copii, de la 60 la cite 100 lei lunar; — pentru al treilea şi al patrulea copil de la 60 la cite 200 lei lunar ; — pentru mai mult de cinci copii de la 110 le cite 300 lei lunar. ' I M "S* , v ■' V. V Imagine din secţia nou-nascuţi a maternităţii spitalului „Dr. I. Cantacuzino" Cabinetul de lucru al prof. dr. docent A. ŢURCANU, şeful Clinicii de pediatrie din Timişoara, preşedintele Comisiei judeţene de ocrotire a mamei, copilului şi tineretului era şi de data aceasta inundat de flori, ca de fiecare dată cind l-am vizitat. Flori ale recunoştinţei din partea familiilor cărora le-a redat surîsul cald şi voios al unor copii sănătoşi. Pe birou, o corespondenţă bogată , invitaţii la unele manifestări ştiinţifice de prestigiu privind pediatria, felicitări ale colaboratorilor, scrisori de mulţumire din partea celor care s-au tratat in această adevărată ..uzină de sănătate“. Binecunoscut în lumea medicală, profesorul Țurcanu activează în cadrul Uniunii medicale balcanice, diviziunea de pediatrie, a fost delegat al O.M.S. la Moscova cu probleme de medicină școlară, este coordonatorul unor valoroase studii de specialitate privind metabolismul şi nutriţia copilului, nefrologia şi imuno-hematologia care i-aui adus nenumărate satisfacţii în ultimul sfert de secol, de cind conduce şcoala timişoreană de pediatrie. — Aici la Timişoara — ne explică cu satisfacţie interlocutorul — fimncţionează intr-adevăr un puternic colectiv de pediatri care continuă tradiţia şi concepţia şcolii moderne de pediatria iniţiată de medicul Iosif Nemoianu, unul din întemeietorii pediatriei sociale din ţara noastră: prof. dr. Paul Corcan, prof. dr. Emil Hurmuzache, prof. dr. Iuliana Ţîrlea", ca să amintim doar cîteva nume de rezonanţă. In prezent, aici îşi desfăşoară activitatea aproximativ 30 de pediatri inimoşi, care acordă cu bune rezultate asistenţă de specialitate copiilor din judeţele Timiş, Hunedoara, Arad, Caraş- Severin. „ După 40 de ani de activitate In domeniul pediatriei cum apreciaţi această profesie ? — Dacă ar trebui să-mi aleg din nou ca medic o specialitate, tot pentru pediatrie aş opta... Gindiţi-vă că un copil cind se îmbolnăveşte suferă întreaga familie. Pediatrul are o misiune nobilă şi este, după părerea mea, omul cu cel mai mare acces in familie. Pediatria are un mesaj social şi patriotic, ea aduce lumină intr-o casă in care domnea boala, suferinţa. Aduce de multe ori o a doua viaţă, optimismul întregii familii. Redă viaţa, tamiliind inclusiv starea psihică şi m°tălă. echilibrul familial. E firesc să fie aşa, devreme ce, fiecare copil reprezintă o speranţă. O bucurie şi o împlinire a familiei, a societăţii. -r- Ce reprezintă astăzi clinica pe care o conduceţi in contextul problematicii majore a ocrotirii mamei şi copilului ? — în clinica noastră sunt trataţi anual cel puţin 10 000 de copii de cele mai felurite maladii şi care sunt redaţi familiilor. Oferim apoi consultaţii copiilor care n-au nevoie de internare, copiilor sănătoşi in cadrul unor riguroase măsuri profilactice de depistare precoce a unor eventuale îmbolnăviri. Aşa că o statistică exactă e foarte greu de făcut cind e vorba de munca pediatrului. — Vafi gindit la o comparaţie a cazuisticii îmbolnăvirilor de azi faţă de cea de acum patru decenii ? — în 1946 cind am intrat în profesie, copiii se confruntau cu „dificultăţile“ rămase din urma războiului, cu foametea. Mulţi copii mureau înainte de a ajunge la medic. Ca să nu mai vorbesc de unele maladii care făceau adevărate ravagii: pleuropneumoniile supurative, septicemiile cu şoc endotoxinic şi insuficientă cardiocirculatorie, stările de comă şi atîtea altele. Alta este situaţia astăzi, cind după două-trei săptămîni de tratament aceste cazuri sînt complet recuperate. Este meritul imens al partidului şi statului nostru care au adus îmbunătăţiri continue asistenţei sociale şi medicale a familiei Dispunem de aparatură modernă de testare şi investigaţie, pentru diagnostic precoce. In colectivităţile de copii se desfăşoară un program complex de stimulare fizică şi psihologică. Nu pot să nu amintesc generozitatea recentului Decret pentru fiecare familie şi copii in parte, ca o mărturie a umanismului societăţii noastre socialiste. — Am reţinut că medicina copilului sănătos ocupă un rol aparte în activitatea pediatrilor timişoreni. — Ea are, intr-adevăr, un rol bine definit în apărarea sănătăţii copilului şi vizează toate resorturile capabile să asigure copiilor noştri o stare perfectă de sănătate. Tot în acest scop am organizat aşa-numitele „colocvii medicale“ din rândurile unor mări colective cu mare număr de femei, cum sunt cele de la întreprinderile „1 Iunie“. ..Banatul“, întreprinderea de aparate electrice de măsurat privind comportamentul demografic, rolul copiilor în viaţa familiei. In şcoli se desfăşoară o amplă acţiune educativă sub genericul „Copilul sănătos de astăzi, omul viguros de ratine", iar în Spitalul de copii ţinem periodic prelegeri de educaţie sanitară cu nuantele însoţitoare sub deviza „Mama "învaţă, copilul ciştigă“. „ A intrat în tradiţia clinicii de pediatrie din Timişoara ca de fiecare dată la 1 Iunie şi ,8 Martie să fie organizate expoziţii de artă plastică, realizate de cele mai multe ori cu forţe proprii de către medicii şi cadrele medii sanitare din cadrul colectivului. — împărtăşesc ideea că lucrările de artă nu pot decit să înnobileze sufletul copilului. Gîndiţi-vă la chipurile expresive de copii ale lui Grigorescu, la tablourile cu copii ale lui Tonitza, la grafica militantă care reprezintă un mesaj şi un simbol, în plus aceste expoziţii consider că alină suferinţa copilului în perioada spitalizării. Spuneam şi cu altă ocazie că activitatea pediatrului presupune pe lingă muncă şi conştiinciozitate şi mult suflet— Ca pediatru cu îndelungată activitate, ce sfat aţi da mamelor ? — Mă doare obiceiul unor mame de a apela la medic numai cind copilul se îmbolnăveşte grav, deşi în ţara noastră se fac atîtea eforturi pentru practicarea unei medicine cu caracter profilactic. Nu uit întâmplarea cu o mamă din Deva care a venit la clinică cu ambii copii gemeni bolnavi rugindumă la disperare să-i salvăm măcar unul. Am reuşit să-i salvăm pe antinooi, dar ca urmare a unor mari eforturi. Apoi, intrigă tendinţa unor mame de a-şi creşte copiii empiric. Aş sfătui apoi mamele să nu uite nici un moment că laptele de mamă este chezăşia sigură a unei bune stări de nutriţie a copilului, a unei sănătăţi depline a acestuia. Nu întimplător, poporul spune că „faptele de mamă şi dragostea de mamă nu pot fi înlocuite“... Ion Medoia Misiunea socială a medicului (Urmare din pag. 1) nerul proiectant Mircea Constantin (a cărui maturitate profesională o întrece simţitor pe cea biologică, de vreme ce, aveam să aflu, este şi preşedintele comisiei pe întreprindere a inginerilor şi tehnicienilor), a încercat să ne explice de ce IMEFM, se află la răscruceacursei pentru calitate şi înaltă performanţă tehnică a întregii Industrii româneşti. Motivul nu este, însă, doar cel legat de nivelul profesional al oamenilor, deşi acesta poate fi un determinator decisiv al calităţii producţiei. Trebuie spus că sub marca IMEFIN Bucureşti regăsim, pretutindeni unde în România se desfăşoară vreo formă de activitate industrială, aparatura de măsură şi control cu care oameni şi aparate evaluează gestul zilnic al muncii şi creaţiei tehnico-industriale, într-un fel sau altul, ceea ce numim de la o vreme competitivitate — înţelegind prin aceasta expresia unei foarte înalte calităţi a muncii productive intr-o strategie a politicii economice, ce o situează azi in fruntea obiectivelor ei — trece prin cadranele şi capilarele delicatelor şi subtilelor aparaturi produse în unitatea amintită. Şi iată-ne în faţa unei realităţi ce destramă cunoscuta subiectivitate a judecăţilor asupra calităţii, realitate care ne oferă, deopotrivă, unităţi de măsură, etaloane şi instrumente specializate, create anume ca să le pună în evidenţă. Ei bine, această grijă se află de câtăva vreme în seama mecanicilor „de fineţe“ de la IMEFM. Este, cu alte cuvinte, preocuparea lor de căpătaşi vom afla, în cele ce urmează, şi alte domenii de competenţă, care sunt într-o deplină adiacenţă cu imperativele înaltei performanţe calitative, ce statuează azi activitatea de ansamblu a acestei Întreprinderi, în felul ei, unicat in peisajul industrial românesc. Mecanica fină, structuri interioare Am cunoscut oameni cu pregătire diferită, din diferite generaţii, de la Constantin Gheorghe, rectificator la sculărie, de 33 de ani sub stindardele mecanicii fine, la Mariana Şolan, care a intrat pe porţile uzinei în septembrie 1982 direct de pe băncile unui liceu industrial ialomiţean. Acum e lăcătuş mecanic la liniile de montaj al aparaturii termotehnice şi mai e şi studentă în anul trei,r mecanică fină, la cursurile serale de subingineri. Face parte, cum s-ar spune, din marea secteie a „ameciştilor" şi declară că e cu totul cucerită de ceea ce face şi de perspectivele extraordinare ale acestei profesii. Discutăm, o vreme, despre şcoală, despre şcoli... Ion Macovei, şeful unei formaţii de matriţeri, recunoaşte standardul ridicat al pregătirii generale şi al receptivităţii noilor generaţii. Nici el nu e prea „bătrîn“. Ceva mai mult de 30 de ani. Evocăm împreună trăinicia pregătirii „in meserie" a şcolilor profesionale. Două tipuri de educaţie industrială, două mentalităţi, aceleaşi efecte reunite în conduita superioară a răspunsului lor muncitoresc, zilnic, la punctele de lucru. O măsură a pasiunii creatoare a responsabilităţii şi a competenţei. Faptul că, la un moment dat, mezina interlocutorilor mei, Mariana Şohan, a ezitat mai mult cu răspunsul la întrebarea dacă ştie la ce sunt necesare, unde merg adică, aparatele de măsură ce le montează, nu înseamnă neapărat că preţul strădaniilor ei curente este calitativ în suferină. Testul ei profesional este decis, ceas de ceas, la standul de probe (alte aparate de măsură ce „cintăresc“ acurateţea şi precizia... aparatelor de măsură care, la rindul lor...). Sigur, orizontul de cultură tehnică nu ea dobîndeşte uşor. Dar curiozitatea tehnică, reflexul cunoaşterii nu are vîrstă, nu trebuie să aibă limite ! Tot aşa cum fără limite sunt şi tendinţele de perfecţionare şi modernizare ale activităţilor de creaţie şi producţie. Vom vorbi de ele mai încolo. Mai înainte, însă, meşterul Constantin Gheorghe, ca şi Ion Macovei, mi-au vorbit cu patos despre „motorul uzinei“ , secţia lor, sculăria şi matriţeria (deşi, aceasta din urmă are, de la o vreme, sarcini speciale pentru beneficiari terţi şi externi). Tot ceilalţi au confirmat spusele lor : sculăria nu-i un compartiment anexă ! Obligaţiile ei planice, natura obiectivelor tehnice ce le are, o ţin mereu „in priză“. Şi nu oricum, ci la nivelul avangardei gindirii tehnice. Nicăieri imaginaţia lucrătorului nu-i mai intens solicitata ca la creatorii de scule, dispozitive şi verificatoare. Uneltele de bază şi de uz general, cele mai multe unicate, ale tuturor celorlalţi muncitori ai uzineiDe aceea, cei mai buni dintre buni sunt cuprinşi dE acest laborator al exactităţii şi ingeniozităţii tehnice. Constantin Gheorghe imi mărturisea la un moment dat că, rectificator fiind, circa 80—90 la sută din s.d.-urile întreprinderii trece prin mîna lui. ţpe cind se ştie, ideile lui s-au născut din seriozitatea cu care a înţeles să-şi plece urechea la nevoile şi cerinţele producţiei. In carieră, zice el,, fructul contribuţiilor sale creatoare, tehnice, novatoare, ar umple, ca să-i folosesc cuvintele, „mai mult de trei dulapuri“ ! Mi-a vorbit şi despre scurtarea ciclului de materializare a unei idei tehnice şi a unui produs şi despre „mobilizarea mai cuprinzătoare a competenţelor existente, prin reorganizarea in acest an a formaţiilor de studiu pe grupe de produse noi, ca şi despre eforturile de organizare mai bună a locurilor de muncă pentru creşterea productivităţii şi a eficienţei producţiei (opinia matriţerului Ion Macovei). Una peste altă, am reţinut in cele din urmă, că în tradiţia întreprinderii, pepiniera nr. 1 de cadre, să re zicem, „supercompetente“, muncitorii cu gradul cel mai complex de calificare profesională şi cu orizontul tehnic (de care am mai vorbit) cel mai bogat, provin de la sculărie. Aproape obligatoriu şi fără excepţie. Acest nucleu, această structură interioară de mare performanţă a potenţialului tehnico-profesional, a impulsionat dintotdeauna , întregul eşafodaj al producţiei şi a girat prestigiul celor de la IMEFM. Este, însă, şi suportul de incredere cu care colectivul întreprinderii bucureştene s-a angajat, in acest cincinal, in cuprinzătoarea şi atit de ambiţioasa operaţiune de modernizare a activităţii productive. Sau, aşa cum a numit-o foarte sugestiv ing. Mircea Constantin, in pasionanta... ...Spirală a noului Iniţierea acestui proces novator îşi are obîrşia in noiembrie 1984, data ultimei vizite de lucru a secretarului general al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu in întreprindere. Analiza întreprinsă atunci şi generoasele indicaţii primite, adevărate linii de forţă ce propulsează întreaga industrie a mecanicii fine pe orbita înaltelor performanţe ale progresului tehnic, au prins contur intr-un program ce cuprinde tipizarea şi diversificarea produselor, realizarea unor aparaturi, instrumente şi dispozitive competitive. Ing. Mircea Constantin evoca, in acest sens, statornica şi fertila colaborare cu specialiştii institutului de cercetare şi proiectare pentru mecanică fină, aflat în acelaşi perimetru de clădiri, ca şi cu specialiştii în automatică, electronică şi din alte domenii. Scopul ? Se fac primii paşi pentru electronizarea şi cibernetizarea a.m.c.-urilor. Aceasta, pentru a alinia produsele româneşti de acest fel la nivelul tehnicii mondiale. Şi, să nu credeţi că actuala generaţie de aparaturi realizate de IMEFI nu rezistă asalturilor altor firme concurente. Prestigiul industriei noastre de mecanică fină este un bun ciştigat. „Suntem în măsură astăzi — imi preciza ing. M. Constantin — să soluţionam problemele legate de creşterea calităţii producţiei încă din faza de proiectare“. Sau, cum observa ing. Felicia Petre, de la „diamantate“, s-a statornicit în întreprindere o coeziune foarte elastică pe filiera proiectantotehnolog executant, in , regim de omogenitate a competenţelor, iniţiativelor şi responsabilităţilor. Chiar şi intr-o şedinţă curentă de producţie, toţi aceşti factori potenţiali de decizie sunt, întruniţi, indiferent de ierarhia lor în unitate, în felul acesta, la atelierul de scule diamantate, de exemplu, un colectiv restrins este în măsură să susţină aproape o treime din valoarea producţiei întregii fabrici. Şi aceasta, in condiţiile unei creşteri pronunţate a durabilităţii produselor ce ie concep şi execută, unele pînă la de zece ori, şi a lărgirii accentuate a gamei de materiale şi destinaţii ce reclamă asemenea şcale de performanţă. în acest moment, s-ar putea spune că dincolo de sarcinile curente de plan, obiectivul principal al colectivului întreprinderii îl constituie modernizarea, creşterea competitivităţii. Sunt cuprinse în febra acestor restructurări calitative secţiile de carburi metalice sinterizate (e.m.s.) şi scule diamantate şi toate compartimentele secţiei A.M.G. (orologerie industrială, a.ltra, pentru măsurat lungimi, aparate termotehnice etc.) Pe acest plan, presiunea timpului şi a imperativelor legate de dinamica progresului tehnico-ştiinţific este resimţită de fiecare om al întreprinderii. In fond, obligaţiile mecanicii fine în acest cincinal şi în perspectivă, în vederea realizării saltului calitativ in toate domeniile de activitate umană, sunt de prim rang. Producţia mecanicii fine trebuie să sporească, numai în acest cincinal, cu 48—55 la sută, iar media produselor de mare performanţă, la nivel mondial, trebuie să depăşească 80—85 la suta Drumurile acestei industrii sunt deschise, cutezanţa tehnică şi potenţialul profesional nu lipsesc, drept care primele semne ale acestei primeniri calitative s-au şi conturat. Ina. Felicia Petre îmi vorbea de un produs extrem de solicitat de mai toate industriile. O îmbunătăţire tehnologică a redus consumul material şi timpul afectat, manoperei cu circa 50 la sută. Matriţerul Ion Macovei lmi vorbea de perspectiva realizării seturilor de corpuri modulare de matriţe, pentru ca, în final, ing. Mircea Constantin să-mi prezinte sintetic cîteva direcţii de acţiorare pe frontul modernizării. In formularea lor mai exactă, inginereşte vorbind, redăm şi noi cîteva : aplicarea tratamentelor termice moderne la unele repere de aparatură a.m... ; proiectarea asistată de calculator a matriţelor şistanţelor specifice şi alte asemenea procedee care vor determina, la nivelul anului 1990, o reducere a consumurilor de metal de aproape 200 tone (in condiţiile în care un aparat cîntăreşte cîteva sute de grame). Noile tehnologii specifice mecanicii fine vor aduce, încă din acest an un important spor de producţie şi prezenta creşteri ale productivităţii. Vor fi asimilate o serie de familii de produse care vor prezenta creşteri ale productivităţii şi de pină la cinci ori peste nivelul actual, o sporire a durabilităţii in exploatare şi importante reduceri ale efortu- lui valutar, plus o acoperire satisfăcătoare a cerinţelor tot mai exigente ale industriilor beneficiare. Sunt abordate şi o serie de utilaje complexe de mare performanţă, cum ar fi maşinile de măsurat lungimi în trei coordonate sau cele pentru roţi dinţate, ori roboţii de control dimensional. Toate urmează să fie realizate cu un ridicat nivel de precizie şi funcţionalitate, similar standardelor internaţionala celor mai avansate. Nu m-a mirat, deci, constatarea că ponderea produselor noi şi modernizate la IMEFM va acoperi pină la finele acestui cincinal integral producţia întreprinderii. O cadenţă anuală a înnoirilor şi modernizărilor de circa 20 la sută. Un ritm, să recunoaştem, intens şi susţinut. O industrie de virf a oricărei economii moderne, mecanica fină se află acum într-un moment al afirmării depline a pontenţialului ei. Sarcinile acestui cincinal sunt deosebite : practic, atit producţia-marfă, cit şi productivitatea trebuie dublate. O perspectivă pe care colectivul de la IMEFM o priveşte cu calm şi luciditate. Oamenii şi-au drămuit paşii, de cind se ştiu, după ritmul interior al pasiunii lor de creaţie şi de muncă. Au crezut în ei înşişi şi n-au dat înapoi cind s-au văzut în cheia de boltă a edificiului industrial românesc şi în avangarda progresului tehnic. Vorbeam la început de orizontul tehnic , elastic şi cuprinzător al matorităţii muncitorilor de la IMEFM şi de tinereţea lor spirituală. Aceste atribute şi le-au format în timp, cu metodă şi nereverenţă, şi cu ele au răzbătut dincolo de orice, curbă, mai absintă ori mai spinoasă, a pasionantei „spirale a noului", de care îmi vorbise unul dintre interlocutori. De aceea, poate, n-am ezitat să îmi închipui, nici cind am părăsit incinta întreprinderii, că fiecare minut din pulsul activ al acestui minunat colectiv de „bijutieri" ai mecanicii fine românești valorează cu greutatea în aur a mecanismului ce-i marchează trecerea. Binumi MECANICII BINE ROMÂNEȘTI î-j Întărirea legalităţii socialiste, a ordinii de drept — principiu cardinal al societăţii noastre (Urmare din pag. 1) cea normativă a avut legislaţia economică adoptată în scopul ridicării nivelului ştiinţific al conducerii economiei naţionale, introducerii unei ordini riguroase în administrarea avuţiei naţionale, sporirii răspunderii pentru calitate în toate domeniile, asigurării valorificării raţionale a potenţialului economic , în vederea perfecţionării organizării politice , a societăţii au fost adoptate acte normative pentru generalizarea principiului muncii şi conducerii colective, organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, instituţionalizarea unor forumuri naţionale şi a organelor lor permanente ca forme de participare a maselor la opera de conducere a societăţii, perfecţionarea şi raţionalizarea aparatului de stat. Prin alte acte normative s-a realizat perfecţionarea relaţiilor de muncă, cointeresarea materială, repartizarea echitabilă a Veniturilor. Tot din iniţiativa secretarului general al partidului s-a urmărit şi s-a înfăptuit stabilirea unei relaţii directe între lege şi voinţa naţiunii, ceea ce a aşezat pe un plan superior raportul dintre democraţia socialistă şi legalitate. Astfel, cele mai importante proiecte de legi au fost puse în dezbatere publică legea devenind în acestfel o expresie a celei mai largi democraţii, a voinţei întregului popor pentru înfăptuirea lor, cerinţa respectării stricte a tergilor devenind un act de voinţă liber însuşită al fiecărui om al muncii, o deprindere conştientă, necesară, a fiecăruia. Deşi marile transformări care au avut loc în ţara noastră au restrins tot mai mult baza socială a faptelor contrare principiilor oriodivirii noastre, se mai săvîrşesc totuşi, acte antisociale ce lovesc in valori importante ale societăţii cum sint avutul obştesc, viaţa, sănătatea sau integritatea persoanelor, drepturile legitime ale cetăţenilor. Un rol important în combaterea acestora pevine normelor juridice cu caracter penal. Sunt încă, din păcate, situaţii în care -- aşa cum arăta secretarul general al partidului — „unele legi nu sunt înţelese, nu sunt cunoscute, sunt aplicate formal, — ceea ce, de fapt, contribuie la stările negative de lucruri care se manifestă în diferite sectoare de activitate“. Asigurând transpunerea în viaţă a orientărilor date de secretarul general al partidului, legislaţia penală în vigoare este menită să servească interesele poporului muncitor, să apere orînduirea socială şi de stat, independenţa şi suveranitatea patriei, proprietatea socialistă, bunurile cetăţenilor, ordinea şi liniştea publică, să garanteze fiecărei persoane dreptul de a fi proteguită faţă de oricine atentează la viaţa, sănătatea, libertatea şi interesele sale legitime. S-au instituit garanţii ca nimeni să nu se poată sustrage răspunderii faţă de societate şi de stat pentru încălcarea legilor şi normelor de convieţuire socială şi să nu rămînă astfel repedepsit, dar, totodată, ca nimeni să nu ajungă să fie sancţionat pa nedrept. Sunt asigurată realizarea legalităţii şi oficialităţii procesului penal, aflarea adevărului, dreptul de apărare. Referindu-se la rolul lucrătorilor din justiţie in asigurarea respectului faţă de lege, secretarul general al partidului arăta : „Organele de procuratură şi justiţie au datoria să acţioneze neabătut pentru respectarea legilor şi sancţionarea tuturor celor ce se abat de la normele de convieţuire socială, care încalcă ordinea de drept a societăţii noastre. Prin participarea maselor populare, a consiliilor de judecată la aplicarea legilor, justiţia noastră are un larg caracter democratic ; în acelaşi timp, ea reprezintă o puternică forţa în mîinile clasei muncitoare, ale maselor populare în apărarea şi dezvoltarea societăţii socialiste". Aceste sarcini trasate justiţiei de către secretarul general al partidului trebuie să ne călăuzească în permanenţă, întrucît noi, juriştii lucrăm intr-un domeniu de activitate ce priveşte în mod nemijlocit cea mai de preţ valoare a societăţii socialiste, şi anume omul, însufleţiţi de exemplul conducătorului partidului şi statului, pentru care grija consecventă faţă de binele omului reprezintă scopul suprem al întregii activităţi, lucrătorii din justiţie se angajează să consolideze prin munca lor cele mai nobile virtuţi ale societăţii noastre, să militeze pentru dreptate şi adevăr, să acţioneze cu competenţă şi devotament pentru întărirea legalităţii socialiste şi a ordini de drept in patria noastră, cu convingerea că ceea ce fac este in interesul apărării societăţii şi a fiecăruia dintre membrii ei, al înfloririi patriei noastre socialiste. Pe ecrane, in luna februarie După ca la sfirşit de ianuarie, pe ecrane, a apărut filmul românesc „Vară sentimentală“ (scenariu : Vasile Băran ; regia : Francisc Munteanu), film de actualitate surprinzind aspecte inedite din viaţa unei localităţi rurale, în februarie spectatorii vor putea urmări în ,,Colierul de turcoaze“ continuarea întimplărilor din seria începută cu „Drumul oaselor", urmată de „Trandafirul galben", „Misterele Bucureştilor", şi „Masca de argint". Pe generic — Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail (scenariul), Gheorghe Vitanidis (regia), George Grigoriu (muzica), Ion Anton (imaginea), arh. Constantin Simionescu şi Bob Nicolescu (decorurile şi costumele). Dintre interpreţi amintim pe Florin Piersic, Marga Barbu, Solti Cseh, Alexandru Repan, Pop Besoiu. O cronică emoţionantă a Kfir- şi titlul războiului şi a primelor zile de pace, vom putea urmări în producţia studiourilor iugoslave „Berlin kaputt“ (scenariul : Antonije Isaković, Mica Milosevic ; regia : Mica Milosevic). Eroii filmului sunt trei tineri partizani al eăror destin, după înveţarea luptelor şi reîntoarcerea la viaţa normală, nu este mai puţin dramatic. Realizat după romanul „Sfirşitul vacanţei de vară“ de Waclawy Bilinski, filmul „Intrusul“, producţie a studiourilor poloneze (scenariul şi regia : Waldemar Podgorski), prezintă o întimplare petrecută în ultimele zile ale lui august 1939 adică în perioada imediat premergătoare declanşării celui de-al doilea război mondial. în rolurile principale apar : Aleksander Mikolajcsuk, Klaus Peter Thiele, Katarina Pawlak. „Răniii, fericire" este, după cum sugerează şi titlul, un film care vorbeşte despre nevoia de fericire, de dragoste. Această producţie a studiourilor sovietice este semnată de Aleksandr Cervinski (scenariul) şi Iaropold Lapşin (regia). în rolurile principale apare la Savina, acea inegalabilă „Doamnă cu căţelul“ şi „Sfioasa“, alături de Oleg Efremov- Tot din actualitatea zilelor noastre se inspiră şi altă producţie a studiourilor sovietice realizată de Mihail Tumanaşvili după un scenariu de Vladimír Kunin. Este vorba de filmul „Zonă cu obstacole", pledoarie pentru o existenţă onestă şi fără compromisuri. Interpreţi : Oleg Monşikov, Rimma Korostinova, Andrei Miagkov şa- o acţiune plină de tensiune recomandă filmul „Dublă depăşire" (scenariul : Aleksandr Bulganin, Nikolai Ivanov). Regia este datorată lui Aleksandr Gordon, care a semnat şi peliculele „Scene din viaţa de familie" şi „Omul care a închis oraşul“. Eroii filmului „Dublă depăşire" sunt doi şoferi de camion care, plecaţi in cursă cu un transport de mărfuri de valoare pe o şosea de munte în estul îndepărtat al ţării, sunt urmăriţi de doi răufăcători specializaţi în astfel de lovituri. Interpreţi : Vadin Mihcenko şi Iuri Nazarov. Adresindu-se în egală măsură copiilor, părinţilor şi educatorilor, filmul „Prietenul nostru TV“, producţie a studiourilor albaneze, este o dezbatere pe tema educării tinerei generaţii (regia : Fehmi Hoshafi). Celor mici le este destinată producţia studiourilor cehoslovace „Sarea e mai preţioasă decit aurul“, inspirată dintr-un basm popular ale cărui motive amintesc basmul românesc „Sarea în bucate". Regia este datorată lui Martin Hodly, iar in rolul prinţesei bune si iubitoare apare Libuse Safrankova, pe care tinerii spectatori au mai văzut-o in „Trei alune pentru Cenușăreasă“, „Ziua apelor" ș.a. (F.I.) Încheierea „Festivalului filmului la sate“ Vineri s-a încheiat cea de-a 29-a ediţie a „Festivalului filmului la sate“, manifestare ce a prilejuit prezentarea unor noutăţi din domeniul celei de-a 7-a arte, alte acţiuni de cultură cinematografică, în aproape 5 000 de localităţi rurale ale ţării au rulat, timp de două luni, filme artistice româneşti in premieră la „Tineretul României socialiste“, „Ciuleandra", „Acasă", „Promisiuni“, „Mireasma ploilor tirzii“ ş.a., precum şi numeroase documentare ştiinţifice, unele dintre acestea cue tematică agrozootehnică sau consacrate dezvoltării agriculturii noastre. Au avut loc întilniri ale spectatorilor ca realizatori ai unor filme româneşti, intre acţiunile de acest fel inscriindu-se cele de la Bolintin Vale, judeţul Giurgiu, Podul Foaiei, judeţul Iaşi, Jariştea, judeţul Vrancea, Otopeni, Sectorul agricol Ilfov, Stilpeni, judeţul Argeş, Baia Borşa, judeţul Maramureş, Dorneşti, judeţul Suceava, în prezenţa unor realizatori — regizorişi actori —, în comunele Tamăşeni, judeţul Neamţ, Ditrou, judeţul Harghita, şi Beceni, judeţul Buzău, au avut loc premiere, cu lungmetrajele româneşti „Căsătorie cu repetiţie“ şi „Declaraţie dedragoste“. Cu interes au fost urmărite de publicul spectator de la sate concursurile cinematografice sub genericul „Filmul şi pacea“, precum şi simpozioanele „Congresul al XIII-lea, eveniment de seamă in viaţa partidului şi poporului" şi „Filmul şi problemele lumii contemporane". (Agerpres) ,România liberă“ Sîmbătă 1 februarie 1986 Soarele răsare la ora 7,38 și apune la ora 17,25 TEATRE OLANDEZUL ZBURĂTOR ! Opera Română (13 18 57), ora 17; JOCUL IELELOR : Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ (14 7171), ora 17; Sala Mică şi ARHEOLOGIA DRAGOSTEI, ora 17,30 Sala Atelier : MAM'ZELLE NITOUCHE : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18; TRENURILE MELE* Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — Sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 17,30 şi HAMLET, ora 15, Sala Studio (11 95 44); PACHETUL CU ACTIUNI ; Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 17,30; MICUL INFERN ; Teatrul I.C.I. Nottara** (59 31 03), ora 17,30;Sala Magheru şi OLELIE şi VINATORII, ora 18, Sala Studio ; MITICA POPESCU : Teatrul Mic (14 70 81), ora 17.30 ; ROMANŢA TÎRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18 . NU, EU NU REGRET NIMIC ora 17 şi CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BÂTRÎNA, ora 18 , Teatrul Giuleşti — Sala Majestic (14 72 34) şi BĂRBIERUL DIN SEVILLA, ora 18, Sala Giuleşti ; MUZICANŢI VESELI : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 18; INTRE CAFTAN Şl SMOKING : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 17,30; NIMIC DESPRE ELEFANŢI : Teatrul „ Tanase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 13 şi FRUMOSUL DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ, ora 18, Sala Victoria ; TREI IEZI CUCUIET! : Teatrul Ţăndarica - Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04), ora 10; PE SUB CETINI LA IZVOARE ; Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), oră 18 ; LA CIRC CA-N FILME ; Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), orele 15 şi 18. 13 : Telex ; 13,05 : La sfirşit de sâptâmînâ ; 14,40 : Ianuarie — Cronica evenimentelor politice ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Teleenciclopedia (color) 19,45 : Invitaţie la varietăţi (color) Spectacol cu public realizat în colaborare cu Opera Română din Bucureşti ; 20,35 : Film artistic (color) „Fidelitate"; 22,20 : Telejurnal. DUMINICA 2 FEBRUARIE 11,30: Telex; 11,35: Lumea caliilor : „Expediţie pe paralela 37°* Ultimul episod ; 12,40 : Dirk cununa cîntecului românesc — muzică populară (color) ; 13 : Album duminical ; 14,40 : Contemporanii noştri — Reportaj ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Calătorind de-a lungul Dunării albastra (color) Epoca Ceauşescu — Brăila 71 de km. Reportaj: 19,40 : Cîntarea României (color) De pe marea scenă a ţării pe micul ecran Emisiune realizată în colaborare cu Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România 20,20 : Film artistic (color) „S-a întîmplat într-o vară..." 21,50 3 Telejurnal. G TOGRAFE VARĂ SENTIMENTALA : Scala (11 03 72), orela 9 - 1 _ 13 _ 15 _ 17- 19; Favorit (4S3170), orele 9 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! SPER SA NE MAI VEDEM : Capitol (16 27 19), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17-19; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19 ; MARELE PREMIU 1 Excelsior (65 49 45), orele 9-11-13-15 -17-19; Floreasca (33 29 71), orele 11—15—15—17 — 19; Cultural (83 50 13), orele 11 - 13 - 13 — 17 - 19 ; RACOLAREA : Grivica (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Miorita (14 27 14), orele 9 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19 ; CĂSĂTORIE CU REPETIȚIE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15 - 17 - 19 ; ALICE ; Sala Mied a Palatului R.S.R., orele 17,15 — 19,30 ; (sîmbătă) ; PILOT DE FORMULA 1 : Patria (11 06 25), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,45 - 17 - 19,15 ; INTILNIRE DE GRADUL III : Lufeafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30 ; ULTIMUL MOHICAN : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 -13 - 15 - 17 -19 Victoria (16 28 79), orele 9-11 - 13 -15 - 17 - 19 ; HALLO, TAXII: Festival (15 63 84), orele 9-11 — 13 — 13 — 17 — 19 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 15 ; VINATORUL DE CĂPRIOARE : Dacia (50 35 94), orele 9-11-13- 15 - 17 - 19 ; POTOPUL : (seriile I și II) ; Union (13 49 04), orele 9-12 — 15 — 18 5 COBRA SE ÎNTOARCE : București (15 61 54), orele 9,15 - 11 - 13 - 15 -17-19; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Aurora (35 04 66), orele 9-11 - 13 - 15 -17 - 19 ; IN VIRTEJ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-11 - 13 -45 -17-19; PROGRAM PENTRU COPII : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 ; ADELA : Doina, ora 19 ; CONFRUNTAREA DECISIVA I Ferentari (80 49 85), orele 15 -17-19; FATA FARA ZESTRE : Giulesti (17 55 46), orele 11-15-18; Studio (59 53 15), orele 10 - 12,45 - 15,45 - 18,30 ; APPASSIONATA : Cotrpcenl (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; * PAN WOLODYTOWSKI : Munca (21 50 97). orele 15 - 18,15.