România Liberă, ianuarie 1987 (Anul 45, nr. 13113-13137)
1987-01-16 / nr. 13124
Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1987 COORDONATE DEZVOLTĂRII BUCUREŞTENE Recent a avut loc îa Capitală adunarea cetăţenească a locuitorilor din municipiul Bucureşti, la care au participat deputaţi din Marea Adunare Naţională şi ai Consiliului popular al municipiului Bucureşti, ai consiliilor populare ale sectoarelor, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii. Principalul punct al ordinei de zi a fost raportul Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti privind activitatea desfăşurată în semestrul II al anului încheiat. O analiză amplă a realizărilor obţinute de oamenii muncii, cetăţenii Capitalei, dobîndite în înfăptuirea prevederilor planului in profil teritorial, in transpunerea în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un bun prilej de desprindere a concluziilor necesare în scopul ridicării continue a calităţii muncii, al realizării ritmice, încă din prima lună, a tuturor prevederilor planului pe anul 1987. In raportul prezentat de primarul general al Capitalei, tovarăşul Constantin Olteanu, a fost subliniat inca de la început faptul că în anul 1986, primul an al actualului cincinal, industria Capitalei şi-a realizat planul la producţia marfă cu cinci zile mai devreme, obţinîndu-se, pe ansamblu, o producţie suplimentară de 4,8 miliarde lei. O depăşire însemnată s-a înregistrat şi în domeniul productivităţii muncii, care a crescut cu 9 la sută faţă de nivelul anului anterior. Totodată, ponderea produselor noi şi modernizate in valoarea producţiei marfă a ajuns la 25 la sută, cu 7 procente peste nivelul planificat, fiind asimilate şi introduse in fabricaţie peste o mie de produse noi şi modernizate. Concomitent, s-au introdus şi extins peste 300 tehnologii, mecanizări şi automatizări. In aceeaşi perioadă au fost puse in funcţiune 25 capacităţi de producţie industrială şi agrozootehnice, au fost date în folosinţă aproape 23 000 de noi apartamente, numeroase obiective social-culturale şi tehnicoedilitare, intre care patru noi şcoli insumind 64 săli de clasă, un dispensar uman in bd. Armata Poporului, peste 35 km extinderi şi modernizări de linii de tramvai, 24 km reţele de apă şi canal, aproape 8 km reţele de termoficare, 32 puncte termice, 389 000 m.p. străzi şi pavaje modernizate. Traseul metroului bucureştean a sporit cu 10,4 km prin punerea in funcţiune a primului tronson al magistralei a II-a, I.M.G.B. — Piaţa Unirii. In cadrul lucrărilor de amenajare complexă a riului Dîmboviţa s-au dat în folosinţă podurile Roşu, Ciurel, Grozăveşti şi se află un stadiu avansat de execuţie lucrările la celelalte poduri ce vor fi finalizate în prima parte a acestui an. De asemenea, au început şi se desfăşoară în ritm Susţinut lucrările de construcţie a unor mari pasaje rutiere in zone de trafic intens cum sunt Piaţa Unirii, intersecţia Lujerului — Armata Poporului, Băneasa, şi altele. Se află in curs de modernizare o serie de artere importante, cum sunt : bd. Mârăşti, bd. Miciurin, bd. 1 Decembrie 1918, noua arteră care va lega cartierele Grozăveşti, 13 Septembrie, Rahova. Importantelor obiective realizate in anul 1986 li se vor adăuga, in cel de-al doilea an al acestui cincinal, peste 60 de capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice, 40 000 de apartamente, din care 10 000 în localităţile Sectorului agricol Ilfov, peste 25 000 mp. spaţii comerciale, 20 km reţele de termoficare, 9,2 km conducte de apă şi canalizare, 20 km linii de tramvaie şi troleibuze, 150 000 mp. de străzi şi pavaje modernizate. Toate aceste mari lucrări edilitare, pe lingă faptul că vor înlesni mult legăturile dintre diverse zone ale municipiului care în ultimii ani au cunoscut o puternică dezvoltare, vor conferi Capitalei o nouă înfăţişare arhitectural-urbanistică, vor contribui substanţial la creşterea calităţii vieţii tuturor bucureştenilor. Raportul prezentat de primarul general al Capitalei in faţa cetăţenilor s-a ocupat pe larg şi de îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare a populaţiei şi de asigurarea spaţiilor comerciale necesare. A fost menţionat faptul că anul trecut, în zonele şi cartierele noi ale oraşului s-au dat în funcţiune 98 de unităţi în suprafaţă de 31120 mp, înscriindu-se in procesul de dezvoltare armonioasă a marilor ansambluri urbanistice, ale căror proiecte au fost in repetate rînduri analizate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului a început construcţia unor pieţe multifuncţionale in cartierele Văcăreşti , Unirii II, Băneasa, Floreasca şi Cotroceni, sunt prevăzute a se realiza, de asemenea, unităţi comerciale reprezentative în noile ansambluri de locuinţe. In sfera prestărilor de servicii, din anul care a trecut bucureştenii beneficiază de 140 de unităţi noi, din care 30 ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Raportul a scos, totodată, în evidenţă faptul că deşi au fost întreprinse mai multe analize cu factorii responsabili din unităţile comerciale şi de prestări de servicii, au continuat să se manifeste o serie de neajunsuri legate de repartizarea fondului de marfă, emiterea comenzilor, preluarea ritmică a mărfurilor de la furnizori, buna organizare a activităţii, respectarea regulilor de comerţ, a cerinţelor eticii profesionale a lucrătorilor din aceste domenii. Se impune ca în viitor, Direcţia generală comercială, conducerile uniunilor meşteşugăreşti, ale celorlalte unităţi prestatoare să acţioneze cu toată răspunderea şi fermitatea, în vederea întronării ordinii şi disciplinei necesare în rindul lucrătorilor, pentru satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor populaţiei in conformitate cu programul de aprovizionare a Capitalei. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea ca echipele de control al oamenilor muncii să manifeste mai multă exigenţă in sesizarea şi preintimpinarea abaterilor din reţeaua comercială şi prestatoare de servicii urmărind în mod sistematic îndeplinirea măsurilor stabilite cu prilejul controalelor efectuate. Un capitol aparte a fost rezervat transportului in comun. De la bun început trebuie arătat că vehiculele X.T.B., folosite in transportul in comun, acoperă un teritoriu de 710 kmp, asigurind efectuarea a circa 2,7 milioane călătorii zilnice. Datorită situaţiilor create de avansarea lucrărilor metroului şi amenajarea riului Dîmboviţa au fost înfiinţate 17 noi linii şi modificate, in funcţie de necesităţi, 59 trasee, au fost executate şi date în exploatare noi linii de tramvai. In scopul măririi ponderii transportului electric şi asigurării de noi legături sunt in execuţie, o magistrală de tramvai ce va lega zona industrială Militari de cartierul Drumul Taberei şi zona Panduri — Tudor Vladimirescu precum şi altă magistrală de tramvai pe traseul aeroportul Băneasa — întreprinderea „Timpuri Noi“. O altă linie de tramvai va lega calea Dudeşti de şos. Viilor, prin bd. Măraşeşti, parcul Libertăţii, str. Dr. Istrate. In acest context, toate consiliile populare de sector trebuie să ia in continuare măsuri pentru repararea şi întreţinerea corespunzătoare a drumurilor spre a asigura un transport în comun cit mai fluent. .Este necesară, de asemenea, o corelare mai bună între activitatea I.T.B. şi cea a metroului, avind în vedere că in cursul acestui an se va pune în funcţiune întreaga magistrală de metrou de la I.M.G.B. la platforma Pipera. Cum era şi firesc, acţiunile gospodăreşti şi de înfrumuseţare a Capitalei, problema participării cetăţenilor şi a unităţilor socialiste la dezvoltarea şi înfrumuseţarea Capitalei , şi a localităţilor din Sectorul agricol Ilfov au ocupat un loc distinct in cadrul raportului. A fost subliniată atenţia deosebită ce trebuie acordată in continuare respectării cu stricteţe a obligaţiilor ce revin prin lege tuturor cetăţenilor şi unităţilor pentru buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a municipiului Bucureşti, pentru ridicarea aspectului estetic al acestuia, pentru întărirea ordinei şi disciplinei publice şi antrenarea in mai mare măsură a deputaţilor, comitetelor de cetăţeni, comitetelor asociaţiilor de locatari, a organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste şi comitetelor de femei la înfăptuirea tuturor acţiunilor prevăzute în programele de modernizare şi înfrumuseţare a Capitalei. în anul in care am păşit, Capitala va cunoaşte ritmuri înalte de dezvoltare în toate domeniile vieţii economico-sociale. Continued pe o treaptă nouă şi amplificind puternic experienţa dobîndită in 1936, industria Capitalei va trebui să realizeze creşteri deosebit de importante la producţia marfă, îndeosebi pe seama factorilor intensivi, a ridicării nivelului productivităţii muncii, a perfecţionării organizării proceselor de producţie, modernizării fluxurilor de fabricaţie, promovării mai rapide a rezultatelor valoroase ale cercetării ştiinţifice originale, a creşterii calităţii produselor, reducerii accentuate a consumurilor de materiale, materii prime şi energie. Sarcini deosebit de complexe, de o amploare fără precedent vor trebui realizate şi în domeniul dezvoltării edilitarr urbanistice. Conform prevederilor, în 1987 în Capitală se vor construi 30 000 de noi apartamente. Totodată, vor fi date in folosinţă, 10 000 de noi apartamente in localităţile Sectorului agricol Ilfov. Vor fi înălţate numeroase obiective social-culturale, vor continua un ritm susţinut lucrările de extindere a metroului, urmînd ca magistrala a II-a să fie pusă în funcţiune pînă la 1 Mai conform angajamentului luat de constructorii metroului în faţa secretarului general al partidului. O sarcină de mare onoare şi răspundere revine constructorilor care trebuie să realizeze lucrările marilor ansamblurişi obiective arhitectonică ale noului centru politico-administrativ precum şi a celor prevăzute pentru amenajarea complexă a riului Dîmboviţa — construcţii monumentale menite să confere o personalitate distinctă capitalei României socialiste. Avind un pronunţat caracter de lucru, adunarea cetăţenească a locuitorilor Capitalei a prilejuit celor prezenţi o analiză concretă a sarcinilor ce revin economiei bucureştene în cel de-al doilea an al cincinalului, în îndeplinirea exemplară şi ritmică a obligaţiilor de plan. Un accent deosebit a fost pus pe folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, organizarea superioară a întregii activităţi în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, îndeplinirea la fiecare loc de muncă a condiţiilor impuse de exigenţele noului mecanism economico-financiar, realizarea unor produse de înaltă calitate, onorarea exemplară a contractelor de export. Discuţiile purtate au scos, totodată, în evidenţă, alături de realizări, şi unele neajunsuri ce se mai manifestă in activitatea cotidiană. O pondere deosebită a revenit, problematicii cu caracter, larg cetăţenesc. Adunarea cetăţenească a locuitorilor Capitalei a exprimat şi cu acest prilej cele mai vii mulţumiri sprijinului multilateral şi permanent, grijii şi preocupării deosebite pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, le manifestă faţă de dezvoltarea şi modernizarea Capitalei, faţă de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale locuitorilor săi. Participanţii au ţinut să-şi exprime întreaga gratitudine ilustrului Conducător al partidului şi statului nostru, ctitorul României moderne, al grandioaselor edificii ce vor conferi o nouă înfăţişare capitalei României socialiste, Marius Georgescu Perfecţionarea activităţii economico-sociale din Capitală, în dezbaterea cetăţenilor Intersecţia şoseaua Mihai Bravu - bd. Republicii Foto: MIRCEA CARARAT Manifestări cultural-educative dedicate luceafărului poeziei româneşti • Sub genericul „Omagiu poetului nepereche“, la Botoşani şi Ipoteşti s-au desfăşurat, joi, manifestări cultural-educative dedicate Luceafărului poeziei româneşti. „Eminescu — permanenţă şi actualitate“ s-a intitulat , simpozionul la care şi-au adus contribuţii cercetători, istorici literari, cadre didactice. La biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu“ din Botoşani a fost organizată o expoziţie cu ediţii ale operei poetului, iar la Casa memorială din Ipoteşti a avut loc evocarea „Ceas la Ipoteşti". Programul acţiunilor dedicate marcării a 137 de ani de la naşterea celui mai mare poet român a mai inclus un recital de muzică şi poezie, concertul coral „Ca steaua“, un spectacol omagial la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani • Promovarea valorilor creaţiei româneşti clasice şi contemporane, muzica in interferenţă cu poezia sunt coordonatele tematice constante ale programului Filarmonicii „George Enescu“ din Capitală. împlinirea a 137 de ani de la naşterea celui mai mare poet român a fost marcată de prestigioasa instituţie artistică printr-un spectacol „Eminescu“, realizat de Cristina Vasiliu, cu concursul corului Filarmonicii, al unor apreciaţi actori şi solişti vocali, spectacol înscris in ciclul tematic „Confluenţa artelor“. Tot in această săptămină, Ateneul Român a fost gazda uneimanifestări similare, generic intitulată : „Adagio — adagiu — poezie“, o inspirată îmbinare a unor piese camerale româneşti şi străine cu mari poeme eminesciene. Seara de muzică şi poezie „Pastel de iarnă“ a fost un prilej de rememorare a unor creaţii de referinţă ale literaturii şi artei sunetelor din ţara noastră. • Ca o manifestare artistică complexă, expresie a preocupării constante a filarmonicii de valorificare a muzicii contemporane se anunţă aceea care va deschide, duminică, 18 ianuarie, ciclul „Sunet-formă-culoare“, îşi vor da concursul grupul de muzică nouă „Traiect“, balerini şi elevi ai secţiei de coregrafie a Liceului de artă ,,George Enescu“. Pentru iubitorii muzicii de cameră se află in pregătire un medalion consacrat părintelui şcolii româneşti de contrabas, Joseph Prunner, integrat ciclului muzical de largă cuprindere „Maeştri ai artei interpretative româneşti“, precum şi concerte dedicate unor mari compozitori străini — Schumann, Bach etc. In domeniul muzicii simfonice se continuă ciclul „Integrala simfoniilor si a lucrărilor concertate de Beethoven“, precum şi stagiunea educativă pentru elevi şi studenţi. • La Biblioteca judeţeană din Rimnicu Vilcea s-a desfăşurat, joi, cea de-a Xll-a ediţie a ciclului de manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice „Eminesciana“. Programul a cuprins o sesiune de comunicări ştiinţifice privind viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi un recital de poezie susţinut de membrii Societăţii literare „Anton Pann“ din localitate, care au citit versuri din lirica eminesciană şi din creaţia proprie dedicată personalităţii poetului nostru naţional. In aceeaşi zi, la biblioteca orăşenească din Drăgăşani s-a deschis o expoziţie de carte cuprinzind ediţii ale operelor poetului şi ale studiilor consacrate acestora şi un recital de poezie, la care şi-au dat concursul membrii cenaclului literar „Gib Mihăescu“, (Agerpres). cea poet „A vorbi de poet este ca şi cum ai striga intr-o peşteră vastă...“ — ne amintim cuvintele lui Arghezi, care la virsta de şapte ani a avut şansa să-l întâlnească pe Eminescu, trecind grăbit pe Calea Victoriei, „fără să ocolească, impetuos“ ca un Luceafăr. A vorbi de poet... Şi, totuşi, despre Eminescu trebuie vorbit mereu — ca despre insăşi fiinţa noastră naţională, pe care nu trebuie s-ouităm niciodată — dar totdeauna cu grijă, sau, cum zice poetul cuvintelor potrivite, „pe şoptite“, pe şoptite se vor şi cuvintele care urmează, dar răspicate, clare şi ferme, aşa cum ii plăcea şi Poetului să se pronunţe. M ara întilnit cu duhul Poetului in inima de spirit şi dragoste a Caraşului, la Oraviţa, oraş mai mic, ca o talpă de lume, dar frumos la suflet ca o lume întreagă. Aş zice chiar, cu toate precauţiile — ca şi cu toate riscurile asumate — că am auzit însăşi vocea Poetului. Uşor obosită de atîta apăsare de Univers, uşor înviorată de atîta suiş de neam in ea. O voce de destin. Aici, în Oraviţa, există cea mai veche construcţie de teatru din România, pe al cărei perete stă scris in marmură vie : „Acest teatru a găzduit pe marele poet Mihai Eminescu, in vara anului 1868, cind trupa de artişti Pascaly, din care făcea parte, a prezentat spectacole la Oraviţa“. Să ne amintim. Era 30 august 1868. La gară, celebra trupă era aşteptată de o mulţime de oameni. Şi 12 trăsuri. Pentru cei 12 membri ai trupei. In fiecare trăsură, un artist, într-una din aceste trăsuri — Eminescu. Toţi purtaţi in triumf pînă la teatru. In sală nu mai era loc să strecori o carboavă. Spectacolul cuprindea şi un episod dramatic „Mihai Viteazul“ — şi evocarea celui care făcuse prima unire a românilor avea un ecou puternic in inima bănăţenilor, în cuşca sufleurului, cu cerul şi pămîntul pe umeri, intre două luminări de seu, aplecat peste file îngălbenite — Poetul. In aceeaşi zi, 30 august 1838, revista „Familia“ ii publica poezia „La o artistă“. Oare, cum va fi sunat vocea Poetului in acea Zi ?... însoţit de tinărul Valeriu Leu, pasionat (competent) de istoria locală şi naţională, străbatenncăperile ilustrului teatru, refăcind in timp etapele ce preced clipa prezentă. La inaugurare, în 1817, Oraviţa avea sub patru mii de locuitori, nu cu mult mai mult decit un sat mai mărişor din Banat. Majoritatea acestora erau mineri, ocupaţie străveche aici, şi poate că acest teatru — meditează însoţitorul meu — a fost întruchiparea aspiraţiei spre lumină a celor ce munceau în măruntaiele pămîntului. Alături de mineri, pe lista de subscripţie apar numele unor importante personalităţi româneşti ale oraşului : Alexandra Şaguna, Dimitrie Constantini, Petru Iorgovici, Coasta şi Ion Demetrovici. Arhitect. : aromânul Ioan Niuny. Costul total al investiţiei : 5 133 florini — o sumă mare pentru acea vreme, dacă actul de cultură poate suporta şi o astfel de evaluare. In 1838 construcţiei i se adaugă un etaj. In 1893 se fac reparaţii capitale, fără a se schimba aspectul original. . Mişcarea teatrală are aici rădăcini adinei. Un document vorbeşte despre spectacole la Oraviţa încă din 1763. în 1793 se închiriază, pe bani publici, o sală anume la hotelul din localitate. In 1806 se înjghebează prima asociaţie artistică autohtonă, „Clubul diletanţilor“. In 1833 ia fiinţă „Reuniunea de teatru şi casinou“, iar in 1870 „Casina română“. Intenţia este de a arăta că aici, la Oraviţa, în tot acest timp — întins pe coordonatele a trei secole — au existat forţe artistice valoroase, integrate programului cultural românesc, care cultivau sentimentul demnităţii şi unităţii naţionale. Repertoriul ii constituiau mai ales piesele lui Alecsandri şi Iosif Vulcan, dar pe afiş apare şi numele lui Ciprian Porumbescu („Crai Nou“ aici s-a jucat pentru prima oară pe scena unui teatru stabil ; la Braşov este vorba de sala de festivităţi a unui gimnaziu) şi al lui Caragiale. Şi în tot acest timp a existat o neîntreruptă legătură cu Ţara, teatrul din Oraviţa primind succesiv cele mai valoroase trupe cu repertoriu naţional. După Mihail Pascaly (şi Eminescu) au urmat Matei Milie, I.D. Ionescu (celebrul Ionescu de la „Iunion“), Zaharia Bârsan. Ceva mai tirziu, in perioada interbelică, au efectuat turnee trupa lui Constantin Tănase, compania dramatică a lui Mişu Fotino, teatrele naţionale din Bucureşti, Cluj, Craiova. Pe aici i-a împins aripa dorului pe Goga, Iorga, Enescu, Minulescu... T. Aşa cum se prezintă astăzi — complet renovat, între anii 1982- 1984, fără a-i ştirbi cu nimic valoarea şi Înfăţişarea orginară — el este, deopotrivă, funcţional şi aşezămint muzeal. Parcurgem încăperile -cişi Valeriu Leu nu mai pridideşte cu explicaţiile : sală unicat, parter cu 80 de locuri, loje, galerie, in total 250 locuri. Stil baroc tirziu, unicul în această parte a Europei. Avea un model in Burgtheater din Viena, dar acela a fost dărîmat — şi se zice că sute de vienezi au făcut pelerinaj, luînd amintire cite o bucată de cărămidă. Privesc, privirea se incendiază de vişiniul pluşului — şi caută spre scena micuţă doardoar va intilni cuşca aceea mirosind a fum de luminări de seu. Pasul se cere insă grăbită şi sălile prin care trecem alcătuiesc, prin documentele pe care Ie conservă, o autentică şi emoţionantă istorie a culturii bănăţene.. Săli consacrate slovei româneşti, marilor figuri locale urcate in rang naţional (Eftimie Murgu şi Damaschin Bojinca , ultimul, consătean al însoţitorului meu) — săli cuprinzînd mărturii scumpe, de care nu te poţi apropia decit în înclinare şi cu sufletul curat. Ca gazetar, am stăruit mult în sala consacrată presei. Nu voi face acum o dare de seamă, dar ţin să consemnez un ziar, pentru marea lui pildă. Se numeşte „Ţăranul“ şi „apare o dată pe săptămână“, organ al plugarilor bănăţeni. Am în faţă exemplarul de duminică 17 noiembrie 1919 — şi mă impresionează pină la duioşie colegii de breaslă de atunci. Notez : Editor : Nicolae Vucu Secăşanu, plugar. Redactor : Ilie Crăciunel, plugar. Datorită ideilor înaintate, îndrăzneţe,neînduplecate, ziarul a fost consecvent cenzurat, şi, apoi, suspendat. Sub altă lespede de geam insă, alt ziar : „Cuvintul satelor“, gazetă săptăminală independentă, 1 decembrie 1936. Fondator : Nicolae Vucu Secăşanu, plugar. Titlul unui articol : „Mulţumiţi cu soarta ?“ Aceste ziare apăreau la Oraviţa, scrise de orăviţeni (plugari) şi se difuzau in tot Banatul — şi chiar mai departe. Pe toate mi le spune şi mi le arată — cu explicaţii detaliate — tinărul istoric Valeriu Leu, cel care a trudit, zi de zi, în cei doi ani, la această ultimă restaurare şi reprofilare a aşezămintului. ★ La Oraviţa fiinţează, din 1963, un Teatru popular, purtind pe aripi noi, tradiţia împovărată de glorie. Sufletul trupei şi regizor este Petre Chiriţescu, farmacistul şef al oraşului. Dar, ca la teatrele mari, care se respectă, nici aici nu se ajunge uşor la treptele înalte ale măiestriei. Astfel — aflu din chiar cuvintele lui Petre Chiriţescu — şi-a făcut debutul ca sufleur (sub aceeaşi cuşcă de lemn mirosind a pădure străveche şi seu de luminare). Treptat a devenit actor, regizor. Este greu de trecut in revistă acest nou — de acum şi el bogat — repertoriu. Cert este însă că noul teatru a fost distins cu Ordinul „Meritul cultural“ clasa a 11-a, iar actorii amatori, desigur : muncitori, ţărani, intelectuali — cu aceeaşi distincţie, de la clasa I la a V-a, îl întreb cum se simte un astfel de artist, preluind o tradiţie de exact 170 de ani. Ca un firesc continuator al vieţii spirituale , vine prompt răspunsul. Străduindu-te, bineînţeles, să faci mai mult decit înaintaşii tăi. Unul din mai multele argumente : la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, Teatrul popular din Oraviţa a obţinut locul III pe ţară, cu o piesă de Tudor Popescu. îl mai rog să-mi spună ciţiva din artiştii de azi ai trupei. Notez. Alături de veteranii Mia Codreanu, Elena Buzea, Ion Călin , se afirmă, cu tot mai vădit talent şi dragoste pentru plaiul natal, tinerii : Elena Vlad, Dorina Clonţ, Ana Bobescu, Liviu Cucu, Mircea Bătălan. Şi, desigur, el, veteranul Petre Chiriţescu, care, deşi reputat regizor şi actor, nu se sfieşte să coboare, de cite ori este nevoie, în cuşca sufleurului. -k ...Atunci, in 1868, la Oraviţa s-a creat o legendă, pe care poate să ţi-o spună orice om întilnit pe stradă. Se zice că pe cuşca sufleurului ar fi semnat Eminescu. Personal,n-am insistat să descopăr cuşca (deşi unii susţin, că ea, aceea, se află, pe undeva, păstrată bine) şi-mi vine greu să cred şi în legendă. Cred insă in dorinţa şi credinţa acestor oameni că Eminescu trebuia să lase o urmă. A lăsat-o, desigur, înscrisă in inima tuturor românilor. Aşa cum vocea lui continuă să bată în toate — şi in noi, Ion Andreiţă ★ . Casa memorială Mihai Eminescu din Ipoteşti i ifllIltS Un calendar-album Există frumoasa tradiţie ca unele dintre calendarele difuzate la început de an de diferite întreprinderi şi instituţii să depăşească un caracter strict utilitar şi să poată fi considerate autentice acte de cultură. Un asemenea calendar este cel pus in circulaţie recent de Ministerul Industriei Petrochimice, care evocă inspirat, prin intermediul cuvântului, al reproducerii de artă, şi al... discului, trei mari creatori reprezentativi pentru cultura românească : Mihai Eminescu, Ştefan Luchian şi George Enescu. La realizarea calendarului şi-au dat concursul, cu generozitate, cu competenţă şi cu pasiunea „lucrului bine făcut“, cunoscuţi scriitori şi oameni de artă. Se poate vorbi, deci de un calendar-album căruia nu-ţi vine deloc să-i... rupi foile pe rind, cum se obişnuieşte, ci te simţi tentat să-l păstrezi ţn bibliotecă, asemenea unei piese de preţ. Consultindu-l, putem afla şi in ce zi suntem, dar putem mai ales trăi bucuria unei reintilniri cu mari valori ale culturii noastre. (ALEX. ŞTEFANESCU) In cadrul manifestării au fost prezentate comunicări de către cadre didactice universitare din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi de către factori de răspundere de la nivelul judeţului. S-au dezbătut principalele probleme privind corelaţia dintre potenţialul biomotric şi calitatea sporului demografic. Manifestarea intrată deja in tradiţia judeţului, fiind la cea de a doua ediţie, s-a finalizat prin stabilirea unor serii de măsuri concrete, în scopul ameliorării şi îmbunătăţirii principalilor indicatori demografici, îndeosebi sub aspectul laturii lor calitative. Tot in acest cadru, a avut loc la Cluj-Napoca, organizată de comisia judeţeană de demografie in colaborare cu Direcţia sapitală o manifestare pe tema „Riscul malformaţia in reproducerea umană" care a abordat o serie de aspecte privind modalităţile de acţiune in vederea eliminării factorilor care conduc la riscul malformaţie, in scopul asigurării unui spor demografic de nivel calitativ superior. Circulaţie rutieră Acţiunile de sistematizare a circulaţiei au menirea, mai ales intr-un oraş mare, cu trafic intens, cum este Braşovul, să descongestioneze şi să asigure fluenţa circulaţiei auto şi pietonale. Iată, insă, că in oraşul de la poalele Timpei, in zona cea mai solicitată, cea a hotelurilor turistice „Carpaţi“ şi „Capitol“ a fost interzis accesul pe strada Telefoanelor — singura care făcea legătura cu Bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej — iar autoturismele, autocarele, toate autovehiculele au fost dirijate pe o alee îngustă, de fapt, o esplanadă pietonală, unde există şi o parcare înghesuită, din care cauză se produc repetate strangulări de circulaţie. Localnici şi oaspeţi ai Braşovului ne-au mai sesizat şi alte neajunsuri privind sistematizarea circulaţiei, precum amenajarea unei insule betonate cu borduri inalte la intersecţia străzilor Lenin, Toamnei, Zizin şi Calea Bucureşti, care in loc să sprijine traficul auto mai rău îl încurcă. Edilii, împreună cu lucrătorii Serviciului de circulaţie ar trebui să vină la intimpinarea acestor demersuri, pentru buna fluenţă a traficului rutier, pentru evitarea unor accidente. (DUMITRU BUJDOIU). Creatorii din Săliştea Sibiului Faima artizanilor din Săliştea Sibiului a depăşit de mult hotarele comunei dar şi ale judeţului. Intre ei, ţesătoarea Ioana Goşa este de patru ori laureată a finalelor republicane ale Festivalului naţional „Cintarea României“, datorită cromaticii şi motivelor tradiţionale din această vatră folclorică pe care le foloseşte, culorii şi decoraţiunilor de mare rafinament artistic. Pe lingă covoare, Toana Goşa este o adevărată maestră în arta tapiseriilor, ea fiind autoarea unor lucrări de mare frumuseţe, intitulate sugestiv „Pomul vieţii“, „La porţile Mărginimii“, „Aspiraţiile omului“, „Păsările“. Acum, o parte din lucrările executate de ea se află reunite intr-o sugestivă expoziţie inaugurată in saloanele palatului Brukenthal, din Complexul muzeal Sibiu, expoziţie ce Se bucură de o mare afluenţă de vizitatori. De notat că această autentică creatoare din Săliş- I tea Sibiului conduce in localitate şi cercul de tapiserie organizat in cadrul Casei pionierilor şi şoimilor patriei, frecventat de numeroase eleve dornice să înveţe această frumoasă artă. (VIRGIL LAZAR). Intervenţie promptă Intr-o zonă a municipiului Cluj-Napoca, mai exact spus, in preajma hotelului „Napoca“ s-a înregistrat recent o avarie a conductelor principale de apă şi canal. Echipele de intervenţie ale Grupului de gospodărie comunală şi locativă au sosit imediat la faţa locului, cu utilajele de rigoare şi au început o muncă grea, in condiţii climaterice aspre, vintul, zăpada si mai ales frigul ingreunind acţiunea. Dar muncitorii loan Vodea, Marcel Pop, Teodor Mihu, Petru Groza şi Viorel Lingurar, excavatoristul Avram Moldovan şi macaragiul Ioan Vescan, împreună cu tubinginerul Emanoil Truţă şi alte cadre de specialitate au acţionat cu multă abnegaţie şi pricepere şi au refăcut dubla avarie, puţind fi redată în funcţiune, la presiune normală reţeaua de apă potabilă ce alimentează o parte a municipiului. De reţinut că in sprijinul lor au venit şi pompierii taţii cei din formaţia permanentă cit şi formaţia de la Combinatul de utilaj greu, care a ajutat la evacuarea continuă a apei scursă din conductele sparte. O intervenţie pentru care toţi cei implicaţi merită felicitări. O facem in numele locuitorilor din zona respectivă, care au fost alături de muncitori, pe toată durata lucrării. (L. VIRGIL) Rubrică realizată de Georgeta Nae In domeniul demografic La Bistriţa a avut loc sub auspiciile comisiei de demografie judeţene, in colaborare cu direcţia sanitară şi consiliul judeţean de educaţie fizică şi sport, avind sprijinul direct al Comisiei naţionale de demografie şi Consiliului naţional de educaţie fizică şi sport prin Centrul de perfecţionare, cea de a doua masă rotundă cu tema: ■„Compensarea, handicapurilor psihosomatice şi a efectelor lor asupra potenţialului biomotric-necesitate obiectivă în asigurarea stării de sănătate“. „Románia libera" Vineri 16 ianuarie 1987 Soarele înspre la ora 7,46 și apune la ora 17,02 TEATRE RIGOLETTO : Opera Română (13 18 57), ora 18; HARAP ALB 1 Teatrul Naţional „I.L. Caragiale* — Sala Mare (14 7171), ora 18 şi INTRE PATRU OCHI (A), ora 18, Sala Am,fiteatm ; CASA CU TREI FETE 1 Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18.30 la Sala Mică a Teatrului National „I.L. Carogiale" ; TRENURILE MELE : Teatrul „Lucia Sturdier Bulandra" - Sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 18; MĂSEAUA DE MUNTE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 18; MICUL INFERN : Teatrul „C.I. Nottara" (59 31 03), ora 18 Sala Magineru și CONCURS DE ÎMPREJURĂRI, ora 18.30 Sala Studio : CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ : Teatrul Mic (14 70 81), ora 18 : AVENTURA UNEI ARHIVE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18.30: MILIONARUL SĂRAC : Teatrul Giuleşti — Sala Ciuleşti, (18 04 85), ora 18: CENUŞĂREASA, ora 9 şi MARY POPPINS, ora 18 : Teatrul „Ion Creangă* (50 26 35) 1 ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL ; Teatrul „C. Tănasei" — Sala Savoy (15 56 78), ora 18,30 şi BĂRBATUL FATAL, ora 19, Sala Victoria ; ILEANA SÎNZIANA : Teatrul Ţăndărică - Sala Victoria (15 53 77), ora 10 şi ora 15 şi TREI IEZI CUCUIEŢI, ora 15, la Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04) ; PE-UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul ,,Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 13 ; APRINDEŢI STELELE : Circul de Stat Bucureşti (10 41 93), ora 18,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Viaţa economica ; 20,35 : Copiii - Inplig datorie faţa de viitorul naţiunii (color). Documentar ; 20,45 : Partidul, o Inimă cu ţara ; 20,55 : Cadran mondial (color). România-1Ceauşescu - Pace ; 21,10 : Serial ştiinţific (color) . Din tainele naturii ; 21,35 3 Timp al marilor înfăptuiri revoluționare : Omul măsura tuturor lucrurilor. Documentar (color) : 21,50 . Telejurnal. CINEMATOGRAFE TOATE PÎNZELE SUS (seria I - SECRETUL EPAVEI) ; Studio (59 53 15), orele 10 - 11.45 - 13,30 -15,30 - 17,15 - 19; Excelsior (65 49 45), orala 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,45 - 17 - 19,15 . Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 i Gloria (47 46 75), orele 8.45 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 i TOATE PINZELE SUS (seria a II-a - MISTERELE MARILOR) : Lumina (14 74 16), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 15 - 17 - 19 ; Feroviar (50 51 40), orele 8,30 - 11 — 13 — 15 — 17 19 ; Flamura (85 77 12), orele 8,30 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19 ; LICEENII: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13 ~ 15 — 17 — 19 ; DOMNISOARA AURICA ; Volga (79 71 26), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 -19; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! UN OASPETE LA CINA Pocea (71 30 85), orele 15 - 17 - 19 ; Doina (16 35 38), oro 14,30 : PACALA ( Dacia (50 35 94), orele 9-12-15-18; Flacăra (20 33 40), orele 15,30 — 18 ; RĂZBUNAREA HAIDUCILOR ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17 -19; PACEA - VICTORIE A RAȚIUNII : Capitol (16 29 17), orele 9-11-13 - 15,15 - 17,15 - 19,15 ; STAGIUNEA CINEMATOGRAFICĂ DE IARNA: Scala (11 03 72), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17 30 - 19,45 ; ACROBATELE: Festival (15 63 84), orele 9 - 11 - 13 - 15,45 - 17,15 19,15 ; LA FAYETTE: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17,15 -19.30; ACŢIUNEA TOPOLINO: Victoria (16 28 79), orele 9-11 -13 - 15 - 17 - 19; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; OLIVER TWIST: Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; Giuleşti (17 55 46), orele 9-11-13 -15-17-19; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17.15 -19.30 ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII: Doina (16 35 38), orele 8.45 - 10,45 — 12.45 - 16.30 - 19; GHEATA VERDE: Drumul Sării (3128 13), orele 15 - 17 - 19; PINA TRECE PLOAIA DE TOAMNA: Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19; LUPTĂTORII DIN VALEA MISTERIOASA: Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19; CICLU DE FILME MUZICALE: Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; PROVOCAREA DRAGONULUI: Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19.