România Liberă, martie 1987 (Anul 45, nr. 13162-13187)

1987-03-02 / nr. 13162

Pagina a 2-a — 2 martie 7987 Preocupare constantă a concerii superioare de partid şi stat, reducerea consumurii energetice şi de materii ime a căpătat, în ultima erie, o însemnătate deosebi. Referindu-se la aceste proeme, în forumul democrat muncitoreşti revoluţionare, cretarul general al partidului, varăşul Nicolae Ceauşescu ara : „Este necesar să se insifice activitatea de cercare ştiinţifică, de perfecţionaşi înnoire a producţiei, descoperire de noi surse de rergie, de creare de noi martaie, de noi tehnologii, care conducă la reducerea consiturilor energetice şi de materi prime, la valorificarea surioară a materiilor prime miaterialelor, a muncii intreguui popor“. La înfăptuirea sarcinilor din omeniul gospodăririi cu grijă maximă a resurselor sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia tot cercetătorii din învăţăminul superior şi institutele de socialitate, cit şi muncitorii,adrele tehnice din unităţile de reducţie. Râspunzînd acestui operativ, un colectiv de cadre idactice de la Institutul da abingineri din Bacău a inililat, îcă acum clţiva ani, ample ercetări vizînd economia da ocs la elaborarea fontelor Inubilou. Ele au fost determinae atît de consumul ridicat da pes de turnătorie, cît și de heltuielile mari generate de utilizarea la elaborarea fontei acestui material scump, deficitar pe economie. între roadele acestor cercetări se înscrie și elaborarea unui nou sistem de redistribuie a aerului insuflat in cubilou. El a fost introdus pe un mbilou cu diametrul de 790 mm la Întreprinderea mecanică Ronan și pe un cubilou de 1100 nm, la Întreprinderea metalurgică Bacău, ambele avind la bază un proiect întocmit de institutul băcăuan. Tovarășul conf. dr. ing. Valentin Catană, conducătorul colectivului, care a conceput și realizat noua tehnologie ne prezintă cîteva dintre avantajele folosirii cabiloului cu aer redistribuit : «Modificările constructive impuse de introducerea sistemului de redistribuire a aerului, conceput de noi, sunt relativ simple, puţin costisitoare, puţind fi efectuate în regie proprie de orice întreprindere, cu prilejul reparaţiilor programate la cubilouri. Ele conduc la îmbunătăţirea procesului de ardere. Avantajele utilizării cubiloului cu aer redistribuit sunt multiple. Este vorba, în primul rînd, de reducerea cu cel puţin 15 la sută a consumului de cocs de turnătorie şi de obţinerea, chiar in aceste condiţii, a unei creşteri a temperaturii fontei. Concomitent cu reducerea consumului de cocs, productivitatea cubiloului creşte cu 10—25 la sută iar nocivitatea gazelor emanate în atmosferă scade ca urmare a reducerii conţinutului de oxid de carbon, diminuindu-se astfel şi costul instalaţiilor de purificare“. Cu alte cuvinte, avantaja nete, clare, indiscutabile. Evidenţiate în perioada de testare a sistemului, ele nu puteau lăsa indiferenţi factorii de decizie şi colectivele turnătoriilor din cele două unităţi în care s-au efectuat primele experimentări. La Întreprinderea metalurgică din Bacău stăm de vorbă cu inginerul Radu Matei, şeful atelierului de proiectare tehnologică la cald. De la el aflăm că modificarea constructivă a primului cubilou cu diametrul de 1 100 mm a fost efectuată în 1983. Pe baza rezultatelor obţinute, în anul următor sistemul de redistribuire a aerului a fost extins şi la celelalte trei cubilouri de aceeaşi capacitate. — Cu ce eficienţă anume s-a soldat această acţiune ?, l-am întrebat. — întreprinderea nu a avut decit de cîştigat. In primul rînd, consumul de cocs de turnătorie a fost redus cu cel puţin 10 la sută, în funcţie de structura de fabricaţie a pieselor. In acelaşi timp, temperatura fontei a crescut cu 40—50 grade, in condiţiile dimensionării optime a materialului de fuziune, puţind ajunge pînă la 80 de grade iar productivitatea cubiloului a crescut cu cel puţin 2 tone fontă pe oră. — Care este economia de cocs la nivelul producţiei unui an ? — Realizăm pe an o economie ce reprezintă consumul ceelor patru cubilouri, de care dispunem, pe cel puţin 32 de zile, înseamnă că, urmare a introducerii noului sistem de redistribuire a aerului în cubilouri, metalurgiştii din Bacău lucrează cel puţin o lună pe an cu cocs economisit. Despre asemenea rezultate edificatoare ne-a vorbit şi inginerul Codrin Anghel, directorul fabricii de piese turnate de la Întreprinderea mecanică Roman. Aşa cum am aflat, în 1984, Institutul de subingineri din Bacău a predat tehnologia amintită filialei din Cluj-Napoca a Institutului de cercetări inginerie tehnologică şi proiectare pentru sectoare calde şi metalurgie, spre a fi generalizată la nivelul întregii ţări. Intr-adevăr, in perioada care a urmat introducerii tehnologiei la cele două întreprinderi amintite, in tară au avut loc mai multe consfătuiri in legătură cu economia de cocs la elaborarea fontelor în cubilouri : două la întreprinderea metalurgică din Bacău si una la Centrala industrială pentru tractoare, din Braşov — initiate de Ministerul Aprovizionării 3* Tehnico-Materiale si Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe —, precum si una la Satu Mare, in organizarea Consiliului National al Inginerilor şi Tehnicienilor. Din păcate, insă, in pofida sarcinilor înscrise în planurile de măsuri adoptate, a angajamentelor asumate de participanţii la consfătuirile amintite, noul sistem de redistribuire a aerului în cubilouri s-a extins intr-un ritm cu totul nesatisfăcător. In planul de măsuri adoptat la consfătuirea din 14—15 aprilie 1983, la Bacău, s-a stabilit efectuarea transformărilor necesare pentru introducerea acestui sistem „la toate cubilourile existente in economie, de la diametrul de 600 mm pînă la 1 100 mm“. Un an mai tîrziu, la consfătuirea de la Braşov, din martie 1984, se constată, insă, că „procedeul de la Întreprinderea metalurgică Bacău s-a extins doar la 20 de întreprinderi“. Şi, cu toate că, după consfătuire au fost atenţionate toate întreprinderile din ţară, care dispun de cabilouri pentru elaborarea fontei, să ia măsuri pentru realizarea modernizărilor prevăzute in program, acţiunea de generalizare a sistemului amintit continuă să se desfăşoare anevoios. Dintr-o analiză efectuată recent de institutul de profil (comunicată, la 13 februarie, şi Ministerului Aprovizionării), rezultă că, deşi s-au indicat şi sunt cunoscute procedee care trebuiau aplicate in vederea reducerii consumului, întreprinderile fiind sprijinite în problemele de proiectare şi modificare a cubilourilor, se constată, totuşi, că numai 42 de cubilouri s-au modificat din totalul de circa 300 existente pe economie- In cursul ultimului an s-au efectuat modernizări doar la 22 asemenea agregate de turnătorie. Mentinîndu-se un asemenea ritm ar însemna că, pentru introducerea noii tehnologii în toate turnătoriile din ţară, ar mai fi nevoie de cel puţin opt ani , timp în care, în cubilourile netransformate, ar continua să se consume ineficient mii de tone de cocs de turnătorie. Am fost informaţi că, în prima parte a anului 1987, este prevăzută organizarea unei consfătuiri de specialitate pe tema reducerii consumului de cocs la cubilourile de elaborare a fontei. S-a considerat, probabil, că și la această dată noua tehnologie nu este cunoscută în toate întreprinderile care dispun de cubilouri. Aceasta ar fi valabil, poate, pentru unităţile care nu şi-au trimis reprezentanţi la nici una dintre consfătuirile ţinute pină acum. Realitatea este, însă, alta. Măsurile stabilite prin planurile adoptate nu au fost aplicate nici în întreprinderile prezente prin asemenea delegaţii. Avem în vedere Combinatul siderurgic Galaţi, Combinatul siderurgic Hunedoara, întreprinderea „Vulcan" Bucureşti, „Semănătoarea“ Bucureşti, I.M.U. Medgidia, Şantierul naval Olteniţa, întreprinderea „Unirea“ Cluj-Napoca, I.M.E. Bucureşti, întreprinderile de utilaje şi piese de schimb din Bucureşti, Reghin, Iaşi, Suceava şi altele. Şi aceasta pentru că nici centralele industriale de resort şi nici ministerele de care depind nu s-au implicat în acţiune şi nu au tras la răspundere conducerile unităţilor respective pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce le reveneau. Departe de a fi sarcina unei întreprinderi sau alteia, reducerea consumurilor energetice şi de materii prime a devenit o problemă a tuturor acelora care lucrează în economia naţională, este o cauză a întregului popor. Constituiţii Experienţa valoroasă în economie — un bun al tuturor 0 SOMIE EFICIENTĂ DE REDUCERE A CONSUMULUI DE COCS ÎN TURNĂTORII De ce nu se extinde mai repede sistemul de redistribuire a aerului in ,România libera• în spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu MUNCĂ SUSŢINUTĂ, ANGAJARE REVOLUŢIONARĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Teleorman: ACŢIUNI FERME PENTRU COMBATEREA EXCESULUI DE UMIDITATE Agricultorii din Cîmpia Burnazului desfăşoară in aceste zile ample acţiuni In vederea pregătirii campaniei de primăvară. Pe lingă lucrările curente, cum sunt ultima verificare a modului cum s-au reparat tractoarele şi maşinile agricole, asigurarea necesarului de seminţe, pregătirea sistemelor de irigaţii şi altele, a apărut şi necesitatea intervenţiei operative pentru combaterea excesului de umiditate de pe anumite terenuri. In ziua documentării noastre, în judeţul TELEORMAN ploua zdravăn. Iar fenomenul acesta meteorologic nu poate decit să bucure pe oricare lucrător al ogoarelor. Numai că de data aceasta ploile căzute au determinat strîngerea şi băltirea apei pe întinse suprafeţe agricole, unele semănate încă din toamna trecută, altele care urmează să primească sămînţa în curînd. De la tovarăşul inginer Cornel Nicolescu, director adjunct al întreprinderii de execuţie şi exploatare lucrări de îmbunătăţiri funciare Teleorman, aflăm că s-a declanşat o adevărată ofensivă pentru combaterea excesului de umiditate de pe terenurile respective. Datorită amplului program de îmbunătăţiri funciare care se pune în practică, judeţul are executate lucrări de desecare de-a lungul luncii Dunării pe o suprafaţă de circa 45 000 hectare. Se mai fac de asemenea, desecări în terase, unde evacuarea apelor stagnate se face gravitaţional şi nu prin pompare, precum în incintele îndiguite. Şi pentru a ne forma o imagine cit mai aproape de realitate privind amploarea pe care a luat-o acţiunea în aceste zile este suficient să precizăm că la ora actuală funcţionează 14 staţii de pompare în unităţile agricole de pe teritoriile localităţilor Liţa, Cioroiu, Liştieava, Bercelui, Gîrla Iancului, Pasărea, Ruptoare şi altele. Cît priveşte forţa de muncă mobilizată, aceasta se ridică la peste 15 000 oameni, atît din sistemul de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, cît şi din cadrul unităţilor agricole cu terenuri afectate de băltirea apei. Iată cîteva cifre care înfăţişează dimensiunea fenomenului ce i-a îngrijorat pe agricultorii din aceste zone, determinîndu-i să acţioneze cu toată hotărîrea. în zona îndiguită şi desecată erau afectate la un moment dat 454 hectare, din care 19 hectare sunt însămînţate cu grîu. Se înţelege că pe oameni nu i-a răbdat inima să lase cultura sub apă şi au pornit la treabă. De asemenea, în terasele agricole sunt ameninţate de băltire nu mai puţin de 1 000 de hectare teren arabil, din care 470 hectare sunt cultivate cu cereale păioase. Mobilizaţi de comandamentele locale, constituite pe lingă consiliile populare comunale, locuitorii satelor au răspuns cu înaltă conştiinţă patriotică, acţionînd urgent pentru scoaterea culturilor de sub ameninţarea apelor. Ei participă sub îndrumarea specialiştilor la executarea de rigole pentru scurgerea apelor către emisarii din zonă, cum sunt numite văile şi canalele de scurgere. Am putut să ne convingem la faţa locului că au fost şi sunt luate măsuri in continuare pentru folosirea tuturor mijloacelor adecvate din dotare. In unităţile din componenţa consiliilor unice Dobroteşti, Buzescu şi Tătărăşti se află în funcţiune peste 60 de motopompe care funcţionează permanent, evacuînd fără răgaz apa de pe terenurile agricole. Se cuvine să precizăm că acţiunile de desecare se fac atît pentru ocrotirea culturilor înfiinţate deja, cit şi pentru eliberarea terenurilor în vederea pregătirii acestora pentru a fi însămînţate în această primăvară. O altă zonă pe care o vizităm pentru a vedea cum se lucrează pentru evacuarea apelor este cea din cadrul sistemului de îmbunătăţiri funciare Zimnicea. Situaţia exactă de aici o aflăm de la tânărul inginer Ionel Preda, şeful sistemului . „Toate forţele le avem concentrate acum în cele două incinte îndiguite şi apărate, Zimnicea- Seaca şi Zimnicea-Năsturelu. Plus terasa Zimnicea, precizează inerlocutorul, unde datorită irigaţiilor au apărut pe unele porţiuni terenuri cu aport freatic sporit“. în ciuda ploii care continuă să cadă neîncetat, discuţia cu şeful sistemului de îmbunătăţiri funciare Zimnicea are loc în cîmp, la unul din punctele fierbinţi în care se duce o aprigă bătălie pentru ocrotirea terenurilor agricole. Suntem pe cîmpurile întreprinderilor agricole de stat Zimnicea şi Zimnicele, ale cooperativelor agricole de producţie Năsturelu, Smîrdioasa şi Izvoarele. Ne reamintim că toamna trecută aceste ogoare erau afectate de secetă. Iar acum se află in bună parte sub un strat de apă. După cum ne explicase anterior inginerul Constantin Croitoru, directorul tehnic al I.E.E.L.I.F. Teleorman, „pe astfel de soluri capricioase apa pătrunde foarte greu pe profilul lor. Din această cauză sînt afectate cînd de exces, cînd de deficit de umiditate. In perioadele umede, cum este din fericire pentru agricultură în general această perioadă, datorită infiltraţiei scăzute apa bălteşte la suprafaţă. Dar oamenii acestor locuri ştiu acum, experienţa fruntaşilor i-a învăţat, că pe solurile afectate temporar de exces de umiditate trebuie să se acţioneze din timp, cu mijloace specifice pentru creşterea permeabilităţii şi îmbunătăţirea regimului aerohidric“. In această ordine de idei specialistul ne precizează că în judeţul Teleorman au fost executate în toamna trecută lucrări de scarificare şi subsobii pe 31 300 şi, respectiv, 15 500 hectare, lucrări care acum îşi dovedesc din plin utilitatea. Şi lucrul acesta este cît se poate de vizibil comparind două sole alăturate din cadrul I.A.S. Zimnicele. Pe cea scarificată anterior se poate intra deja la pregătirea terenului, iar pe cea alăturată, oamenii se luptă să scoată apa care bălteşte pe unele porţiuni. In zona amintită mai sus acţionează o formaţie de 20 de muncitori condusă de subinginerul Marcel Chirigiu din cadrul sistemului de îmbunătăţiri funciare Zimnicea. Echipaţi corespunzător, cu cisme de cauciuc şi cu mantăi impermeabile, ei lucrează de dimineaţa pînă seara de-a lungul canalelor principale, săpind rigole, desfundînd podeţe şi spărgind gheaţa din gurile de scurgere. In această incintă indiguită se află la lucru 62 persoane, iar în altă zonă circa 40. Cei pe care îi vedem la muncă nu sunt alţii decît mecanicii şi electromecanicii care asigură pe timpul verii buna funcţionare a sistemului de irigaţii Zimnicea. Acum, datorită împrejurărilor ivite, ei participă la efectuarea unor lucrări deosebit de importante pentru obţinerea unor recolte bogate în acest an. Formaţiile conduse de inginera Ana Pasăre, subinginerul Gheorghe Dumbravă şi tehnicianul Dan Iavorschi înţeleg pe deplin necesitatea efectuării lucrărilor de desecare. Trebuie, de asemenea, menţionat faptul că la această amplă acţiune de combatere a excesului de umiditate de pe unele terenuri participă în număr mare, membri cooperatori şi lucrători din întreprinderile agricole ■ de stat pe terenurile cărora s-au strîns ape I.A.S. Zimnicea şi Zimnicele, cooperativele agricole de producţie Dobroteşti, Dideşti, Buzescu, Mavrodin, Tătărăşti şi altele. Sunt însă şi zone in care, datorită precipitaţiilor căzute în ultima vreme, se înregistrează exces de umiditate pe suprafeţe mari. Dăm în această privinţă ca exemplu, consiliul unic Vîrtoape (in mod deosebit unităţile din comunele Necşeşti, Olteni şi Rădoeşti) şi consiliul unic Siliştea (comunele Siliştea, Gratia şi Poieni) care au afectate de ape 260 şi respectiv 180 hectare teren arabil, din care o bună parte este însămînţat cu cereale păioase. Consiliile populare comunale şi conducerile unităţilor agricole respective au datoria să acţioneze cît se poate de operativ pentru mobilizarea tuturor forţelor satelor la executarea acestor lucrări deosebit de urgente şi foarte folositoare în vederea asigurării condiţiilor necesare obţinerii unor recolte sporite. Victor Dinu In judeţul Teleorman, acolo unde apa este în exces pe ogoare, s-au mobilizat locuitorii satelor pentru efectuarea lucrărilor de desecări Acolo unde apa nu poate fi evacuată gravitaţional , prin scurgere se folosesc motopompe. In imagine, aspect de pe ogoarele I.A.S. Zimnicea, unde se montează conductele pentru pomparea apei în canalele de scurgere C.E.T. Bucureşti — Progresul Ultimele lucrări, înaintea intrării in funcţiune a primului grup, pot fi grăbite Despre investiţiile energetice sunt foarte multe lucruri de spus. Numărul mare al capacităţilor de producţie programate să intre in funcţiune în acest an oferă subiecte de dezbatere şi analiză de interes maxim pentru reporter şi cititor. Un astfel de obiectiv energetic cu scadenţă apropiată este C.E.T. BUCUREŞTI — PROGRESUL. Am prezentat în repetate rînduri aspecte desprinse din atmosfera de lucru de pe şantier, menţionînd lamomentul potrivit că vom urmări îndeaproape mersul activităţii la primul grup energetic de 50 MW, programat să intre in producţie in prima parte a acestui an. Şi cu aceasta am intrat în fondul problemei. Am străbătut de la un capăt la altul spaţiul unde este amplasată termocentrala, văzind şi auzind lucruri despre care nu am mai avut ocazia să ne referim. Zicem că nu am avut deoarece în urmă cu citeva luni acestea ori nu existau, ori erau în fază incipientă. — Ce spune mentorul ? — Avind in vedere importanţa energiei electrice in etapa actuală — arată tovarăşul inginer Nicolae Matei, şeful brigăzii „Energomontaj“ Bucureşti — am fost permanent sprijiniţi cu utilaje şi echipamente, cu forţa de muncă detaşată de la alte brigăzi ale antreprizei noastre. In acest fel am atins stadiile programate in condiţiile de efort maxim din partea muncitorilor şi cadrelor tehnice prezenţi pe şantier. — Concret, despre ce este vorba ? — Am avut in vedere staţia de epurare chimică, centrala termică de pornire, estacada de conducte tehnologice, staţia de compresoare, staţia de 110 şi 6 kV, instalaţia anexă centralei ş.a.m.d. — Să înţelegem că o parte dintre ele se află deja in funcţiune ? — Sintem in probele de roda) cu agregatele aferente staţiei de epurare chimică şi cu instalaţiile auxiliare aferente grupului nr. 1 de 51 MW ; au fost puse in funcţiune cele două cazane de la centrala termică de pornire. Si alte obiecte, cum este staţia de 110 kV, se află in funcţiune. Orice cititor îşi poate da repede seama că folosirea în repetate rinduri a expresiei „în funcţiune“ este impusă de realitate, că, practic, aşa stau lucrurile in aproape toate punctele centralei ce ţin de prima etapă. Dar să nu ne grăbim cu concluziile. Căci cele de pină acum nu oferă imaginea globală a situaţiei existente la C.E.T. Progresul. Aceasta pentru că despre piesele grele, respectiv cazan şi turbină nu am amintit nimic. Cum montorul este cel autorizat cu punerea pe poziţie a acestora, ii solicităm din nou intervenţia. „La cazanul energetic de 420 tone abur pe oră se lucrează la finisări, inclusiv la instalaţia de ardere. Operaţii de finisaj se execută şi la conductele de înaltă presiune, conductele din limita turbinei şi la instalaţiile de termoficare. Cât priveşte utilajele din sala maşinilor, aici s-a încheiat montajul instalaţiei de ulei şi urmează ca in zilele următoare să înceapă introducerea acestuia, inclusiv circulaţia uleiului. Intr-un cuvint, montorul este pregătit să ofere toate condiţiile pentru intrarea in producţie la termen a primului grup energetic“. Aşadar, mentorul ne asigură că, in ceea ce ii priveşte, nu vor fi probleme de natură să forţeze apariţia unei eventuale reprogramări. Că aşa stau lucrurile ne-am convins şi noi umbrind pe la diferite puncte de lucru, prilej cu care am constatat, de pildă, situaţia reală din sala maşinilor , aici avind prilejul să stăm de vorbă cu maistrul Ion Dima, care conduce montajul la turbină. Ni s-a spus şi am văzut că turbina este betonată, închisă, la fel şi generatorul, că a fost racordat condensatorul. La acea oră se lucra la revizia organelor de reglaj ale turbinei, urmînd ca in cîteva zile să înceapă operaţiile de introducere a uleiului, operaţii despre care a amintit şi şeful de brigadă. Dar să vedem ce zice beneficiarul. Reprezentantul întreprinderii „Electrocentrale“ Bucureşti, tovarăşul inginer Traian Angelescu, prezent permanent pe şantier, a ţinut să menţioneze că „in ultimul timp a fost pusă in funcţiune staţia de alimentare cu apă de la Dragomireşti şi a început spălarea conductei de legătură (n.n. —• lungimea ei măsoară 19 km) .Cea mai mare parte a lucrărilor sunt terminate, avem apă, abur, condiţii la epurarea chimică există, energie electrică la fel, se poate începe spălarea chimică şi acidă a cazanului. Mai este nevoie totuşi ca efortul constructorilor să fie ceva mai mare in ideea definitivării lucrărilor rămase neterminate, respectiv furul de răcire, călea ferată şi partea de termoficare treapta intîi. O problemă nu lipsită de importanţă o constituie armăturile de pe circuitele de abur de înaltă presiune şi temperatură, produse fabricate de I.U.P. Tîrgovişte şi aflate in prezent la întreprinderea «Vulcan». Ele au fost livrate fără viza de calitate a reprezentantului M.E.E.“. Din cele spuse de interlocutor reiese că termocentrala are deja asigurate utilităţile, inclusiv alimentarea cu gaz. Insă mai sunt unele probleme care ridică un semn de întrebare. Este exemplul armăturilor construite la Tirgovişte. Fără montajul acestora nu poate fi efectuată spălarea acidă şi darea focului la cazan. Facem menţiunea că ele au fost livrate la intreprinderea „Vulcan“ (furnizorul general) de circa o lună, după ce au trecut prin standul de probă de la Doiceşti (aceasta intrucît standul întreprinderii de utilaj petrolier Tirgovişte se află in reparaţie). La probele respective au participat mai mulţi reprezentanţi printre care şi cel al M.E.E., ultimul necertificînd calitatea reperelor supuse testelor. Din această cauză, beneficiarul şi montorul refuză efectuarea operaţiilor de montaj ale vanelor. Coincidenţa a făcut ca in ziua documentării noastre să fie prezent pe şantier şi directorul tehnic al întreprinderii tîrgoviştene, tovarăşul Oprea Banghea, venit tocmai pentru problema armăturilor în cauză. L-am abordat pe această temă şi iată ce ne-a declarat : „Am livrat toată cantitatea de utilaje contractate cu C.E.T. Progresul. Livrarea s-a făcut numai după ce s-au efectuat probele necesare ln întreprinderea noastră şi la Doiceşti. E drept, ele sunt efectuate la parametri reduşi, respectiv la temperatura de 390 grade şi presiunea de 135 atmosfere. Atita permite instalaţia de la Doiceşti. Testele au fost făcute pe baza unor aprobări, inclusiv cu viza institutelor de specialitate. Nu ne permiteam să mergem la standul de la Doiceşti fără aprobările respective. Verificarea a fost concludentă şi garantăm pentru ceea ce am expediat pentru termocentrala bucureşteană. Nu ştiu de ce reprezentantul ministerului beneficiar nu a semnat certificatul de calitate“. Adăugăm, la cele spuse de reprezentantul I.U.P. Tîrgovişte, că asemenea tipuri de vane s-au livrat şi la alte termocentrale din ţară aflate in prezent în producţie, practica nesemnalînd probleme deosebite în timpul exploatării. Nu mai punem in calcul că există un registru de probe care oricind poate fi analizat de cei interesaţi. Zilele au trecut şi, în tot acest interval de timp, cu minim de interes, se putea soluţiona problema vanelor ini cauză. După aprecierile noastre, la această dată ele trebuiau să fie deja montate. Cu condiţia ca factorii implicaţi in verificarea calităţii să fi manifestat o maximă răspundere încă din momentul planificării şi efectuării probelor amintite. Un telefon primit miercuri la redacţie din partea conducerii întreprinderii de utilaj petrolier Târgovişte ne aduce la cunoştinţă că, în urma unor analize făcute chiar în după-amiaza zilei documentării noastre la C.E.T. Progresul, cu factorii din Ministerul Energiei Electrice, s-a ajuns la concluzia, ca in zilele imediat următoare să fie reluate probele la rece ale întregului lot de vane, iar în urma acestor teste să se incheie actul necesar care să certifice, încă o dată, calitatea armăturilor. în acest fel, montorul va putea trece la operaţia respectivă. Concluzia generală care se desprinde este că in astfel de situaţii se cere o operativitate maximă din partea tuturor celor care participă la realizarea unor astfel de centrale, mai ales din partea beneficiarilor acestora. Să nu se uite că este vorba de o centrală electrică de termoficare, la care au apărut pe parcurs mai multe reprogramări în ceea ce priveşte intrarea în producţie a primului grup energetic de 50 MW. O nouă reprogramare nu este in nici un fel de dorit. Eliade Bălan Din cronica întrecerii socialiste • Venind în sprijinul minerilor angajaţi în ampla acţiune de creştere a producţiei de cărbune şi de livrare a acesteia, la timp, către beneficiari, ceferiştii Regionalei de căi ferate Craiova, au reuşit, în primele două luni, să transporte din bazinele judeţelor Gorj, Vîlcea şi Mehedinţi către termocentrale o cantitate de lignit cu mai bine de 60 000 tone superioară prevederilor de plan. Succesul este rezultatul unei mai bune organizări a activităţii în bazine carbonifere şi conlucrării eficiente dintre unităţile producătoare şi colectivele de lucrători feroviari. Astfel, în vederea organizării şi desfăşurării ritmice a transportului, satisfacerii integrale a cerinţelor minerilor şi beneficiarilor. • Consiliul oamenilor muncii de la Regionala C.F.R. Craiova a constituit comandamente permanente la Horezu-Vilcea şi Rovinari-Gorj şi grupe de specialişti la punctele de încărcare Alunu şi Berbeşti, judeţul Vîlcea, Dragoteşti, Rovinari, Rogojelu şi Lupoaia, judeţul Gorj, şi la celede descărcare din staţiile feroviare ce deservesc termocentralele de la Turceni, Işalniţa şi Govora. In felul acesta s-au putut asigura zilnic vagoane suplimentare pentru transport, precum şi reducerea staţionărilor lor la încărcări-descărcări, manevre în staţii şi triaje. • Acţionînd cu forţe sporite, constructorii sistemului hidroenergetic Siriu, judeţul Buzău, au realizat înainte de termen străpungerea galeriei principale de aducţiune, de la lacul de acumulare al centralei Nehoiaşu. S-au creat astfel condiţiile ca încă din acest an prima capacitate energetică din acest sistem să fie pusă în funcţiune, fapt care va permite să se livreze sistemului energetic national Primii 42 MWh, cantitate de energie care reprezintă 40 la sută din consumul actual al întregului judeţ Buzău. In acelaşi timp au fost intensificate lucrările pentru finalizarea execuţiei barajului Siriu şi montarea utilajelor la centrala Nehoiaşu. (Agerpres)