România Liberă, ianuarie 1989 (Anul 47, nr. 13734-13758)

1989-01-03 / nr. 13734

■ Pagina a 2-a — 3 ianuarie 1989 Expresie elocventă a preocupării constante a partidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al întregului popor de la 1 ianuarie. Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Consemnăm iată, încă din prima zi a noului an, cu min­­drie patriotică şi cu profundă satisfacţie, că acţiunea de ma­jorare a retribuţiilor persona­lului muncitor, demarată in august, anul trecut, îşi urmea­ză cursul programat: peste 450 000 de oameni ae muticii vor beneficia, incepind cu 1 ianua­rie, de venituri majorate. Po­trivit Decretului Consiliului de Stat nir. 208/1988, actuala ma­jorare are în vedere tot catego­riile de personal cu retribuţii tarifare lunare situate între 2­001 ș 2 250 lei. Este vorba de oameni ai muncii care activează in unitățile industriale subor­donate consiliilor populare. Uniunii Centrale a Cooperati­velor Meşteşugăreşti, Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desface­rea Mărfurilor, alte organizaţii cooperatiste, din sectoarele gos­podăriei comunale şi de locuin­ţe, circulaţiei mărfurilor, din învăţămint, reţeaua de ocrotire a Sănătăţii şi asistenţei sociale, cultură fizică şi sport, cultură şi artă, Instituţii financiare şi de asigurări, din sectorul admi­nistraţiei de stat, uniuni şi aso­ciaţii, alte ramuri ale economiei. Practic, prin această se încheie etapa a doua a acţiunii de ma­jorare a retribUţiilor persona­­lului muncitor, Urtttind ca de la 1 hrtartie să înceapă etapa a treia. De la 1 august 1988, cind a fost declanşată această importantă acţiune, beneficiază, in total, de retribuţii majorate peste 4,8 milioane de oameni ai mun­cii, adică mai mult de jumătate din totalul personalului mun­citor. Ni se oferă, așadar, chiar din primă zi anului pe care îl în­cepem o nouă și semnificativă dovadă privind consecvența cu care partidul nostru­ aplică în practică principiile politicii de creștere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Ni se oferă totodată, o relevantă dovadă privind forţa, stabilitatea, capa­citatea economiei româneşti de a crea şi consolida resursele necesare materializării progra­melor ce urmăresc sporirea con­tinuă a bunăstării noastre ma­teriale şi spirituale. Dar, mai presus de orice, avem atestată, încă o dată, concordanţa depli­nă existentă între afirmaţii şi fapte, intre aspiraţie şi reali­tate — principiu de esenţă al politicii partidului nostru­. Cu siguranţă, generaţiile virstei a treia îşi mai amintesc dezamă­girile şi insatisfacţiile trăite in trecut datorită fie onorării pro­misiunilor făcute în acest sens de partidele care se succedau la putere. Şi generaţiile tinere cu­nosc, desigur, prin intermediul mijloacelor de informare in masă, că in diverse ţări, d­e pe diverse meridiane ale planetei, se fac promisiuni de îmbună­tăţire a Condiţiilor de viaţă şi de muncă, rare fiind însă si­tuaţiile in care se poate­­con­semna şi împlinirea acestor deziderate. Dimpotrivă milioa­nele de şomeri, de fapt zeci de milioane — în bună parte ti­neri — atestă dezinteresul cro­nic al capitaliştilor faţă de condiţia generală a tuturor membrilor societăţii. Prestigiul ciştigat de partidul nostru. Unitatea de nezdrunci­nat a întregului popor în­ jurul partidului, al Secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi au o motivaţie fundamentală tocmai în modul responsabil şi exemplar in care sunt dirijate resursele create prin contribuţia oamenilor Muncii, a întregului popor. Este un context în care se devine să scoatem in relief rolul deter­minant pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducăto­rul partidului nostru, l-a avut şi il are în elaborarea şi trans­punerea în viaţă a obiectivelor şi mijloacelor care au asigurat, în fiecare etapă ce a trecut de la Congresul al IX-lea al parti­dului, înfăptuirea programelor ce vizau creşterea multilate­rală, sistematică a prosperită­ţii societăţii noastre, în bene­ficiul fiecăruia dintre noi, în­trunit progresele înregistrate de economia românească în toate ramurile componente şi sub multiple aspecte, progrese care au permis creşterea accele­rată . Venitului naţional, a avuţiei naţionale se datorează, nemijlocit, strategiei iniţiate de secretarul general al partidului in scopul împlinirii aspiraţiilor noastre de a trăi mai bine, mai frumos, mai demn, beneficiind, astfel, pe deplin de roadele ci­vilizaţiei socialiste. Detaliile legate de acţiunea de majorare a veniturilor oameni­lor muncii, a altor categorii de cetăţeni Scot in relief şi dina­mismul nostru economic şi spi­ritul de profundă echitate care guvernează dirijarea către mem­brii societăţii a veniturilor create prin munca Întregului popor, între 1 august şi 1 oc­tombrie S-au majorat veniturile categoriilor de personal cu re­tribuţii tarifare lunare ce nu depăşeau 2 000 lei, astfel că de la 1 500—1 994 lei s-a ajuns, după primita etapă, la 2 000—2 359 lei, în cadrul acelei etape re­tribuţiile minime ale celor ce muncesc în Sectoarele de im­portanţă vitală pentru econo­mie — precum mineritul, fora­jul, siderurgia, construcţia de maşini, metalurgia neferoasă, Industria Cimentului — sporind piată la 2 414 lei. Accentul s-a pus pe creşterea veniturilor celor cu retribuţiile cele mai mici, o mare parte din benefici­ari fiind tineri aflaţi in primii ani de muncă, fapt ce probează. La rîndu-i, deosebitul Statut al tinerei generaţii, grija acordată ei. In luna octombrie, cind se încheia prima etapă de majora­re a retribuţiilor, se trecea, de asemenea, la prima etapă de majorarea pensiilor de asigurări sociale si de stat pentru munca depusă şi limită de Vtrstă, spo­rind pensiile minime pînă la 1 500 lei lunar, inclusiv cele militare, precum şi pensiile mi­nime pentru pierderea capaci­tăţii de muncă, gradul II de in­validitate, circa 800 000 de per­soane s-au adăugat cu acel pri­lej celor care beneficiaseră dejn de la 1 august de mărirea pensiilor — în speţă e Vorba de pensionarii invalizi de război. Conform reglementărilor, de la 1 noiembrie s-a trecut la eta­pa a doua care se finalizează în această lună, fiind majora­te retribuţiile tarifare situate Intre 2­001—2 230 lei iar in in­tervalul martir —­­august se vor majora tot eşalonat retribuţiile tarifare lunare mai mari de 2 230 lei. In 1989, veniturile su­plimentare realizate de oamenii muncii vor însuma 24,4 miliar­de lei (5,8 miliarde iei în au­gust — decembrie 1988), pentru ca in 1990, cind Majorarea se va aplică pe întregul ort, la toate categoriile de personal, să depăşească 29 miliarde lei, să reamintim că din iniţiati­va secretarului general al Parti­dului, tovarăşul NIcolae Ceauşescu, in luna decembrie a anului 1908 oamenii muncii primeau 50 la sută din fondul de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor, suma împărţită totalizind 1,7 miliar­de lei. Să adăugam­ că noile majorări se derulează in con­diţiile menţinerii nivelului Pre­­turilor la bunurile de consum, la diverse servicii, în condiţiile menţinerii preturilor in generat — ceea ce sporeşte considerabil puterea de cumpărare. Să mai menţionăm că majorarea retri­buţiilor nu influenţează cuan­tumul stabilit pentru chirii, atribuirea burselor pentru elevi şi studenţi, că persoanele care beneficiază de majorare pri­mesc în continuare alocaţiile de stat pentru copii, prevăzute de lege pînă la data majoratului. Să evidensem că, prin compara­ţie cu acţiunile precedente, ma­jorarea retribuţiilor dinn acest cincinal se derulează intr-un in­terval de timp mult mai scurt — dovadă pertinentă a ascen­siunii sănătoase a economiei româneşti, a influenţelor bene­fice pe care ritmurile ei de creştere le-a avut asupra stan­dardului de viaţă şi civilizaţie a întregului popor. Reprezintă, toate acestea, argumentul su­prem, stimulator de noi ener­gii, în numele căruia se cer intensificate eforturile de toate colectivele de oameni ai mun­cii astfel Incit, prin îndeplinirea obiectivelor Ce ne revin, în 1989, din Legea Planului national unic de dezvoltare economică socială a tării, dict sarcinile reamintite de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Mesajul de Anul Nou, să înregistrăm noi sal­turi calitative in activitatea noastră, asigurind progresele preconizate de cel de-al XIII- lea Congres şi Conferinţa Na­ţională ale partidului. Faptele de muncă pe care le consem­năm încă din prima zi a anu­lui relevă cu putere că oa­menii muncii s-au­ angajat cu toată hotărirea in înfăptuirea sarcinilor ce le revin, că sunt ferm hotăriţi să intimpine ma­rile evenimente politice ale acestui an ■— cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialiştii, şi Congresul al XIV-lea al partidului — cu bilanţuri deose­bite, CU realizări remarcabile. Ioana Iuga Nu, rtu i-am uitat. Nu puteam să-î uităm. Ar fi fost şi împotriva fitil, li ştiam acolo, la datorie. Fermi, neclintiţi. Unii supraveghind procesele de producţie in unităţile economice cu foc continuu­, alţii aşteptind apelul spre a interveni cu răspunderea omului de gardă. Alţii hdingind pe mări şi oceane, alţii aflaţi la datorie pe traseele feroviare a ale ţării ori la dispeceratele energetice... Diversă e lumea, dar altfel nici nu s-ar putea. Şi este chiar bine câ-i aşa. Şi acum Să revedem împreună citeva din Întîmplă­­rile Semnificative de lă cumpăna anilor. Energeticienii la post înainte de a consemna debu­tul frumos in acest nou­ an al energeticienlor de la Centrala electrotermică II Iaşi — Hol­­bo­ ca să relevăm totuşi — chiar şi foarte sumar — succesele anului trecut. încă din 4 decem­brie această centrală cu două grupuri in funcţiune şi-a reali­zat planul de producţie, pină la finele anului fiind pulsaţi în sis­temul energetic naţional — su­­pl­im­eritar — 25 milioane kWh. Colectivul s-a înscris şi cu im­portante economii faţă de norma de cofis­m tehnologic. Sunt date — comunicate de inginerul Dan Voloşniuc, directorul centralei , ce atestă competenţă profesio­nală a specialiştilor, a tututor Meseriaşilor dirt acest important Obiectiv energetic al ţării. La pupitrul de comandă din sfeara Anului Nou 11 aflăm pe inginerii­ Mihai Butiuşcă. Prin urmare, dispecerul şef in prima tură a anului 1989. Cele două grupuri au funcţionat normal. Echipele de intervenţie sunt şi ele prezente, pregătite prifoind să soluţioneze prompt orice ne­regulă pe fluxul producţiei de energie electrică şi căldură. Dar n-a fost nevoie de nici o inter­venţie. Alături de dispecerul şef sini, in punctele fierbinţi ale centralei, maiştrii Mihai Dăscă­­lescu — de la turbine — Cons­tantin Bolohah — de la cazane — Costică Butnaru — de la Com­partimentul electric —, Florin Marfă, de la secţia combustibil, Viorica Anton — dirt sectorul chimic. La încheierea schimbu­lui se trage linia. De fapt, nu se trage nici o linie — e un fel de a spune — pentru că totul se înregistrează pe tabloid elec­tronic. S-au livrat in sistemul național 840 de M­Wh, iar cele aproximativ 100 000 de aparta­mente dirn Municipiul Iași au primit căldura cuvenită. Prelu­­irnd datele de la ceilalţi dispe­ceri Şefi de l'Urâ din Zilele de 1 şi 2 ianuarie (inginerii Ion Asăvoaie, Mitică Moise, Dan Iordache) şi fâcind o Simplă îh- Multire (640 X 6 ture) rezultă suma energiei electrice produse irt cele două zile aici, la CET II-Iaşi : 3 840 MWh. Reţinem şi două ginduri pentru anii in care am intrat — coMUne tutut­or energeticienilor ieşeni. Minerii din bazinull ftoViharilor sâ-şi onoreze ritmic livrările de căr­bune şi să se deruleze mai ra­pid investiţia — ajunsă intr-un stadiu „inghieţat“ — pentru Montajul celui de al treilea ca­zan de 450 Gcal. (VASILE îaXcc). Conform unei frumoase tradi­ţii, Sute de griviţeni — din în­treprinderile de utilaj chimic şi de reparat material rulant — au­ petrecut impre­ună revelionul bucurindu-se, astfel, împreună de roadele muncii depuse pe parcursul unui An, împărtăşin­­du-şi încrederea în anul care vine şi pe elire şi-l doresc mai bun.Mai bogat ia împliniri. Mo­tive de hândrie, suport pentru încredere au şi acum din belşug. Griviţertii producători de utilaj chimic, care au impus marca „o­rice“ în peste 20 de ţări ale lumii, şi-au îndeplinit în avans exportul artUlui 1988 oferind, su­plimentar, partenerilor de peste hotare utilaje tehnologice iri valoare ,de peste 35 milioane lei. Şi beneficiarii din ţară s-au bucurat de rodnicia muncii lor , cele peste 200 tone de utilaj chimic fabricate peste prevederi au aj­uns deja la combinatele chimice şi petrochimice, de­ în­grăşăminte de la Drobeta Tur­­nu-Severifti Midia-Năvodari, Slobozia — aflate in dezvoltare sau modernizare. întllnim in această seărâ nimeroase familii — pehlit că şi din acest punct de vedere există aici o semnifi­cativă tradiţie : griviţenii trans­mit celor apropiaţi dragostea pentru meserie, orgoliul de A face parte dintr-un puternic de­taşament muncitoresc. lătă-i pe soţii Constantin şi Constanţa Dinu, el — inginer şi Ca — teh­niciană, lată-i pe fraţii Ion şi Gheorghe Lazăr — de la CTC , de la atelierul c­e proiectări, cu soţiile lor. Nu lipsesc nici­ fa­milia Florin şi Zoia Voicu. Ma­rin şi Elena Roşu. „Pentru noi , spune Elena Roşu, anul 1989 a început în octombrie. Atunci a demarat fabricaţia utilajelor cu termen de predare in primul trimestru. Sunt utilaje mai com­plexe şi mai competitive decit in anii precedenţi , fapt dove­dit de sporitele solicitări ale partenerilor externi“. Şi bilanţul colectivului de la I.M.M.R. ,,Griviţa Roşie“ e bo­gat. „Plusurile înregistrate la export, la producţia marfă, di­minuarea cheltuielilor materiale ne îndreptăţesc să abordăm cu optimism noua etapă“ — ne spune lăcătuşul constantin voi­­cu. E aici împreună cu Soţia — electrician, cu fiul său Nicosia — matriţei­, cu nora sa Ioan* Ferma viticolă Tomeşti-Iaşi. Într-o clădire impozantă, ca art modern hotel urban, aici silit camere pentru cazarea muncito­rilor ferifei, şi a culegătorilor de struguri. La batter, unde se află cantina-reataubant, abia cintă in folosinţă. Se petrece Re­velionul Viticultorilor. Spaţiul încă miroase a tencuială proas­pătă. Anul 1988 a fost bun in roade. Şi pentru anul ce abia A început Se prevăd nişte roade şi mai bogate. Un brad mare, îm­podobit cu de toate, dă şi mai mult fo­rtiee sălii — şi aşa fru­moasă — ce poate adăposti ini­iile de muncă peste 260 de me­„revellonişti“ s­au sent, între H. aflat­­ şeful feimei­, inginerul Vasile Axinte, mecanizatorul electrician. Toţi lucrează la I.M.M.R. şi fiecare constituie un etalon in meseria sa... La cumpănă dintre ani, grivi­­ţenii din cele două întreprinderi au închinat pentru belşug şi pace, pentru fericirea şi propă­şirea întregii ţări,, pentru feri­cirea şi belşugul familiilor lor. Speranţe care se vor împlini şi prin munca lor care se vr­ea mai spornică, mai eficientă, mai fo­lositoare. Aşa cum se vrea Viaţa şi munca fiecăruia dintre noi. (I. IUGA). Dumitru­ Ju­rcu, Viticultorul is­cusit Ion Iacobachi, ţăranul pensionar Valerian Tataru Şi mulţi alţii. Dar au venit şi rude şi prieteni ai celor de aici in­ginerii doctori Mitei Şi stela Axinte, Traian şi Angelica Stan, cadre universitare. Şi muncitori de in combinatul de utilaj greu, şi constructori din sistemul de hidrc Cameli'Otaţui, profesori din sat. Orchestra restaurantului „Select“ din Iaşi a cintat... Select. Periniţa, horele moldove­neşti prind în­ iureşul lor oameni de toate profesiile şi de toate virstele. Inginerul V. Axinte şi meseriaşii săi ştiu să munceas­că bine, dar şi să se bucure şi să fie gazde bune. (VASILE IANCU). AM întilnit o Gară de Nord mai puţin populată cu lume de­cit în mod obişnuit, fiindcă, de­sigur,­ călătorii cu trenul în noaptea de revelion pot fi doar excepţiile de la regula generală. Şi, totuşi, aceste excepţii con­stituiau, in întregul lor, o masă însemnată­­ de pasageri pentru care trenurile, informaţiile transmise prin megafoane se succedau cu bine cunoscuta frecvenţă. Noaptea de -a cumpăna anilor a fost, aşa­dar, pentru Mii de feroviari, una a datoriei, în nota răspunderii şi Conştiinciozităţii care le sunt specifice. S-au aflat la lucru în gările şi staţiile afe­rente Regionalei de căi ferate bucureştene sute de manevranţi de vagoane şi şefi de manevră, sute de acari şi revizori de ace, tot atiţia magazioneri şi scriitori de vagoane, ce au asigurat cir­cuitul fluent al trenurilor de că-­­lători şi de marfă, electromeca­nici, revizori de cale, tehnicieni, ingineri, care au supravegheat la pupitre buna funcţionare a instalaţiilor de centralizare şi telecomandă. Cu ce ginduri porneşte în cursă mecanicul de locomotivă Gheorghe Paraschiv, acum cind, sus­ în cabină, aşteaptă semnalul de drum spre Suceava, acum cind ceasornicele din Gara de Nord sunt pe cale de a marca începutul de an ? — Orice om, în aceste mo­mente, cred că se gindeşte la lucruri esenţiale, — răspunde el. A păşi intr-un nou an cu senti­mentul de siguranţă faţă de muncă şi viaţă consider că e mai important ca orice. Ne sim­ţim stăpini intr-o patrie liberă, certitudinea existenţei de zi cu zi avind la temelie înseşi pro­gresele patriei noastre dragi. A contribui fără preget la înfăp­tuirea programelor partidului de dezvoltare economică şi socială, la transpunerea in viaţă a indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă pentru mine, pentru toţi feroviarii nu numai o înaltă îndatorire, dar şi un mare ideal patriotic. (C.S.) Gînduri, fapte şi semnificaţii la cumpăna anilor în fi irton ti tl vin în ni­tmulInirilnw* ShtTigiflUHBian­' Cu sentimentul tonic al împlinirilor In c6D AI nouă Ceferiștii la datorie ,România liberă" 0­C1IADEIAA CREATIVITĂŢII -ft si a Mitei performante (Urmare din pao■ I) date etc., sau pentru dezvolta­rea chimiei fine. Numai în cursul anului 1988 au fost valo­rificate peste 100 obiective in instalaţii noi şi existente, iar la 18 instalaţii industriale noi au fost atinşi parametrii proiectaţi prin contribuţia nemijlocită a specialiştilor din cercetare şi din producţie, deopotrivă. In cuprinsul acestui riguros şi plurivalent cadru organizato­ric a fost realizată, din iniţiativa tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, dubla funcţionalitate a activită­­ţilor de cercetare în instalaţiile experimentale. Una priveşte la­tura implementării suprave­gheate, in­ regim de laborator preindustrial, a rezultatelor cer­cetării ştiinţifice, iar cealaltă, îmbracă aspectele experimente­lor productive, ce furnizează so­luţii practice pentru viitoare instalaţii şi producţii industriale, dar şi realizarea in bună măsu­ră (uneori, chiar integrală) a necesarului intern de produse obţinute la înalţi indici calita­tivi si cu tehnologii de mare complexitate. Numai in această perioadă, pînă la finele anului 1988 au fost puse in funcţiune 29 asemenea instalaţii noi. Con­form acestui principiu stabilit de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, unităţile Institutului Central de Chimie au dezvoltat în mod constant şi continuu baza ex­perimentală a cercetării la nivel productiv, ceea ce a îngăduit ca să fie obţinute. Încă din stadiul primar al materializării cercetă­rilor referitoare la o serie de produse de calitate specială, de mic şi mediu tonaj, să fie obţi­nute cantităţile necesare pentru economia naţională. Acestei gin­­diri ii datorăm astăzi apariţia in repertoriul noilor produse româneşti de mare competitivi­tate, utile altor industrii de vîrf, a umtul important lot de sub­stanţe şi materiale, ce fac obiec­tul chimiei m­ai­ performante — domeniu ce ilustrează o majoră tendinţă a cercetării si produc­ţiei chimice mondiale. INVATAMINT, CERCETARE, PRO­DUCŢIE - O TRIADA A CON­TINUITĂŢII CREATIVE în procesul de manifestare a creativităţii umane s-a instituit un sistem omogen, integrat şi eficient de modelare a cadrelor de specialişti necesari economiei. Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a conceput şi a concretizat în practica socială un asemenea complex organism, în stare să asigure o reală continuitate a funcţiilor creative ale tuturor celor cuprinşi in acest foarte di­namic domeniu al ştiinţei şi economiei naţionale. Pentru că, ştiut este, presiunea realităţii şi a revoluţiei, tehr­ico-ştiinţifice este atît de mare, incit numai o întrepătrundere a competenţelor de pe toate palierele ce compun infrastructura acestui domeniu de activitate — învăţămint, cercetare, producţie — poate so­luţiona eficient problemele cu care este confruntată industria chimică. In mod frecvent, In institutele şi unităţile compo­nente ale ICECHIM, cadre uni­versitare activează ca specia­lişti de înaltă competenţă In fruntea unor colective de cer­cetare angajate In finalizarea unor programe majore ale chi­miei. Laboratoarele devin, ast­fel, adevărate amfiteatre univer­sitare, iar acestea la rîndul lor tind să fie reale bastioane ale cercetării ştiinţifice. Nemaivor­­bind de intensa reţea de coor­donare a cercetării ştiinţifice ce include contribuţii şi lucrări ale elevilor şi studenţilor, pînă la temele de doctorat ori de rezol­vare a unor probleme curente ale specialiştilor din industrie. De reţinut că în toate platfor­mele şi zonele industriale ale ţării, de la Slatina la Oradea şi de la Tulcea la Botoşani func­ţionează institute, centre, puncte, laboratoare ori colective de cer­cetare coordonate de ICECHIM, care­ asigură operativ si unitar abordarea oricăror cerinţe ale industriilor pe care sunt grefate şi in folosul cărora lucrează. Nu ca elemente auxiliare, ci ca fac­tori de implicare activă şi com­petentă în sfera de interese a economiei naţionale. Tocmai de aceea, toate subramurile chi­miei, bazate pe sinteze de fineţe şi microproducţie, solicită oa­meni cu o pregătire complexă, deopotrivă specialişti de prim ordin si polivalenţi in sens cul­tural si profesional. Si învăţă­­mîntul, aşa cum indică şi urmă­resc practic programele naţio­nale coordonate de tovarăşa academician doctor inginer. Elena Ceauşescu, prin acti­vitatea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, for de largă cuprindere a competenţe­lor şi forţei decizionale în ma­terie, modelarea cadrului de specialitate cel mai adecvat ce­rinţelor timpului. Tipul de cer­cetător solitar, migălind între eprubete şi retorte, este doar imaginea romantică a chimistu­­lui-poet. Astăzi un bun chimist trebuie să stăpînească la fel de bine şi fizica, şi biologia, şi ma­tematica... Tehnica de calcul, de exemplu, este la ea acasă în toată munca chimistului, atit in proiectarea specifică şi în stăpi­­nirea variabilelor, ori a comple­xelor reacţii şi procese chimice. Să nu mai vorbim de puternica întrepătrundere interdisciplina­­ră, care obligă pe chimist să fie şi metalurg şi biolog, şi medic ori farmacist şi botanist..­ Asi­gurarea eficienţei maxime In sfera chimiei, de la cercetare şi pină la producţia industrială, este realizarea regimului optim. Conjuncturile economice mereu schimbătoare impun o perma­­nentă modificare a condiţiilor de optimizare. Acţiunile curente de modernizare in sfera chimiei îmbracă, aşadar, latura perfec­ţionării continue a factorului uman, dar şi întrunirea,­­ prin operaţiuni foarte complexe de adecvare tehnică şi tehnologică, a optimului. Pe această cale, cu Începere din 1980, s-a realizat acoperirea cu tehnologii, în re­gim optimal de funcţionare, a peste 90 la sută din necesarul intern. Este expresia materială a eficienţei pe care a dobindit-o un angrenaj ştiinţific şi produc­tiv, dar şi educaţional, foarte modern şi riguros conceput, ale cărui componente sunt puse în mişcare de însăşi dinamica în­noirilor, pe care le reclamă o economie de tip intensiv, com­petitivă, bazată pe exigentele criterii ale calităţii şi creativi­tăţii înalt performante. Corneliu Antim în primele clipe ale vieţii Nimic nul poate egala prin in­tensitatea emoţiilor momentul unic al venirii pe lume a unui copil. Cei din preajmă trăiesc cu aceeaşi putere evenimentul — părinţii, fie că sînt la primul copil sau nu, medicii, care au asistat de sute de ori la această miraculoasă clipă. Emoţii ce tră­dează faptul că un copil a fost şi va fi mereu intimpinat, la i­ltenirea cu viaţa, cu dragoste şi bucurie. La maternitatea Giuleşti din Capitală,­­und­e n­e-am aflat în noaptea Anului Nou 1989, urarea caldă, din inimă „Să vă trăias­că !“, a fost ahsoţiă şi de tradi­ţionalul „La Mulţi ani !“. Primul strigăt al copilului in momentul naşterii a avut in această noap­­te de cumpănă intre ani şi ecoul unui răspuns, a fost, parcă, o promisiune că va creşte voinic şi frumos, că va aduce o rază din lumina acestor zori in casa părinţilor săi în care este aştep­tat cu drag. „O noapte grea. O noapte uşoară ? Greu de spus, — ne mărturiseşte dr. Mihai Nicules­­cu, şeful echipei de gardă. Îm­preună cu ceilalţi colegi ai mei — dr. Carmen Müller, di Bar­bara Koo, dr. nerbhatolog Ion Patru, dr. anestezist Vic­toria Nicolae — am vegheat că fiecare naştere să decurgă netrrtal, fără incidente neprevă­zute. Ne-am dorit, la fel ca în oricâre altă zi, prin buna pregătire a echipelor de medici, prin îngrijirea competentă ce o acordăm fiecărei femei, ca această etapă deosebit de impor­tantă să nu comporte nici un risc, ca totul să rămînă o amin­tire plăcută, de trăire intensă a acestui minunat moment, al naşterii unui copil. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă, căci acesta este ritmul în care suntem­ noi obişnuiţi să lucrăm, cere în mod obligatoriu ca ma­ternitatea să se prezinte echipa­tă la un înalt nivel tehnic, co­­respunzind imperativelor actuale privind diagnosticul şi rezol­varea terapeutică in cele mai bune condiţii a oricărei proble­me obstetricele. Şi maternitatea Giuleşti, condusă de dr. Bogdan Marinescu, răspunde tuturor acestor ceriţe, cu atit mai mult, cu cit, în anul 1988, ea a fost supusă unor importante modi­ficări şi îmbunătăţiri, ceea ce a condus la optimizarea între­gului serviciu de supraveghere a femeii gravide, a nou născu­tului şi a mamelor“. Iar ca un prim bilanţ, în gar­da asigurată in primele ore ale lui 1989, s-au­ născut 4 copii, 2 fete, 2 băieţi, după CUM in con­dică s-a consemnat cu multă minuţiozitate, primul născut fiind un băiat, în greutate de 2 700 g, primul copil al Mari­­l­enei Vasile, în vîrsta de 22 ani. Acestuia, la fel ca tuturor copii­lor,­­ urăm ani mulţi cu sănă­tate, o copilărie fericită. (CRIS­TINA POPESCU). Temerarii munţilor în misiune Munţii şi-au deschis şi ei „por­ţile“ pentru cei ce-au ţinut să-i prindă Noul An sub poale de codru şi sub covor de stele, în preajma omătului care îmbujo­rează chipurile. Staţiunile montane, cabanele i-au primit pe miile de turişti care s-au aflat în decorul iernii şi la cumpăna anilor, munţii cu prelata zăpezilor pe umeri. Iar Anul Nou la munte este o ade­vărată sărbătoare a zăpezilor, aglomeraţia fiind maximă în zonele de interes turistic. Prezenţa salvamontiştilor a devenit familiară celor care în­drăgesc munţii. Ei s-au aflat la datorie şi in aceste zile de in­tens trafic montan. O echipă specializată in organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de sal­vare in munţi a celor accidentaţi sau aflaţi în pericol este şi cea din Petroşani. Aceşti oameni, salvarhontiştii, ştiu bine că mi­siunea lor în cea mai frumoasă noapte din an este să fie in slujba oamenilor ajunşi la ca­bane ca să întîmpine cil cetini, după datină, pe 1989. încă din zilele premergătoare Anului Nou, salvamontiştii petroşăneni au însoţit la cabanele din Paring grupurile de turişti care au ur­cat neîncetat. Iar în noaptea de revelion s-au aflat la Refugiul Salvamont din Paring, lingă sta­ţiile de radio, în aşteptare, Du­mitru Bîrlida, Ion Sin, Constan­tin Popa, Aristică­­Fopescu, Au­rică Costache, Carol Lauran, Rudolf Szocs. In contact perma­nent cu salvamontiştii s-a aflat şi dr. ing. Antoniu Bacu, un în­drăgostit ,al muntelui, un salva­­montist de excepţie, în acelaşi timp preşedintele Comisiei cen­trale Salvamont din cadrul FRTA. Aceşti paznici ai marilor înăl­ţimi, aceşti temerari ai munţi­lor nu ezită să plece în acţiuni de salvare ori de câte ori este nevoie de ei, mai ales în ano­timpul frumuseţilor de basm, cu brazi ornaţi şi de natură, dar şi de Cei care s-au aflat in preajma lor, la cabane. (PETRE MIHAI BACANU).J

Next