România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)
1988-01-05 / nr. 13424
Pagina a 2-a — 5 ianuarie 1988 Expoziţia „Sub flamuri de partid—Republicii—coloane de lumini" Un adevărat imn închinat ţării, împlinirilor din viaţa poporului se înalţă in creaţia românească de astăzi. Omagiind patria de totdeauna, artiştii plastici îşi îndreaptă, împreună cu întreaga naţiune, gîndurile de stimă şi de dragoste către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, către tovarăşa Elena Ceauşescu, tălmăcindu-le într-o poezie densă a culorii şi a liniei. Evenimente cruciale ale istoriei prezente, vizitele de lucru pe marile şantiere ale României moderne sunt înfăţişate cu un legitim sentiment de mândrie patriotică. Ne întîlnim din nou cu opere de artă care au întrupat, în aceşti din urmă ani, simţămintele creatorilor de frumos care au desluşit, în înfăţişările cotidianului, adevăratele izvoare ale frumosului. Puternica tradiţie a militantismului, a angajării civice se rosteşte, de data aceasta, intr-o aspiraţie continuă de a da cronicii anilor acestora sensul lor poetic şi filosofic pe care îl conţine realitatea românească. Artiştii nu sunt nişte spirite contemplatoare, ci se definesc — aşa cum s-au definit toţi înaintaşii lor de seamă — ca participanţi la idealurile cele mai avîntate ale poporului. E, de aceea, inspirată prezentarea, într-un panou de fotografii, la Expoziţia de la Dalles, intitută „Sub flamuri de partid — oblicii — coloane de luft citorva fragmente ale uncii zilnice, infăţirisajului înnoit al ţăacesta e fundalul proiectează împlioastre contempo-tei orientare a ată de un raţiode un realism lori poetice. Omanism se rosfiecare operă ei. Diversă, ea pe care şi bogată Artiştilor Culturii şi vor trebui,moveze în artă de In- Satriotică şi în anii din anţiate antede artă conorganizat mai centrate in jugeneroase, cu o dere spre istoria României din aceste ultime decenii, spre evenimentele ce marchează, în chip esenţial, înnoirile revoluţionare din viaţa materială şi spirituală a oamenilor ţării noastre. Imaginile ce consemnează direct aceste momente istorice, cu o pasiune de reporter, alternează cu interpretările simbolice, cu meditaţiile ce se rostesc în metafore de adîncă vibraţie poetică. A devenit un adevăr unanim acceptat observaţia că arta contemporană românească oferă un exemplu clar de unitate în diversitate : modalităţile variate de expresie, reinterpretînd în chipuri atît de diferite sensurile marii noastre tradiţii artistice, dau glas aceleiaşi iubiri de ţară, aceleiaşi implicări politice lucide, aceloraşi semnificaţii filosofice desprinse din realităţile lumii româneşti de astăzi. Actuala selecţie de lucrări din sălile Dalles constituie un foarte nimerit prilej de a lărgi orizontul reflecţiilor asupra felului în care sînt puse în valoare înţelesurile artei noastre de astăzi. In primul rînd, pentru că organizatorii au avut ideea bună de a aduce în expoziţie citeva dintre cele mai grăitoare repere ale noii viziuni ce prindea contur în urmă cu patru decenii, îndată după proclamarea Republicii. Numele unor maeştri de vechi şi statornic prestigiu — Ressu sau Iser — se alăturau atunci celor ale unor artişti mai tineri care se afirmaseră în deceniul anterior — Ciucurencu, Baba, Irimescu, Vlasiu, Kazar, Erdős, Musceleanu — şi defineau un nou unghi de perspectivă al artei inspirate din actualitatea dinamică a acelor ani. Era momentul în care compoziţia narativă, portretul de un realism viguros, încărcat de o poezie robustă, al contemporanilor se impuneau într-o artă care, pînă atunci, îşi revelase valorile cu precădere lirice. Fără îndoială, îi s-ar mai putea adăuga şi alte exemple menite să dea un înţeles profund acestei implicări în contemporan — Bunescu, Lucian Grigorescu, Catarg, Ciupe, Medrea, , Jalea, Ladea, Anghel sînt citeva dintre numele ce ne vin firesc în minte cînd ne referim la începuturile acestei noi perioade a istoriei artei româneşti. Dar, cum era şi normal, accentul selecţiei a fost pus pe realizările din ultimele două decenii cînd, după cel de-al IX-lea Congres al partidului, creaţiei artistice i s-a deschis un larg orizont de înţelesuri. Elementul principal în antologia de la Dalles e conţinut in operele de pictură ; poate că o mai stăruitoare luare-aminte acordată sculpturii şi graficii ar fi dat o imagine mai clară participării artiştilor români la istoria ţării lor. Dar, cum scopul unei asemenea antologii nu a fost reconstituirea în amănunt a evoluţiei creaţiei româneşti intr-o etapă importantă a ei, el revelarea sensurilor fundamentale ale adeziunii ei la ideile politice ale epocii prezente, se cuvine să observăm că, in ansamblu, ea pune la Indemină un foarte bogat material de meditaţie pentru privitori. Ceea ce se relevă, mai înainte de orice, e orientarea tot mai decisă a majorităţii artiştilor spre o interpretare metaforică, în spiritul creaţiei noastre tradiţionale, a universului real. Au dispărut aproape cu totul — deşi se mai ivesc uneori — tratările simpliste, reduse la o asemănare fotografică cu modelul, sau grandilocvente ; dar, în majoritatea lor, acestea aparţin unor tineri cărora aprofundarea complexului meşteşug al picturii sau al graficii le rezervă încă o înţelegere mai cuprinzătoare a sensurilor transformării imaginii reale în imagine artistică. Formele de expresie ale artei româneşti de astăzi stau, insă, de cele mai multe ori, sub semnul unei intense trăiri poetice la care se ajunge numai printr-o convingere filosofică fermă, întregind semnificativ expoziţia de la Dalles, la Muzeul de Artă al Republicii s-a inaugurat o expoziţie a unora dintre artiştii cei mai tineri ai ţării — membrii cercului de artă plastică al Casei centrale a pionierilor şi şoimilor patriei. Cred că, mai presus de orice, ea impune vizitatorului o privire despovărată de orice prejudecăţi menite să o interpreteze ca pe o simplă manifestare a poftei de joacă a copiilor. Micii artişti se dovedeşte cu argumente convingătoare piese in valoare de insăşi opera lor — se dedică artei cu o impresionantă seriozitate. O lume mirifică se alcătuieşte din aceste imagini de o seducătoare sinceritate, sărbătoreşti in coloritul lor plin de adevărata bucurie. Sărbătorindu-şi copilăria, ei sărbătoresc patria, faptele celor mari, Ii omagiază pe conducătorii ţării care le-au dăruit bucuriile trăite de ei. O diversitate tematică mai evidentă decit in alte manifestări anterioare lasă să se vadă foarte clar urmările unei îndrumări atente care dă copiilor libertatea de a vorbi despre universul pe care îl văd aşa cum îl înţeleg ei şi nu profesorii lor. Autenticitatea sentimentului, a viziunii e cea mai importantă trăsătură a acestei arte. In felul acesta, omagiul artiştilor din toate generaţiile dobândeşte un Înţeles atotcuprinzător, pe măsura profundelor sensuri conţinute în creaţia dedicată marilor împliniri ale ţării. Dan Grigorescu O ARTĂ A CIVISMULUI ANGAJAT Creştem răspunderii consiliilor populare in realizarea programelor de autoaprovizionare teritorială (Urmare din pap. I) sur trecute precum şi o anumită automulţumire, cu privire la realizarea programelor de autoaprovizionare teritorială. Bunăoară, există, încă, neajunsuri în unele judeţe in care producţiile agricole s-au situat sub posibilităţile reale ce le are agricultura, datorate lipsei de exigenţă şi fermitate a unor consilii populare precum şi indisciplinei care s-a manifestat la unele cadre în îndrumarea, controlarea şi sprijinirea unităţilor agricole, mai cu seamă în folosirea judicioasă a pământului, a bazei tehnico-materiale, în efectuarea la timp a lucrărilor agricole, în exploatarea sistemelor de irigaţii. Alte neajunsuri s-au manifestat în special in ce priveşte asigurarea bazei furajere şi realizarea efectivelor de animale planificate. Concomitent cu astfel de lipsuri existente în dezvoltarea producţiei în sectorul socialist al agriculturii, s-a constatat că unele consilii populare nu au acţionat îndeajuns pentru valorificarea superioară a resurselor şi posibilităţilor existente în gospodăriile populaţiei deţinătoare de teren agricol. Notăm în acest sens, faptul că organele locale ale puterii şi administraţiei de stat vor trebui să elimine unele deficienţe ce s-au manifestat în asigurarea bazei furajere a suprafeţelor de teren pentru cultura a doua, precum şi fineţelor pentru cooperatorii care deţin animale. Cu mai multă exigenţă decit pînă acum, consiliile populare au datoria de a lua măsuri ca atît ele însele cit şi unităţile cooperativelor agricole de producţie, ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor să continue înfiinţarea de maternităţi pentru scroafe, staţii de incubaţie şi crescătorii de iepuri de casă, în scopul livrării purceilor, puilor de o zi şi iepurilor pentru matcă gospodăriilor populaţiei care încheie contracte de valorificare a animalelor şi păsărilor la fondul de stat. Prin eforturi organizatorice sporite, consiliile populare vor trebui să desfăşoare ample acţiuni in rîndul locuitorilor pentru a se încheia din timp contracte. pentru livrarea de animale şi a unor produse agricole către unităţile socialiste şi să urmărească îndeaproape şi respectarea obligaţiilor din aceste contracte. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au datoria să mobilizeze cu mai multă consecvenţă deputaţii, comitetele de cetăţeni, membrii organizaţiilor de tineret şi de femei pentru desfăşurarea unor ample acţiuni în rîndul locuitorilor în vederea îndeplinirii programelor de creştere a producţiei agricole vegetale, sporirea efectivelor de animale, dezvoltarea sericiculturii, creşterea iepurilor de casă, a ani-* malelor pentru blană, în scopul obţinerii unei producţii cit mai mari şi sporirii, pe această cale, a aprovizionării teritoriale. In toate judeţele, se cer din partea consiliilor populare acţiuni mult mai ferme decit pînă in prezent pentru dezvoltarea mai accentuată a gospodăriilor anexe de pe lingă unităţile de alimentaţie publică şi de consumuri colective, pentru a creşte mai multe animale şi păsări, in vederea acoperirii în mai mare măsură a necesarului de carne, cartofi, legume proaspete şi zarzavaturi din producţia proprie. In acest scop, vor fi folosite integral terenurile din incintă, iar consiliile populare vor repartiza terenuri disponibile din perimetrul localităţilor care să fie cultivate cu legume, cartofi şi plante furajere. O grijă deosebită vor trebui să manifeste consiliile populare pentru a se realiza, prin industria mică, unele utilaje de tracţiune animală, unelte, scule, dispozitive pentru producătorii agricoli şi de organizare, în cadrul activităţilor de prestăriservicii, a unor fierării şi ateliere de producere, reparare şi întreţinere a inventarului agricol. Sporindu-şi preocupările în organizarea şi controlarea activităţii comerciale, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor trebui să-şi sporească atenţia pentru distribuirea echilibrată a fondului de marfă in teritoriu, în funcţie de numărul populaţiei şi de categoriile de consumatori acordînd, totodată,o grijă deosebită pentru gospodărirea judicioasă a mărfurilor şi eliminarea oricăror forme de risipă. Orientîndu-şi întreaga activitate de realizare a programelor de autoaprovizionare teritorială în conformitate cu hotărîrile Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, cu orientările date de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, consiliile populare trebuie să acţioneze cu toată răspunderea şi fermitatea printr-o temeinică muncă politică şi organizatorică pentru creşterea producţiei agricole, asigurarea resurselor necesare constituirii fondului de stat şi de consum local în vederea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei de la oraşe şi sate, contribuind astfel la ridicarea continuă a calităţii vieţii întregului nostru popor. Cel mai mare dintre modernele complexe comerciale aflate azi pe teritoriul judeţului Botoşani OAMENI CARE ÎNA TURNURI (Urmare din pag. 1) fier s-a făcut practic odatăcu turnarea infrastructurii soclului. Un coş, peste tot in lume, se execută în trei etape. Prima este glisarea structurii de rezistenţă, a „coajei“, — cum o denumesc constructorii — şi durează cam 105 zile. Urmează etapa a II-a, execuţia structurii interioare, mai multe planşee de forma unei roţi de căruţă, mai precis 25 de planşee cu câte 30 de raze, etapă care durează şi ea cam 120 de zile. Etapa a IlI-a o reprezintă zidirea protecţiei interioare a coşului cu cărămidă antiacidă şi izolatoare, zidărie care se sprijină tocmai pe „roţile de căruţă“. (Practic, intre cele două zidării rămine un spaţiu de vizitare). Soluţia specialiştilor români constă din comprimarea etapei I şi II. Dacă pînă acum nu era posibil aşa ceva deoarece turnarea „roţilor de căruţă“ se făcea după terminarea glisării coşului propriu-zis, acum aceasta se face imediat, după ce cofrajele încep să urce spre cer. Cele douăzeci şi cinci de planşee se sprijineau pe cite o consolă rămasă în urma cofrajului şi practic era imposibil ca imediat să torni şi „roţile". „Soluţia Turnu Severin“ a înlocuit aceste console cu un „călcii“ care rămîne „decupat“ în corpul coşului. Soluţia „Turnu Severin“ înseamnă deci un avans de 120 de zile, prin contopirea fazelor I şi II, faza a III-a nemodificîndu-se. In plus, vremea rea i-ar fi aruncat, pe constructori în primăvară şi poate nici în iunie viitor nu se puteau apuca de zidărie. Ori, acum, deşi iarnă, prin interior se poate lucra la zidăria antiacidă. Coşarii chiar şi-au propus ca imensa săgeată tubulară să fie căptuşită prin interior in martie 1988, ceea ce va fi un adevărat record. * — Ce a însemnat contopirea celor două faze de lucru datorate „călciiului“ ? îl întrebăm pe inginerul şef Ştefan Moldoveanu. — Faţă de 2,20 m înaintare pe verticală pe zi la realizarea structurii exterioare, după vechea tehnologie, acum am înaintat cu doi metri pe zi, incluzînd şi structura interioară, care ne lua circa patru luni. Calculul este simplu : in loc de 225 de zile cit durau fazele I şi II, acum le realizăm in numai 130 de zile. mai ? V-aţi pândit la riscul aşa. Evident, dar calculele ne spuneau, că putem reuşi, deşi nu-i simplu să torni o placă tip roată de 30 m.c. de beton şi 8 tone armătură, într-o structură proaspătă. O astfel de roată porneşte de la 17 m diametru şiajunge în vîrf la II m. Ca un miriapod, turnul a înaintat incet, spre cer. Era ora 6 seara, cînd coşarii au anunţat că au ajuns la cota finală, 280 m. la cota vînturilor continue. Ajunşi sus, la 280 m, aceşti adevăraţi dansatori ai înălţimilor se simt puternici şi curajoşi. Dar, ca să ajungi aici trebuie să fii înarmat cu tot arsenalul de tehnică de ridicare, îţi trebuie curaj şi pricepere, iţi trebuie mişcări de felină. Aici lucrează numai oameni împătimiţi in meserie, oameni care ştiu să se sacrifice. Şef de brigadă este inginerul Cornel Dobrea, omul care a ridicat patru coşuri în Cehoslovacia, iar acum i s-a încredinţat şi această prerfiieră tehnică. Este omul care nu conduce de la distanţă. Stă efectiv pe„ obelisc“ şi trece prin filtrul tehnicii fiecare mişcare a „utilajiştilor“. Care a fost primul său coş ? In 1968, la Motru. Cite coşuri a ridicat in cariera sa ? Peste 30. — Cum vi s-a părut ideea cu „călciiul“ ? — El era nodul gordian al scurtării termenului de execuţie a coşului. Pot să afirm că spiritul de creaţie a cuprins toată Antrepriza. OAMENI CU ORGOLIUL UNICITĂŢII Dar să-i cunoaştem şi pe ceilalţi eroi ai acestei premiere severinene, cînd, în „pădurea“ de conducte, coloane, coşul s-a înălţat zvelt. Cine a dat unui vis îndrăzneţ formă concretă ? Şeful şantierului este inginerul Şerban Dilgeanu, care a lucrat mai intîi în izolaţii, dar a fost atras de coşuri şi nu le-a mai părăsit. Se mîndreşte cu cele construite la Piteşti şi Slatina. Şefi de schimb la glisări sunt: tinerii ingineri Dan Anghel, Matei Olteanu şi Marin Morîndău. Tineri, parcă prea tineri pentru o răspundere aşa de mare care le apasă pe umeri. Inginerul Marin Morîndău era diriginte de şantier din partea beneficiarului. S-a transferat la constructor, pentru că a dorit să lucreze efectiv la glisări, după şapte ani de inginerie. Bebe Mirescu este şeful unei formaţii de mecanici. N-are decit 30 de ani, este tm tinăr ca oricare altul, dar s-a călit in bătaia vîntului. Despre Bebe Mirescu se spune că a început meseria de copii şi s-a îndrăgostit de ea. Şi-a legat numele de coşurile de la Lupeni, Tirgu-Jiu, Govora, Arad, Strehaia. Marian Mielu este şeful unei formaţii de fierari-betonişti. Imaginaţi -vă ce înseamnă să cari eu liftul, bucată cu bucată, toată structura de rezistentă a betonului, apoi s-o instalezi in corpul ,,obeliscului" ce se caţără neîncetat. La cei 34 de ani ai săi, Marian Mielu are multe coşuri la activ. Mihai Stoica, 43 de ani, este şeful formaţiei instalaţiei de ridicat. Om serios, care ştie meserie. Meserie înseamnă să faci ca instalaţiile să funcţioneze fără reproş,in aceste locuri strimte, pentru că aici orice spaţiu este valoros. Să nu-i uităm pe şefii de formaţii Iancu Pleşcan, Traian Rusu, pe betoniştii Grigore Rădăcină şi Romică Zobrinschi, pe mecanicii Costache Juncu, Laurenţiu şi Iosif Giurgică, Constantin Dumitru, Doru Bolovan, lăcătuşii Vasile Busuioc şi Ion Mîndruţ, fierarii Nicolae Brînduşoiu, Constantin Ienoiu, Ion Ioniţă. Il mai întrebăm pe inginerul Dan Ene : — Ce înseamnă reducerea termenului de ridicare a coşurilor ? — In primul rind reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, atît de importante pentru economia naţională. Evident, nu ne este Indiferent cit ne costă producţia. — De unde curajul de a schimba ceva care părea de neschimbat ? — Poate din Încrederea ca am ajuns să stăpînim bine tehnologia de liftare şi de construcţii de coşuri. Vedeţi în epoca modernă, totul devine o chestiune şi de viteză. Trebuie să facem coşurile mai repede. — Sinteți un om curajos? — Am curajul de a-mi asuma răspunderea. NU EXISTA DRUM UŞOR Inginerul Ştefan Moldoveanu vorbea la rîndu-i de „oameni care stăpînesc bine betonul". Uneori, cînd zici „siloz“ pare ceva banal, dar puţini ştiu că ridicarea unui siloz se apropie prin complexitate, de reactoarele nucleare. Constructorii români de coşuri au ridicat zece silozuri precomprimate în Egipt, la un nivel tehnic deosebit, cu beton precum coala de hîrtie, beton firmat la 50 de grade Celsius. Constructorii români au ridicat fabrici de ciment în Irak, Siria şi Pakistan, au ridicat coşuri în R.F.G. şi Cehoslovacia, iar acum se pregătesc pentru unul de 120 m in Turkmenia. — Tehnologia de glisare este limitativă ? îl întrebăm pe inginerul Ştefan Moldoveanu. — Nu. Printr-o bună colaborare între proiectant şi executant se pot realiza multe lucrări prin glisare, şi pe orizontală, şi pe verticală. Am fi fericiţi să ne extindem sfera de activitate. Noi avem şi o vorbă, că putem face şi cozonaci prin glisare. — Ce credeţi că înseamnă pentru istoria construcţiilor introducerea celebrului dvs „căl— A fost o lovitură dată rutinei. A fost dovada forţei noastre de a construi mai repede. — Ce a fost mai greu ? — Lupta cu scepticismuL Dar am biruit. — Ce este după dvs. un coş de asemenea proporţii ? — A face un asemenea coş este ca şi cum ai face o statuie. — Cum poate fi caracterizată munca coşurilor ? — Seneca a spus „Non est astra mollis e terris via“. — nu există drum uşor de pe pâmînt spre stele. Nici pentru coşuri nu-i uşor să te desprinzi de pămînt cu aceste coloane ale infinitului. — Ai idea un coş este ceva firesc ? — Un firesc ridicat la rangul de excepţie. — Coşul de la Turnu Severin este un record de înălţime ? — De 280 metri nu mai avem decit două, unul la Piteşti şi altul la Braşov, care parcă concurează Timpa. S-ar putea să construim unul de 330 metri la Baia Mare. — Recordul mondial care este ? — 380 metri, turnul din Ontario. — Dvs., coşarii români puteţi face unul ca acesta ? Putem. Aceşti oameni care ridică coşuri de cite 280 metri parcă sfidează legile echilibrului şi verticalităţii, ale gravitaţiei. Translaţie pe verticală pare că nu se mai sfirşeşte, că turnul se tot duce spre greu de definit o cotă anume. Nici o schelă, nici o macara. Uriaşul de beton şi oţel se înalţă triumfător spre înălţimile cerului, primind vlaga din interior. El îşi trage vlaga din priceperea oamenilor. Oameni excepţionali, care ies din tiparul firesc. Autentice personalităţi ale muncii. Ei constituie prima coloană de rezistenţă a turnurilor. — De ce depinde succesul la Ars. 7 ii întrebăm pe inginerul Ene. — De oameni. Sus, in vîrful coşului, oricum ai da-o, mereu este omul. — E grea munca la turnuri? — Nu poate fi uşoară. Dar am să vă răspund cu versurile lui Blaga : „Uşor nu e nici rintecul. Zi şi noapte / Nimic nu-i uşor pe pămint 7 Căci rouă e sudoarea privighetorilor / Ce s-au ostenit toată noaptea cîntind“... La un coş, cînd începe glisarea, o luăm mereu de la capăt, la noi se osteneşte într-o zi perpetuă. PUŢINI, DAR NU SINGURI Ca număr, sunt puţini cei care lucrează efectiv pe platforma ce se ridică la glisarea unui coş. Puţini, dar nu singuri în lupta cu înălţimea. Pentru cei de pe „obelisc“ lucrează „pe pâmînt" mulţi alţii. Antrepriza are o secţie de producţie industrială pentru atîtea şi atîtea confecţii metalice necesare la ridicarea unui coş. „Călcitul“ inginerilor Enei Moldoveanu, aici a fost confecţionat, în această condusă de doi oameni puţi, subinginerul Vasile cu şi maistrul Nicolae cu oameni nu mai puţin puţi ca Ilie Tudor, secţie price-Enes Preda, price-Nicolaa Neacşu, Ion Stroie, Marin Tudor, Ion Stupu. Sculete necesare Uitărilor de tot felul şi le concep singuri coşarii, nu le împrumută de la alţii. Sunt scule cu regimuri speciale, cu autorizare ISCIR, scule cărora li se fac mai intîi probe „de casă". Nu mai puţin important este şi compartimentul mecano-energetic al Antreprizei condus de inginerii Octavian Medvegovici şi Florian Dănciulescu. Oamenii Antreprizei de coşuri industriale, glisări şi precomprimări vorbesc despre meseria de constructori de turnuri ca despre cea mai complexă, cea mai completă dintre cite există in breasla celor ce lucrează cu beton şi oţel. Ei sînt oamenii meseriilor grele. Nici înălţimea, nici oboseala, care este şi ea omenească, nu-i opresc pe coşari. Cind se odihnesc ei ? Doar cînd pompa hidraulică ce face să se salte cofrajele glisante s-a oprit. Cam o sută de zile, cind se termină numărătoarea inversă. Altfel stau tot timpul legaţi de catargele lor, aproape de albastrul cerului. Iar Antrepriza îşi creşte neîncetat oamenii de care are nevoie. Aici oamenii se selectează repede. Rămin doar cei care ştiu să îmbrace salopeta eroismului şi elanului, a bărbăţiei şi abnegaţiei. Pentru că a construi un coş este o şcoală a bărbăţiei. Practic, tinerii care s-au hotărit să deprindă această meserie se proiectează direct din anonimat în certitudini. — Ce te învaţă munca la un coş? — Te dezvaţă de obişnuinţă, de rutină — răspunde inginerul Ene. La 200 metri înălţime se formează, se evidenţiază personalitatea umană. Aveţi colective bine sudate. Din mîinile lor ies aceste magnifice coşuri. — Cum funcţionează la dvr. democraţia? — Antrepriza noastră este aşa cum vrem noi, cum o facem noi, produsul nostru se vede de la distanţă. Democraţia, la noi, înseamnă înfăptuiri. — Ce înseamnă a fi revoluţionar pentru un constructor de coşuri? — Îndrăzneală şi fermitate nu , a promova noul. Să ne punem agerimea minţii, cutezanţa, in slujba marilor noastre interese. Nimic nu se realizează fără vocaţie şi pasiune, fără ambiţia performanţei. Acest reportaj ne-a fost sugerat de performanţa atinsă la Drobeta Turnu Severin, oraşul care se vede frumos şi de pe pod, dar şi de pe turnurile sale. Câţi locuitori ai oraşului şi satelor din jur n-au văzut de la ferestre, în fiecare dimineaţă cum creşte, văzind cu ochii, turnul, cel care pare o girafă ce priveşte peste culmile Severinului. Fericită coincidenţă, turnul cu cea mai scurtă perioadă de turnare din istoria construcţiilor a fost înălţat in localitatea cu numele Turnu, de către minunaţii oameni ai Antreprizei de coşuri industriale, glisări şi precomprimări. Cum este acolo, sus, pe un coş? Ai impresia că nu te afli pe un munte ci parcă eşti la marginea Terrei. Ne uimim da un bloc cu zece etaje. Dar de o astfel de construcţie, cu un bloc cu 100 de etaje ce străpunge ca o săgeată uriaşă norii? Istoria noastră se scrie între două faruri, intre două coșuri industriale, între două turnuri. Turnurile, bastioane de beton, sunt noi blazoane pe frontispiciul patriei. ,Románia liberó“ Marţi 5 ianuarie 1989 Soarele tăiare la ora 7,5* »' apune la ora 16,50 TEATRE AIDA , Opera Română (13 181 ora 18 j NU SE ŞTIE NICIODAll Teatrul National „I.L Caragiale" Mare (14 71 71), ora 18 ,i ■ VESTE DIN HOLLYWOOD, Sala Ai 18 *' FARUL DL- I îrîtii n°lala Atelier, ora 18 j VODUL ŢIGANILOR , Teatrul de reta (13 63 48), ora 18, la Sala s Caragi I MP ncsijmmm ’'vai ,,l,u 'ora9' NEÎNSEMNAȚII: Teatrul „Luc.u St Bulandra , Sala din Bd. — — Schitu _ gureanu nr. 1 (14 75 46), ora 18| DIMINEATA PIERDUTA, Sala Stf iur18 . NECAZURILE Un ÎNDRĂGOSTIT! Teatrul „C. I. NottcL 1 S°J.a, Magheru (59 31 03), ora 11 sl SENTIMENTE Sl NAFTALINA, si S'^io ora 18 ; CERUL VNSTE.! DEASUPRA NOASTRA ! Teatr Mic (14 70 81), ora 18, 13 CIUDAT ! Teatrul Foarte ly| (14 09 05), ora 18,30! ARTA CONVISAŢIEI : Teatrul Giuleşti — Sala jestic (14 72 34), ora 18 sl HC „ZODIA GEMENILOR". Sala Glutrl (18 04 85), ora 18 ; EXTEMPORAL VARIETĂȚI : Teatrul „Ion Creatul (50 26 55), ora 10.30; DRAGOSTE ! PRIMA VEDERE ! Teatrul „C. Tăuti - Sala Savol (15 56 78), ora 18 ;L MORI MUZICALE : Ateneul Romi ora 18 ; CAVALCADA CIRCULI! Circul de stat Bucureşti (10 41 95), f 18,30. 1 CINEMATOGRAF FILMUL ROMANESC CRONICA „ A EPOPEII SOCIETĂȚII SOCIALIS’ O ZI IN BUCURESTI : Patria (11 86? orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — || GRUPAJ DE FILME DOCUMENTE ARTISTICE SUB GENERICUL : CUMU DE LAURI: Scala (11 03 72), orele — 11 - 13 - 15 - 17 — 19 | PADUREA DE FAGI : Stul (59 53 15), orele 10 - 12,30 - 15 - 17 - 19 ; I LUPTĂTORUL CU SABIA Floren] (33 29 71), orele 9 — 11 — 13 și LIBERA, orele 15 — 17 — 19 ; PROGRAM PENTRU COPII (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 și Vl|CANUL STINS, orele 15 - 17 — 1»| MOROMEȚII , orele 15 — 18 ; Progresul (23 94 îl SECRETUL LUI NEMESIS | Sala Mii a Palatului orele 17,15 — 19,30 ; Itorul (10 67 40), orele 14 — 16,30 — TOTUL SE PLĂTEȘTE i Victor (16 28 79), orele 9—11 — 13 — 17 — 19 ; Feroviar (50 51 40), orei 9 _ 11 — 13 - 15 — 17 — 19 i Flamura (85 77 12), orele 9—11 — 13 15 _ 17 - 19 i PROGRAM SPECIAL PENTRU CI Șl TINERET: Doina (16 35 38), orei 9 - 11 — 13 _ 15 - 17 — 19 ! PASO DOBLE PENTRU TREI ! Timp Noi (15 61 10), orele 9—11 — 13 15 - 17 — 19 ; O FEMEIE SINGURA ! Bun (50 43 58), orele 15 - 17 — 19 ; CUCOANA CHIRITA t Deci (50 35 94), orele 9-11 — 1* 17 — 19 ; MIRAJELE IUBIRII ! Drumul Săli (312813), orele 15 — 17 — 19 ! Agrara (35 04 66), orele 9 — 11 — 13 15 - 17 — 19 ! CĂLĂREŢUL FARA CAP Giulest (17 55 46), orele 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — 19. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie Hidrologie comunică : VREMEA va fi caldă. Cerul va fi variabil, cu impurari ma accentuate in vestul si nord-vestu ţării, unde pe alocuri va ploua slab. In restul teritoriului ploi at totul izolate. Vîntul va prezenţi unele intensificări în vestul ţări şi la munte. TEMPERATURILE maxime vo fi cuprinse in general intre 4 - 12 grade, iar cele minime între 3 şi 4 grade. Pe alocuri în sudi şi estul ţării dimineaţa se va produce ceaţă, bucureşti ! Vremea va caldă, cu cerul schimbător. Condiţii reduse de ploaie slabă. Vin slab pină la moderat. Temperatura maximă între 8 şi 10 grade, minima între —1 şi 1 gram Dimineaţa ceaţă slabă. ®WEm%mww Seceriş în plină iarnă După cum unii poate ştiu, iarna este anotimpul secerişului in Delta Dunării. A secerişului stufului, această materie primă atît de necesară industriei hirtiei şi celulozei, prin folosirea căreia sunt cruţate de la tăiere întinse suprafeţe de păduri. Şi in acest an campania de recoltare a stufului in Deltă a început sub bune auspicii, fiind pregătite din timp toate recoltoarele şi utilajele de transport, podurile de trecere şi tancurile de combustibil. Au fost asigurate, totodată, pontoanele-dormitor pentru stufiul ton, combustibilii şi alimentele, incit activitatea să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii. La ora actuală stuficultorii din secţiile de exploatare, de la Salina şi Rusca acţionează cu toate forţele pentru stringerea la timpi şi fără pierderi a recoltei, biruind greutăţile pricinuite de starea terenului. Stuful recoltat este strins şi încărcat in aceeaşi zn în remorci, fiind transportat fără intirzicere în depozite. Mii si mii de tone de stuf din noua recoltă au şi ajuns in depozite, dovadă că stuficultorii Deltei işi fac pe deplin datoria (ION POPOVICI) O lectură instructivă A apărut Almanahul Lumea pe anul 1988 care se defineşte, printr-un sumar bogat şi variat. Sunt prezentate amplu marile realizări obţinute de ţara noastră pe plan intern, acţiunile constructive întreprinse pe plan internaţional in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pînă la Conferinţa Naţională din 1987 a partidului. Tematica include „Pagini din istoria diplomatică“, materiale captivante referitoare la culisele celui de-al doilea război mondial, precum şi articole de larg interes ancorate in contemporaneitate. Astfel, sunt înfăţişate eforturile care se depun pentru cucerirea in scopuri paşnice a spaţiului cosmic, pericolele pe care le-ar putea, prezenta pentru omenire aplicarea din practică a ideii „războiului meteorologic". Sunt relatate realizări ale ştiinţei mondiale, aspecte puţin cunoscute din „Lumea secretă a băncii Angliei“ şi sunt dezvăluite unele din tainele celui de-al şaselea continent — Antarctica. Almanahul prezintă, de asemenea, o serie din racilele cu care se confruntă lumea capitalului. Sumarul său conţine ample reportaje din cele mai diferite zone ale globului. Varietatea almanahului este asigurată şi de rubricile deosebit de incitante : „Enigme, deocamdată“, „Lumea de ieri, lumea de azi, lumea de mîine", „Caleidoscop" şi „1000 -1 I“. Almanahul atrage, totodată, atenţia cititorilor prin aspectul grafic, care îndeamnă la parcurgerea sa. (T.P.). Aur pentru tractorul Harghitean in urmă cu S ani, tractorul harghitean S.V.-445 obţinea Medalia de aur la Tirgtul internaţional de la Leipzig (R.D. Germană), eveniment ce marca afirmarea pe pieţele externe a tinerei întreprinderi din Miercurea Ciuc. Iată că de curind, aşa cum ne-a precizat inginerul şef al unităţii, Biro Iosif, constructorii harghiteni de tractoare şi-au confirmat prestigiul ciştigat in lume cu produsele lor, adăugindu-şi în palmares o nouă medalie de aur la Tîrgul internaţional de la Plovdiv (Bulgaria), unde acelaşi tractor pe şenile de 45 C.P., destinat lucrărilor în viticultură — la care, mtre timp s-au adus modernizări şi îmbunătăţiri tehnice calitative, — a întrunit cele înalte şi competente apre^ Prin iniţiativele lor, prin ridicarea superioară a portului de inteligenţă tehnoofie, prin antrenarea fi colectiv in acţiunile ştiinţifică, făurarii harghitene conţinu de înnoire şi divers purilor şi variantei five, de ridicas performanţelor inale a produs( DOIU)her atrăgătoarele imprejurid ale oraşului spre a le cunoaş'' îndeaproape şi a le admin frumuseţea in toate anotimpu-] rile. Dar nu oricum, ci cu ochi de artist. Căci, de fiecare dată, din peregrinările sale se întoar- ce cind cu o rădăcină sau vr buturugă, cind cu o cream uscată sau o bucată din truchiul unui copac altădată falnic, ale căror forme îl inspiri în realizarea unui obiect de mică sculptură. Cioplind și, șlefuind, continuind cu talent lucrarea începută de natură, el di la iveală originale piese decorative de Inferior — lampadare, veioze, figuri de animale, păsări, mic mobilier şi multe altele. Unele dintre cele peste 400 de asemenea piese au fost prezentate in cadrul unor expoziţii. Pasiunea sa a insuflat şi altor colegi tipografi plăcerea drumeţiilor si a căutării in natură a formelor artistice. (RADU PICIU) Premii înfiinţată în 1982, formaţia suflători „Trio Syrinx” a Finmonicii din Bacău a Impirit cinci ani de activitate, perionadă în care s-a impus ca ansamblu instrumental camexQ orQMaen