România Liberă, martie 1987 (Anul 45, nr. 13162-13187)

1987-03-02 / nr. 13162

Pagina a 2-a — 2 martie 7987 Preocupare constantă a con­cerii superioare de partid şi stat, reducerea consumuri­­i energetice şi de materii ime a căpătat, în ultima erie, o însemnătate deosebi­­. Referindu-se la aceste pro­­eme, în forumul democra­­t­ muncitoreşti revoluţionare, cretarul general al partidului, varăşul Nicolae Ceauşescu a­­ra : „Este necesar să se i­­­nsifice activitatea de cerca­re ştiinţifică, de perfecţiona­şi înnoire a producţiei, de­­scoperire de noi surse de rergie, de creare de noi ma­rtaie, de noi tehnologii, care­­ conducă la reducerea consit­­urilor energetice şi de mater­i prime, la valorificarea su­rioară a materiilor prime mi­aterialelor, a muncii intregu­­ui popor“. La înfăptuirea sarcinilor din omeniul gospodăririi cu grijă maximă a resurselor sunt che­­maţi să-şi aducă contribuţia tot cercetătorii din învăţămin­­ul superior şi institutele de socialitate, cit şi muncitorii,­adrele tehnice din unităţile de reducţie. Râspunzînd acestui operativ, un colectiv de cadre idactice de la Institutul da abingineri din Bacău a inililat, îcă acum clţiva ani, ample ercetări vizînd economia da ocs la elaborarea fontelor In­ubilou. Ele au fost determina­­e atît de consumul ridicat da pes de turnătorie, cît și de heltuielile mari generate de utilizarea la elaborarea fontei acestui material scump, defi­­citar pe economie. între roadele acestor cerce­­tări se înscrie și elaborarea unui nou sistem de redistribu­ie a aerului insuflat in cubi­­lou. El a fost introdus pe un mbilou cu diametrul de 790 mm l­a Întreprinderea mecanică Ro­nan și pe un cubilou de 1100 nm, la Întreprinderea metalur­gică Bacău, ambele avind la bază un proiect întocmit de in­stitutul băcăuan. Tovarășul conf. dr. ing. Va­lentin Catană, conducătorul co­lectivului, care a conceput și realizat noua tehnologie ne prezintă cîteva dintre avanta­jele folosirii cabiloului cu aer redistribuit : «Modificările con­structive impuse de introduce­rea sistemului de redistribuire a aerului, conceput de noi, sunt relativ simple, puţin costisitoa­re, puţind fi efectuate în regie proprie de orice întreprindere, cu prilejul reparaţiilor pro­gramate la cubilouri. Ele con­duc la îmbunătăţirea procesu­lui de ardere. Avantajele uti­lizării cubiloului cu aer redis­tribuit sunt multiple. Este vor­ba, în primul rînd, de reduce­rea cu cel puţin 15 la sută a consumului de cocs de turnătorie şi de obţinerea, chiar in aceste condiţii, a unei creşteri a tem­peraturii fontei. Concomitent cu reducerea consumului de cocs, productivitatea cubilou­lui creşte cu 10—25 la sută iar nocivitatea gazelor emanate în atmosferă scade ca urmare a reducerii conţinutului de oxid de carbon, diminuindu-se astfel şi costul instalaţiilor de puri­ficare“. Cu alte cuvinte, avantaja nete, clare, indiscutabile. Evi­denţiate în perioada de testa­re a sistemului, ele nu puteau lăsa indiferenţi factorii de de­cizie şi colectivele turnătoriilor din cele două unităţi în care s-au efectuat primele experi­mentări. La Întreprinderea metalurgică din Bacău stăm de vorbă cu inginerul Radu Matei, şeful atelierului de proiectare tehnologică la cald. De la el aflăm că modificarea construc­tivă a primului cubilou cu dia­metrul de 1 100 mm a fost efec­tuată în 1983. Pe baza rezulta­telor obţinute, în anul următor sistemul de redistribuire a ae­rului a fost extins şi la celelal­te trei cubilouri de aceeaşi ca­pacitate. — Cu ce eficienţă anume s-a soldat această acţiune ?, l-am întrebat. — întreprinderea nu a avut decit de cîştigat. In primul rînd, consumul de cocs de tur­nătorie a fost redus cu cel pu­ţin 10 la sută, în funcţie de structura de fabricaţie a piese­lor. In acelaşi timp, tempera­tura fontei a crescut cu 40—50 grade, in condiţiile dimensio­nării optime a materialului de fuziune, puţind ajunge pînă la 80 de grade iar productivitatea cubiloului a crescut cu cel pu­ţin 2 tone fontă pe oră. — Care este economia de cocs la nivelul producţiei unui an ? — Realizăm pe an o econo­mie ce reprezintă consumul cee­lor patru cubilouri, de care dis­punem, pe cel puţin 32 de zile, înseamnă că, urmare a intro­ducerii noului sistem de redis­tribuire a aerului în cubilouri,­­ metalurgiştii din Bacău lucrea­ză cel puţin o lună pe an cu cocs economisit. Despre aseme­nea rezultate edificatoare ne-a vorbit şi inginerul Codrin An­­ghel, directorul fabricii de pie­se turnate de la Întreprinderea mecanică­ Roman. Aşa cum am aflat, în 1984, Institutul de subingineri din Bacău a predat tehnologia a­­mintită filialei din Cluj-Napo­­ca a Institutului de cercetări inginerie tehnologică şi proiec­tare pentru sectoare calde şi metalurgie, spre a fi generali­zată la nivelul întregii ţări. Intr-adevăr, in perioada care a urmat introducerii tehnolo­giei la cele două întreprinderi amintite, in tară au avut loc mai multe consfătuiri in legă­tură cu economia de cocs la elaborarea fontelor în cubilo­uri : două la întreprinderea metalurgică din Bacău si una la Centrala industrială pentru tractoare, din Braşov — initia­te de Ministerul Aprovizionării 3*­ Tehnico-Materiale si Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe —, precum si una la Satu Mare, in organizarea Consiliu­lui National al Inginerilor şi Tehnicienilor. Din păcate, insă, in pofida sarcinilor înscrise în planurile de măsuri adoptate­, a angajamentelor asumate de participanţii la consfătuirile amintite, noul sistem de redis­tribuire a aerului în cubilouri s-a extins intr-un ritm cu totul nesatisfăcător. In planul de mă­suri adoptat la consfătuirea din 14—15 aprilie 1983, la Bacău, s-a stabilit efectuarea transfor­mărilor necesare pentru intro­ducerea acestui sistem „la toa­te cubilourile existente in eco­nomie, de la diametrul de 600 mm pînă la 1 100 mm“. Un an mai tîrziu, la consfătuirea de la Braşov, din martie 1984, se constată, insă, că „procedeul de la Întreprinderea metalurgi­că Bacău s-a extins doar la 20 de întreprinderi“. Şi, cu toate că, după consfătuire au fost atenţionate toate întreprinde­rile din ţară, care dispun de cabilouri pentru elaborarea fontei, să ia măsuri pentru rea­lizarea modernizărilor prevă­zute in program, acţiunea de generalizare a sistemului amin­tit continuă să se desfăşoare anevoios. Dintr-o analiză efec­tuată recent de institutul de profil (comunicată, la 13 febru­arie, şi Ministerului Aprovizio­nării), rezultă că, deşi s-au in­dicat şi sunt cunoscute proce­dee care trebuiau aplicate in vederea reducerii consumului, întreprinderile fiind sprijinite în problemele de proiectare şi modificare a cubilourilor, se constată, totuşi, că numai 42 de cubilouri s-au modificat din totalul de circa 300 existente pe economie- In cursul ultimului an s-au efectuat modernizări doar la 22 asemenea agregate de turnătorie. Mentinîndu-se un asemenea ritm ar însemna că, pentru introducerea noii tehnologii în toate turnătoriile din ţară, ar mai fi nevoie de cel puţin opt ani , timp în care, în cubilourile netransfor­mate, ar continua să se con­sume ineficient mii de tone de cocs de turnătorie. Am fost informaţi că, în pri­ma parte a anului 1987, este prevăzută organizarea unei con­sfătuiri de specialitate pe tema reducerii consumului de cocs la cubilourile de elaborare a fon­tei. S-a considerat, probabil, că și la această dată noua tehno­logie nu este cunoscută în toa­te întreprinderile care dispun de cubilouri. Aceasta ar fi va­labil, poate, pentru unităţile care nu şi-au trimis reprezen­tanţi la nici una dintre consfă­tuirile ţinute pină acum. Rea­litatea este, însă, alta. Măsurile stabilite prin planurile adop­tate nu au fost aplicate nici în întreprinderile prezente prin asemenea delegaţii. Avem în ve­dere Combinatul siderurgic Galaţi, Combinatul siderurgic Hunedoara, întreprinderea „Vul­can" Bucureşti, „Semănătoarea“ Bucureşti, I.M.U. Medgidia, Şantierul naval Olteniţa, între­prinderea „Unirea“ Cluj-Napo­­ca, I.M.E. Bucureşti, întreprin­derile de utilaje şi piese de schimb din Bucureşti, Reghin, Iaşi, Suceava şi altele. Şi a­­ceasta pentru că nici centralele industriale de resort şi nici mi­nisterele de care depind nu s-au implicat în acţiune şi nu au tras la răspundere conduce­rile unităţilor respective pen­tru neîndeplinirea obligaţiilor ce le reveneau. Departe de a fi sarcina unei întreprinderi sau alteia, reducerea consumurilor energetice şi de materii prime a devenit o problemă a tutu­ror acelora care lucrează în eco­nomia naţională, este o cauză a întregului popor. Const­ituiţii Experienţa valoroasă în economie — un bun al tuturor 0 SOMIE EFICIENTĂ DE REDUCERE A CONSUMULUI DE COCS ÎN TURNĂTORII De ce nu se extinde mai repede sistemul de redistribuire a aerului in ,România libera­• în spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu MUNCĂ SUSŢINUT­Ă, ANGAJARE REVOLUŢIONARĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Teleorman: ACŢIUNI FERME PENTRU COMBATEREA EXCESULUI DE UMIDITATE Agricultorii din Cîmpia Bur­­nazului desfăşoară in aceste zile ample acţiuni In vederea pregătirii campaniei de primă­vară. Pe lingă lucrările curente, cum sunt ultima verificare a modului cum s-au reparat tractoarele şi maşinile agricole, asigurarea necesarului de se­minţe, pregătirea sistemelor de irigaţii şi altele, a apărut şi necesitatea intervenţiei opera­tive pentru combaterea excesu­lui de umiditate de pe anumite terenuri. In ziua documentării noastre, în judeţul TELEOR­MAN ploua zdravăn. Iar feno­menul acesta meteorologic nu poate decit să bucure pe ori­care lucrător al ogoarelor. Nu­mai că de data aceasta ploile căzute au determinat strîngerea şi băltirea apei pe întinse su­prafeţe agricole, unele semăna­te încă din toamna trecută, altele care urmează să pri­mească sămînţa în cu­rînd. De la tovarăşul inginer Cor­nel Nicolescu, director adjunct al întreprinderii de execuţie şi exploatare lucrări de îmbunătă­ţiri funciare Teleorman, aflăm că s-a declanşat o adevărată ofensivă pentru combaterea ex­cesului de umiditate de pe te­renurile respective. Datorită amplului program de îmbunătă­ţiri funciare care se pune în practică, judeţul are executate lucrări de desecare de-a lungul luncii Dunării pe o suprafaţă de circa 45 000 hectare. Se mai fac de asemenea, desecări în tera­se, unde evacuarea apelor stagnate se face gravitaţional şi nu prin pompare, precum în in­cintele îndiguite. Şi pentru a ne forma o imagine cit mai aproape de realitate privind amploarea pe care­ a luat-o ac­ţiunea în aceste zile este sufi­cient să precizăm că la ora ac­tuală funcţionează 14 staţii de pompare în unităţile agricole de pe teritoriile localităţilor Liţa, Cioroiu, Liştieava, Berce­­lui, Gîrla Iancului, Pasărea, Ruptoare şi altele. Cît priveşte forţa de muncă mobilizată, aceasta se ridică la peste 15 000 oameni, atît din sistemul de execuţie şi exploatare a lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare, cît şi din cadrul unităţilor a­­gricole cu terenuri afectate de băltirea apei. Iată cîteva cifre care înfăţi­şează dimensiunea fenomenului ce i-a îngrijorat pe agricultorii din aceste zone, determinîndu-i să acţioneze cu toată hotărîrea. în zona îndiguită şi desecată erau afectate la un moment dat 454 hectare, din care 19 hecta­re sunt însămînţate cu grîu. Se înţelege că pe oameni nu i-a răbdat inima să lase cultura sub apă şi au pornit la treabă. De asemenea, în terasele agri­cole sunt ameninţate de băltire nu mai puţin de 1 000 de hec­tare teren arabil, din care 470 hectare sunt cultivate cu cereale păioase. Mobilizaţi de comanda­mentele locale, constituite pe lingă consiliile populare comu­nale, locuitorii satelor au răs­puns cu înaltă conştiinţă patri­otică, acţionînd urgent pentru scoaterea culturilor de sub ame­ninţarea apelor. Ei participă sub îndrumarea specialiştilor la executarea de rigole pentru scurgerea apelor către emisarii din zonă, cum sunt numite văi­le şi canalele de scurgere. Am putut să ne convingem la faţa locului că au fost şi sunt luate măsuri in­ continuare pentru folosirea tuturor mijloa­celor adecvate din dotare. In unităţile din componenţa consi­liilor unice Dobroteşti, Buzescu şi Tătărăşti se află în funcţiu­ne peste 60 de motopompe care funcţionează permanent, eva­­cuînd fără răgaz apa de pe te­renurile agricole. Se cuvine să precizăm că acţiunile de dese­care se fac atît pentru ocro­tirea culturilor înfiinţate deja, cit şi pentru eliberarea terenu­rilor în vederea pregătirii aces­tora pentru a fi însămînţate în această primăvară. O altă zonă pe care o vizi­tăm pentru a vedea cum se lu­crează pentru evacuarea apelor este cea din cadrul sistemului de îmbunătăţiri funciare Zimni­cea. Situaţia exactă de aici o aflăm de la tânărul inginer Ionel Preda, şeful sistemului . „Toate forţele le avem concen­trate acum în cele două incinte îndiguite şi apărate, Zimnicea- Seaca şi Zimnicea-Năsturelu. Plus terasa Zimnicea, precizea­ză inerlocutorul, unde datorită irigaţiilor au apărut pe unele porţiuni terenuri cu aport frea­tic sporit“. în ciuda ploii care continuă să cadă neîncetat, dis­cuţia cu şeful sistemului de îmbunătăţiri funciare Zimnicea are loc în cîmp, la unul din punctele fierbinţi în care se duce o aprigă bătălie pentru ocrotirea terenurilor agricole. Suntem­ pe cîmpurile întreprin­derilor agricole de stat Zim­nicea şi Zimnicele, ale coopera­tivelor agricole de producţie Năsturelu, Smîrdioasa şi Iz­voarele. Ne reamintim că toam­na trecută aceste ogoare erau afectate de secetă. Iar acum se află in bună parte sub un strat de apă. După cum ne explicase anterior inginerul Constantin Croitoru, directorul tehnic al I.E.E.L.I.F. Teleorman, „pe ast­fel de soluri capricioase apa pă­trunde foarte greu pe profilul lor. Din­ această cauză sînt a­­fectate cînd de exces, cînd de deficit de umiditate. In peri­oadele umede, cum este din fericire pentru agricultură în general această perioadă, dato­rită infiltraţiei scăzute apa băl­­­­teşte la suprafaţă. Dar oamenii acestor locuri ştiu acum, ex­perienţa fruntaşilor i-a învăţat, că pe solurile afectate temporar de exces de umiditate trebuie să se acţioneze din timp, cu mijloace specifice pentru creşte­rea permeabilităţii şi îmbunătă­ţirea regimului aerohidric“. In această ordine de idei spe­cialistul ne precizează că în judeţul Teleorman au fost executate în toamna trecută lu­crări de scarificare şi subsobii pe 31 300 şi, respectiv, 15 500 hectare, lucrări care acum îşi dovedesc din plin utilitatea. Şi lucrul acesta este cît se poate de vizibil comparind două sole alăturate din cadrul I.A.S. Zimnicele. Pe cea scarificată anterior se poate intra deja la pregătirea terenului, iar pe cea alăturată, oamenii se luptă să scoată apa care bălteşte pe une­le porţiuni. In zona amintită mai sus ac­ţionează o formaţie de 20 de muncitori condusă de subingine­­rul Marcel Chirigiu din cadrul sistemului de îmbunătăţiri fun­ciare Zimnicea. Echipaţi cores­punzător, cu cisme de cauciuc şi cu mantăi impermeabile, ei lucrează de dimineaţa pînă sea­ra de-a lungul canalelor prin­cipale, săpind rigole, desfun­­dînd podeţe şi spărgind gheaţa din gurile de scurgere. In această incintă indiguită se află la lucru 62 persoane, iar în altă zonă circa 40. Cei pe care îi vedem la muncă nu sunt alţii decît mecanicii şi electromeca­nicii care asigură pe timpul verii buna funcţionare a siste­mului de irigaţii Zimnicea. Acum, datorită împrejurărilor ivite, ei participă la efectuarea unor lucrări deosebit de im­portante pentru obţinerea unor recolte bogate în acest an. For­maţiile conduse de inginera Ana Pasăre, subinginerul Gheorghe Dumbravă şi tehnicianul Dan Iavorschi înţeleg pe deplin ne­cesitatea efectuării lucrărilor de desecare. Trebuie, de asemenea, men­ţionat faptul că la această am­plă acţiune de combatere a ex­cesului de umiditate de pe unele terenuri participă în număr mare, membri cooperatori şi lucrători din întreprinderile agricole ■ de stat pe terenurile cărora s-au strîns ape I.A.S. Zimnicea şi Zimnicele, coopera­tivele agricole de producţie Do­broteşti, Dideşti, Buzescu, Ma­­vrodin, Tătărăşti şi altele. Sunt însă şi zone in care, datorită precipitaţiilor căzute în ultima vreme, se înregistrează exces de umiditate pe suprafeţe mari. Dăm în această privinţă ca exemplu, consiliul unic Vîrtoape (in mod deosebit unităţile din comunele Necşeşti, Olteni şi Rădoeşti) şi consiliul unic Si­liştea (comunele Siliştea, Gra­tia şi Poieni) care au afectate de ape 260 şi respectiv 180 hec­tare teren arabil, din care o bună parte este însămînţat cu cereale păioase. Consiliile popu­lare comunale şi conducerile unităţilor agricole respective au datoria să acţioneze cît se poa­te de operativ pentru mobiliza­rea tuturor forţelor satelor la executarea acestor lucrări deo­sebit de urgente şi foarte folo­sitoare în vederea asigurării condiţiilor necesare obţinerii unor recolte sporite. Victor Dinu In judeţul Teleorman, acolo unde apa este în exces pe ogoare, s-au mobilizat locuitorii satelor pentru efectuarea lucrărilor de desecări Acolo unde apa nu poate fi evacuată gravitaţional , prin scurgere­­ se folosesc motopompe. In imagine, aspect de pe ogoarele I.A.S. Zimnicea, unde se montează conductele pentru pomparea apei în canalele de scurgere C.E.T. Bucureşti — Progresul Ultimele lucrări, înaintea intrării in funcţiune a primului grup, pot fi grăbite Despre investiţiile energetice sunt foarte multe lucruri de spus. Numărul mare al capaci­tăţilor de producţie programa­te să intre in funcţiune în acest an oferă subiecte de dezbatere şi analiză de interes maxim pentru reporter şi cititor. Un astfel de obiectiv energetic cu scadenţă apropiată este C.E.T. BUCUREŞTI — PROGRESUL. Am prezentat în repetate rîn­­duri aspecte desprinse din at­mosfera de lucru de pe şan­tier, menţionînd la­­momentul potrivit că vom urmări înde­aproape mersul activităţii la primul grup energetic de 50 MW, programat să intre in producţie in prima parte a acestui an. Şi cu aceasta am intrat în fondul problemei. Am străbătut de la un capăt la altul spaţiul unde este am­plasată termocentrala, văzind şi auzind lucruri despre care nu am mai avut ocazia să ne referim. Zicem că nu am avut deoarece în urmă cu ci­­teva luni acestea ori nu exis­tau, ori erau în fază incipientă. — Ce spune mentorul ? — Avind in vedere importan­ţa energiei electrice in etapa actuală — arată tovarăşul in­giner Nicolae Matei, şeful bri­găzii „Energomontaj“ Bucu­reşti — am fost permanent sprijiniţi cu utilaje şi echipa­mente, cu forţa de muncă de­taşată de la alte brigăzi ale an­treprizei noastre. In acest fel am atins stadiile programate in condiţiile de efort maxim din partea muncitorilor şi cadrelor tehnice prezenţi pe şantier. — Concret, despre ce este vorba ? — Am avut in vedere staţia de epurare chimică, centrala termică de pornire, estacada de conducte tehnologice, staţia de compresoare, staţia de 110 şi 6 kV, instalaţia anexă centra­lei ş.a.m.d. — Să înţelegem că o parte dintre ele se află deja in funcţiune ? — Sintem in probele de roda) cu agregatele aferente staţiei de epurare chimică şi cu instala­ţiile auxiliare aferente grupului nr. 1 de 51­ MW ; au fost puse in funcţiune cele două cazane de la centrala termică de por­nire. Si alte obiecte, cum este staţia de 110 kV, se află in funcţiune. Orice cititor îşi poate da re­pede seama că folosirea în re­petate rinduri a expresiei „în funcţiune“ este impusă de rea­litate, că, practic, aşa stau lu­crurile in aproape toate punc­tele centralei ce ţin de prima etapă. Dar să nu ne grăbim cu concluziile. Căci cele de pină acum nu oferă imaginea globa­lă a situaţiei existente la C.E.T. Progresul. Aceasta pentru că despre piesele grele, respectiv cazan şi turbină nu am amintit nimic. Cum montorul este cel autorizat cu punerea pe pozi­ţie a acestora, ii solicităm din nou intervenţia. „La cazanul energetic de 420 tone abur pe oră se lucrează la finisări, in­clusiv la instalaţia de ardere. Operaţii de finisaj se execută şi la conductele de înaltă pre­siune, conductele din limita turbinei şi la instalaţiile de ter­­moficare. Cât priveşte utilajele din sala maşinilor, aici s-a în­cheiat montajul instalaţiei de ulei şi urmează ca in zilele ur­mătoare să înceapă introduce­rea acestuia, inclusiv circulaţia uleiului. Intr-un cuvint, mon­torul este pregătit să ofere toate condiţiile pentru intrarea in producţie la termen a primului grup energetic“. Aşadar, mentorul ne asigură că, in ceea ce ii priveşte, nu vor fi probleme de natură să forţeze apariţia unei eventuale reprogramări. Că aşa stau lu­crurile ne-am­ convins şi noi u­mbrind pe la diferite puncte de lucru, prilej cu care am constatat, de pildă, situaţia re­ală din sala maşinilor , aici avind prilejul să stăm de vorbă cu maistrul Ion Dima, care conduce montajul la turbină. Ni s-a spus şi am văzut că turbina este betonată, închisă, la fel şi generatorul, că a fost racordat condensatorul. La acea oră se lucra la revizia organe­lor de reglaj ale turbinei, ur­­mînd ca in cîteva zile să în­ceapă operaţiile de introducere a uleiului, operaţii despre care a amintit şi şeful de brigadă. Dar să vedem ce zice benefi­ciarul. Reprezentantul întreprin­derii „Electrocentrale“ Bucu­reşti, tovarăşul inginer Traian Angelescu, prezent permanent pe şantier, a ţinut să menţione­ze că „in ultimul timp a fost pusă in funcţiune staţia de ali­mentare cu apă de la Dragomi­­reşti şi a început spălarea con­ductei de legătură (n.n. —• lun­gimea ei măsoară 19 km) .Cea mai mare parte a lucrărilor sunt terminate, avem apă, abur, condiţii la epurarea chi­mică există, energie electrică la fel, se poate începe spălarea chimică şi acidă a cazanului. Mai este nevoie totuşi ca efor­tul constructorilor să fie ceva mai mare in ideea definitivării lucrărilor rămase neterminate, respectiv furul de răcire, că­lea ferată şi partea de termo­­ficare treapta intîi. O problemă nu lipsită de importanţă o con­stituie armăturile de pe circui­tele de abur de înaltă presiune şi temperatură, produse fabri­cate de I.U.P. Tîrgovişte şi aflate in prezent la întreprin­derea «Vulcan». Ele au fost li­vrate fără viza de calitate a reprezentantului M.E.E.“. Din cele spuse de interlocu­tor reiese că termocentrala are deja asigurate utilităţile, inclu­siv alimentarea cu gaz. Insă mai sunt unele probleme care ridică un semn de întrebare. Este exemplul armăturilor con­struite la Tirgovişte. Fără mon­tajul acestora nu poate fi efec­tuată spălarea acidă şi darea focului la cazan. Facem menţi­unea că ele au fost livrate la intreprinderea „Vulcan“ (fur­nizorul general) de circa o lună, după ce au trecut prin standul de probă de la Doi­­ceşti (aceasta intrucît standul întreprinderii de utilaj petro­lier Tirgovişte se află in repa­raţie). La probele respective au participat mai mulţi reprezen­tanţi printre care şi cel al M.E.E., ultimul necertificînd calitatea reperelor supuse tes­telor. Din această cauză, bene­ficiarul şi montorul refuză efectuarea operaţiilor de mon­taj ale vanelor. Coincidenţa a făcut ca in ziua documentării noastre să fie prezent pe şan­tier şi directorul tehnic al în­treprinderii tîrgoviştene, tova­răşul Oprea Banghea, venit tocmai pentru problema armă­turilor în cauză. L-am abordat pe această temă şi iată ce ne-a declarat : „Am livrat toată can­titatea de utilaje contractate cu C.E.T. Progresul. Livrarea s-a făcut numai după ce s-au efectuat probele necesare ln în­treprinderea noastră şi la Doi­­ceşti. E drept, ele­ sunt efectu­ate la parametri reduşi, respec­tiv la temperatura de 390 gra­de şi presiunea de 135 atmos­fere. Atita permite instalaţia de la Doiceşti. Testele au fost fă­cute pe baza unor aprobări, in­clusiv cu viza institutelor de specialitate. Nu ne permiteam să mergem la standul de la Doiceşti fără aprobările respec­tive. Verificarea a fost conclu­dentă şi garantăm pentru ceea ce am expediat pentru termo­centrala bucureşteană. Nu ştiu de ce reprezentantul ministeru­lui beneficiar nu a semnat cer­tificatul de calitate“. Adăugăm, la cele spuse de reprezentantul I.U.P. Tîrgo­vişte, că asemenea tipuri de vane s-au livrat şi la alte ter­mocentrale din ţară aflate in prezent în producţie, practica nesemnalînd probleme deose­bite în timpul exploatării. Nu mai punem in calcul că există un registru de probe care ori­cind poate fi analizat de cei interesaţi. Zilele au trecut şi, în tot acest interval de timp, cu minim de interes, se putea so­luţiona problema vanelor ini cauză. După aprecierile noastre, la această dată ele trebuiau să fie deja montate. Cu condiţia ca factorii implicaţi in verifi­carea calităţii să fi manifestat o maximă răspundere încă din momentul planificării şi efec­tuării probelor amintite. Un te­lefon primit miercuri la redac­ţie din partea conducerii între­prinderii de utilaj petrolier Târ­govişte ne aduce la cunoştinţă că, în urma unor analize făcute chiar în după-amiaza zilei do­cumentării noastre la C.E.T. Progresul, cu factorii din Mi­nisterul Energiei Electrice, s-a ajuns la concluzia, ca in zilele imediat următoare să fie relua­te probele la rece ale întregului lot de vane, iar în urma acestor teste să se incheie actul nece­sar care să certifice, încă o da­tă, calitatea armăturilor. în acest fel, montorul va putea trece la operaţia respectivă. Concluzia generală care se desprinde este că in astfel de situaţii se cere o operativitate maximă din partea tuturor ce­lor care participă la realizarea unor astfel de centrale, mai ales din partea beneficiarilor acestora. Să nu se uite că este vorba de o centrală electrică de termoficare, la care au apărut pe parcurs mai multe reprogra­mări în ceea ce priveşte intra­rea în producţie a primului grup energetic de 50 MW. O nouă reprogramare nu este in nici un fel de dorit. Eliade Bălan Din cronica întrecerii socialiste • Venind în sprijinul mine­rilor angajaţi în ampla acţiune de creştere a producţiei de cărbune şi de livrare a aces­teia, la timp, către beneficiari, ceferiştii Regionalei de căi ferate Craiova, au reuşit, în primele două luni, să trans­porte din bazinele judeţelor Gorj, Vîlcea şi Mehedinţi că­tre termocentrale o cantitate de lignit cu mai bine de 60 000 tone superioară prevederilor de plan. Succesul este rezul­tatul unei mai bune organi­zări a activităţii în bazine carbonifere şi conlucrării efi­ciente dintre unităţile produ­cătoare şi colectivele de lu­crători feroviari. Astfel, în vederea organizării şi desfă­şurării ritmice a transportu­lui, satisfacerii integrale a ce­rinţelor minerilor şi benefici­arilor. • Consiliul oamenilor muncii de la Regionala C.F.R. Craiova a constituit coman­damente permanente la Ho­­rezu-Vilcea şi Rovinari-Gorj şi grupe de specialişti la punctele de încărcare Alunu şi Berbeşti, judeţul Vîlcea, Dragoteşti, Rovinari, Rogo­­jelu şi Lupoaia, judeţul Gorj, şi la cele­­de descărcare din staţiile feroviare ce deser­vesc termocentralele de la Turceni, Işalniţa şi Govora. In felul acesta s-au putut asi­gura zilnic vagoane suplimen­tare pentru transport, precum şi reducerea staţionărilor lor la încărcări-descărcări, mane­vre în staţii şi triaje. • Acţionînd cu forţe spo­rite, constructorii sistemului hidroenergetic Siriu, judeţul Buzău, au realizat înainte de termen străpungerea galeriei principale de aducţiune, de la lacul de acumulare al centra­lei Nehoiaşu. S-au creat ast­fel condiţiile ca încă din acest an prima capacitate energeti­că din acest sistem să fie pusă în funcţiune, fapt care va permite să se livreze sis­temului energetic­ national Primii 42 MWh, cantitate de energie care reprezintă 40 la sută din consumul actual al întregului judeţ Buzău. In acelaşi timp au fost intensifi­cate lucrările pentru finaliza­rea execuţiei barajului Siriu şi montarea utilajelor la cen­trala Nehoiaşu. (Agerpres)

Next