România Liberă, ianuarie 1989 (Anul 47, nr. 13734-13758)
1989-01-03 / nr. 13734
■ Pagina a 2-a — 3 ianuarie 1989 Expresie elocventă a preocupării constante a partidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al întregului popor de la 1 ianuarie. Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Consemnăm iată, încă din prima zi a noului an, cu mindrie patriotică şi cu profundă satisfacţie, că acţiunea de majorare a retribuţiilor personalului muncitor, demarată in august, anul trecut, îşi urmează cursul programat: peste 450 000 de oameni ae muticii vor beneficia, incepind cu 1 ianuarie, de venituri majorate. Potrivit Decretului Consiliului de Stat nir. 208/1988, actuala majorare are în vedere tot categoriile de personal cu retribuţii tarifare lunare situate între 2001 ș 2 250 lei. Este vorba de oameni ai muncii care activează in unitățile industriale subordonate consiliilor populare. Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacerea Mărfurilor, alte organizaţii cooperatiste, din sectoarele gospodăriei comunale şi de locuinţe, circulaţiei mărfurilor, din învăţămint, reţeaua de ocrotire a Sănătăţii şi asistenţei sociale, cultură fizică şi sport, cultură şi artă, Instituţii financiare şi de asigurări, din sectorul administraţiei de stat, uniuni şi asociaţii, alte ramuri ale economiei. Practic, prin această se încheie etapa a doua a acţiunii de majorare a retribUţiilor personalului muncitor, Urtttind ca de la 1 hrtartie să înceapă etapa a treia. De la 1 august 1988, cind a fost declanşată această importantă acţiune, beneficiază, in total, de retribuţii majorate peste 4,8 milioane de oameni ai muncii, adică mai mult de jumătate din totalul personalului muncitor. Ni se oferă, așadar, chiar din primă zi anului pe care îl începem o nouă și semnificativă dovadă privind consecvența cu care partidul nostru aplică în practică principiile politicii de creștere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Ni se oferă totodată, o relevantă dovadă privind forţa, stabilitatea, capacitatea economiei româneşti de a crea şi consolida resursele necesare materializării programelor ce urmăresc sporirea continuă a bunăstării noastre materiale şi spirituale. Dar, mai presus de orice, avem atestată, încă o dată, concordanţa deplină existentă între afirmaţii şi fapte, intre aspiraţie şi realitate — principiu de esenţă al politicii partidului nostru. Cu siguranţă, generaţiile virstei a treia îşi mai amintesc dezamăgirile şi insatisfacţiile trăite in trecut datorită fie onorării promisiunilor făcute în acest sens de partidele care se succedau la putere. Şi generaţiile tinere cunosc, desigur, prin intermediul mijloacelor de informare in masă, că in diverse ţări, de pe diverse meridiane ale planetei, se fac promisiuni de îmbunătăţire a Condiţiilor de viaţă şi de muncă, rare fiind însă situaţiile in care se poateconsemna şi împlinirea acestor deziderate. Dimpotrivă milioanele de şomeri, de fapt zeci de milioane — în bună parte tineri — atestă dezinteresul cronic al capitaliştilor faţă de condiţia generală a tuturor membrilor societăţii. Prestigiul ciştigat de partidul nostru. Unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al Secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi au o motivaţie fundamentală tocmai în modul responsabil şi exemplar in care sunt dirijate resursele create prin contribuţia oamenilor Muncii, a întregului popor. Este un context în care se devine să scoatem in relief rolul determinant pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului nostru, l-a avut şi il are în elaborarea şi transpunerea în viaţă a obiectivelor şi mijloacelor care au asigurat, în fiecare etapă ce a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, înfăptuirea programelor ce vizau creşterea multilaterală, sistematică a prosperităţii societăţii noastre, în beneficiul fiecăruia dintre noi, întrunit progresele înregistrate de economia românească în toate ramurile componente şi sub multiple aspecte, progrese care au permis creşterea accelerată . Venitului naţional, a avuţiei naţionale se datorează, nemijlocit, strategiei iniţiate de secretarul general al partidului in scopul împlinirii aspiraţiilor noastre de a trăi mai bine, mai frumos, mai demn, beneficiind, astfel, pe deplin de roadele civilizaţiei socialiste. Detaliile legate de acţiunea de majorare a veniturilor oamenilor muncii, a altor categorii de cetăţeni Scot in relief şi dinamismul nostru economic şi spiritul de profundă echitate care guvernează dirijarea către membrii societăţii a veniturilor create prin munca Întregului popor, între 1 august şi 1 octombrie S-au majorat veniturile categoriilor de personal cu retribuţii tarifare lunare ce nu depăşeau 2 000 lei, astfel că de la 1 500—1 994 lei s-a ajuns, după primita etapă, la 2 000—2 359 lei, în cadrul acelei etape retribuţiile minime ale celor ce muncesc în Sectoarele de importanţă vitală pentru economie — precum mineritul, forajul, siderurgia, construcţia de maşini, metalurgia neferoasă, Industria Cimentului — sporind piată la 2 414 lei. Accentul s-a pus pe creşterea veniturilor celor cu retribuţiile cele mai mici, o mare parte din beneficiari fiind tineri aflaţi in primii ani de muncă, fapt ce probează. La rîndu-i, deosebitul Statut al tinerei generaţii, grija acordată ei. In luna octombrie, cind se încheia prima etapă de majorare a retribuţiilor, se trecea, de asemenea, la prima etapă de majorarea pensiilor de asigurări sociale si de stat pentru munca depusă şi limită de Vtrstă, sporind pensiile minime pînă la 1 500 lei lunar, inclusiv cele militare, precum şi pensiile minime pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate, circa 800 000 de persoane s-au adăugat cu acel prilej celor care beneficiaseră dejn de la 1 august de mărirea pensiilor — în speţă e Vorba de pensionarii invalizi de război. Conform reglementărilor, de la 1 noiembrie s-a trecut la etapa a doua care se finalizează în această lună, fiind majorate retribuţiile tarifare situate Intre 2001—2 230 lei iar in intervalul martir —august se vor majora tot eşalonat retribuţiile tarifare lunare mai mari de 2 230 lei. In 1989, veniturile suplimentare realizate de oamenii muncii vor însuma 24,4 miliarde lei (5,8 miliarde iei în august — decembrie 1988), pentru ca in 1990, cind Majorarea se va aplică pe întregul ort, la toate categoriile de personal, să depăşească 29 miliarde lei, să reamintim că din iniţiativa secretarului general al Partidului, tovarăşul NIcolae Ceauşescu, in luna decembrie a anului 1908 oamenii muncii primeau 50 la sută din fondul de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor, suma împărţită totalizind 1,7 miliarde lei. Să adăugam că noile majorări se derulează in condiţiile menţinerii nivelului Preturilor la bunurile de consum, la diverse servicii, în condiţiile menţinerii preturilor in generat — ceea ce sporeşte considerabil puterea de cumpărare. Să mai menţionăm că majorarea retribuţiilor nu influenţează cuantumul stabilit pentru chirii, atribuirea burselor pentru elevi şi studenţi, că persoanele care beneficiază de majorare primesc în continuare alocaţiile de stat pentru copii, prevăzute de lege pînă la data majoratului. Să evidensem că, prin comparaţie cu acţiunile precedente, majorarea retribuţiilor dinn acest cincinal se derulează intr-un interval de timp mult mai scurt — dovadă pertinentă a ascensiunii sănătoase a economiei româneşti, a influenţelor benefice pe care ritmurile ei de creştere le-a avut asupra standardului de viaţă şi civilizaţie a întregului popor. Reprezintă, toate acestea, argumentul suprem, stimulator de noi energii, în numele căruia se cer intensificate eforturile de toate colectivele de oameni ai muncii astfel Incit, prin îndeplinirea obiectivelor Ce ne revin, în 1989, din Legea Planului national unic de dezvoltare economică socială a tării, dict sarcinile reamintite de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Mesajul de Anul Nou, să înregistrăm noi salturi calitative in activitatea noastră, asigurind progresele preconizate de cel de-al XIII- lea Congres şi Conferinţa Naţională ale partidului. Faptele de muncă pe care le consemnăm încă din prima zi a anului relevă cu putere că oamenii muncii s-au angajat cu toată hotărirea in înfăptuirea sarcinilor ce le revin, că sunt ferm hotăriţi să intimpine marile evenimente politice ale acestui an ■— cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialiştii, şi Congresul al XIV-lea al partidului — cu bilanţuri deosebite, CU realizări remarcabile. Ioana Iuga Nu, rtu i-am uitat. Nu puteam să-î uităm. Ar fi fost şi împotriva fitil, li ştiam acolo, la datorie. Fermi, neclintiţi. Unii supraveghind procesele de producţie in unităţile economice cu foc continuu, alţii aşteptind apelul spre a interveni cu răspunderea omului de gardă. Alţii hdingind pe mări şi oceane, alţii aflaţi la datorie pe traseele feroviare a ale ţării ori la dispeceratele energetice... Diversă e lumea, dar altfel nici nu s-ar putea. Şi este chiar bine câ-i aşa. Şi acum Să revedem împreună citeva din Întîmplările Semnificative de lă cumpăna anilor. Energeticienii la post înainte de a consemna debutul frumos in acest nou an al energeticienlor de la Centrala electrotermică II Iaşi — Holbo ca să relevăm totuşi — chiar şi foarte sumar — succesele anului trecut. încă din 4 decembrie această centrală cu două grupuri in funcţiune şi-a realizat planul de producţie, pină la finele anului fiind pulsaţi în sistemul energetic naţional — suplimeritar — 25 milioane kWh. Colectivul s-a înscris şi cu importante economii faţă de norma de cofism tehnologic. Sunt date — comunicate de inginerul Dan Voloşniuc, directorul centralei , ce atestă competenţă profesională a specialiştilor, a tututor Meseriaşilor dirt acest important Obiectiv energetic al ţării. La pupitrul de comandă din sfeara Anului Nou 11 aflăm pe inginerii Mihai Butiuşcă. Prin urmare, dispecerul şef in prima tură a anului 1989. Cele două grupuri au funcţionat normal. Echipele de intervenţie sunt şi ele prezente, pregătite prifoind să soluţioneze prompt orice neregulă pe fluxul producţiei de energie electrică şi căldură. Dar n-a fost nevoie de nici o intervenţie. Alături de dispecerul şef sini, in punctele fierbinţi ale centralei, maiştrii Mihai Dăscălescu — de la turbine — Constantin Bolohah — de la cazane — Costică Butnaru — de la Compartimentul electric —, Florin Marfă, de la secţia combustibil, Viorica Anton — dirt sectorul chimic. La încheierea schimbului se trage linia. De fapt, nu se trage nici o linie — e un fel de a spune — pentru că totul se înregistrează pe tabloid electronic. S-au livrat in sistemul național 840 de MWh, iar cele aproximativ 100 000 de apartamente dirn Municipiul Iași au primit căldura cuvenită. Preluirnd datele de la ceilalţi dispeceri Şefi de l'Urâ din Zilele de 1 şi 2 ianuarie (inginerii Ion Asăvoaie, Mitică Moise, Dan Iordache) şi fâcind o Simplă îh- Multire (640 X 6 ture) rezultă suma energiei electrice produse irt cele două zile aici, la CET II-Iaşi : 3 840 MWh. Reţinem şi două ginduri pentru anii in care am intrat — coMUne tututor energeticienilor ieşeni. Minerii din bazinull ftoViharilor sâ-şi onoreze ritmic livrările de cărbune şi să se deruleze mai rapid investiţia — ajunsă intr-un stadiu „inghieţat“ — pentru Montajul celui de al treilea cazan de 450 Gcal. (VASILE îaXcc). Conform unei frumoase tradiţii, Sute de griviţeni — din întreprinderile de utilaj chimic şi de reparat material rulant — au petrecut impreună revelionul bucurindu-se, astfel, împreună de roadele muncii depuse pe parcursul unui An, împărtăşindu-şi încrederea în anul care vine şi pe elire şi-l doresc mai bun.Mai bogat ia împliniri. Motive de hândrie, suport pentru încredere au şi acum din belşug. Griviţertii producători de utilaj chimic, care au impus marca „orice“ în peste 20 de ţări ale lumii, şi-au îndeplinit în avans exportul artUlui 1988 oferind, suplimentar, partenerilor de peste hotare utilaje tehnologice iri valoare ,de peste 35 milioane lei. Şi beneficiarii din ţară s-au bucurat de rodnicia muncii lor , cele peste 200 tone de utilaj chimic fabricate peste prevederi au ajuns deja la combinatele chimice şi petrochimice, de îngrăşăminte de la Drobeta Turnu-Severifti Midia-Năvodari, Slobozia — aflate in dezvoltare sau modernizare. întllnim in această seărâ nimeroase familii — pehlit că şi din acest punct de vedere există aici o semnificativă tradiţie : griviţenii transmit celor apropiaţi dragostea pentru meserie, orgoliul de A face parte dintr-un puternic detaşament muncitoresc. lătă-i pe soţii Constantin şi Constanţa Dinu, el — inginer şi Ca — tehniciană, lată-i pe fraţii Ion şi Gheorghe Lazăr — de la CTC , de la atelierul ce proiectări, cu soţiile lor. Nu lipsesc nici familia Florin şi Zoia Voicu. Marin şi Elena Roşu. „Pentru noi , spune Elena Roşu, anul 1989 a început în octombrie. Atunci a demarat fabricaţia utilajelor cu termen de predare in primul trimestru. Sunt utilaje mai complexe şi mai competitive decit in anii precedenţi , fapt dovedit de sporitele solicitări ale partenerilor externi“. Şi bilanţul colectivului de la I.M.M.R. ,,Griviţa Roşie“ e bogat. „Plusurile înregistrate la export, la producţia marfă, diminuarea cheltuielilor materiale ne îndreptăţesc să abordăm cu optimism noua etapă“ — ne spune lăcătuşul constantin voicu. E aici împreună cu Soţia — electrician, cu fiul său Nicosia — matriţei, cu nora sa Ioan* Ferma viticolă Tomeşti-Iaşi. Într-o clădire impozantă, ca art modern hotel urban, aici silit camere pentru cazarea muncitorilor ferifei, şi a culegătorilor de struguri. La batter, unde se află cantina-reataubant, abia cintă in folosinţă. Se petrece Revelionul Viticultorilor. Spaţiul încă miroase a tencuială proaspătă. Anul 1988 a fost bun in roade. Şi pentru anul ce abia A început Se prevăd nişte roade şi mai bogate. Un brad mare, împodobit cu de toate, dă şi mai mult fortiee sălii — şi aşa frumoasă — ce poate adăposti iniiile de muncă peste 260 de me„revellonişti“ sau sent, între H. aflat şeful feimei, inginerul Vasile Axinte, mecanizatorul electrician. Toţi lucrează la I.M.M.R. şi fiecare constituie un etalon in meseria sa... La cumpănă dintre ani, griviţenii din cele două întreprinderi au închinat pentru belşug şi pace, pentru fericirea şi propăşirea întregii ţări,, pentru fericirea şi belşugul familiilor lor. Speranţe care se vor împlini şi prin munca lor care se vrea mai spornică, mai eficientă, mai folositoare. Aşa cum se vrea Viaţa şi munca fiecăruia dintre noi. (I. IUGA). Dumitru Jurcu, Viticultorul iscusit Ion Iacobachi, ţăranul pensionar Valerian Tataru Şi mulţi alţii. Dar au venit şi rude şi prieteni ai celor de aici inginerii doctori Mitei Şi stela Axinte, Traian şi Angelica Stan, cadre universitare. Şi muncitori de in combinatul de utilaj greu, şi constructori din sistemul de hidrc Cameli'Otaţui, profesori din sat. Orchestra restaurantului „Select“ din Iaşi a cintat... Select. Periniţa, horele moldoveneşti prind în iureşul lor oameni de toate profesiile şi de toate virstele. Inginerul V. Axinte şi meseriaşii săi ştiu să muncească bine, dar şi să se bucure şi să fie gazde bune. (VASILE IANCU). AM întilnit o Gară de Nord mai puţin populată cu lume decit în mod obişnuit, fiindcă, desigur, călătorii cu trenul în noaptea de revelion pot fi doar excepţiile de la regula generală. Şi, totuşi, aceste excepţii constituiau, in întregul lor, o masă însemnată de pasageri pentru care trenurile, informaţiile transmise prin megafoane se succedau cu bine cunoscuta frecvenţă. Noaptea de -a cumpăna anilor a fost, aşadar, pentru Mii de feroviari, una a datoriei, în nota răspunderii şi Conştiinciozităţii care le sunt specifice. S-au aflat la lucru în gările şi staţiile aferente Regionalei de căi ferate bucureştene sute de manevranţi de vagoane şi şefi de manevră, sute de acari şi revizori de ace, tot atiţia magazioneri şi scriitori de vagoane, ce au asigurat circuitul fluent al trenurilor de că-lători şi de marfă, electromecanici, revizori de cale, tehnicieni, ingineri, care au supravegheat la pupitre buna funcţionare a instalaţiilor de centralizare şi telecomandă. Cu ce ginduri porneşte în cursă mecanicul de locomotivă Gheorghe Paraschiv, acum cind, sus în cabină, aşteaptă semnalul de drum spre Suceava, acum cind ceasornicele din Gara de Nord sunt pe cale de a marca începutul de an ? — Orice om, în aceste momente, cred că se gindeşte la lucruri esenţiale, — răspunde el. A păşi intr-un nou an cu sentimentul de siguranţă faţă de muncă şi viaţă consider că e mai important ca orice. Ne simţim stăpini intr-o patrie liberă, certitudinea existenţei de zi cu zi avind la temelie înseşi progresele patriei noastre dragi. A contribui fără preget la înfăptuirea programelor partidului de dezvoltare economică şi socială, la transpunerea in viaţă a indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă pentru mine, pentru toţi feroviarii nu numai o înaltă îndatorire, dar şi un mare ideal patriotic. (C.S.) Gînduri, fapte şi semnificaţii la cumpăna anilor în fi irton ti tl vin în nitmulInirilnw* ShtTigiflUHBian' Cu sentimentul tonic al împlinirilor In c6D AI nouă Ceferiștii la datorie ,România liberă" 0C1IADEIAA CREATIVITĂŢII -ft si a Mitei performante (Urmare din pao■ I) date etc., sau pentru dezvoltarea chimiei fine. Numai în cursul anului 1988 au fost valorificate peste 100 obiective in instalaţii noi şi existente, iar la 18 instalaţii industriale noi au fost atinşi parametrii proiectaţi prin contribuţia nemijlocită a specialiştilor din cercetare şi din producţie, deopotrivă. In cuprinsul acestui riguros şi plurivalent cadru organizatoric a fost realizată, din iniţiativa tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, dubla funcţionalitate a activităţilor de cercetare în instalaţiile experimentale. Una priveşte latura implementării supravegheate, in regim de laborator preindustrial, a rezultatelor cercetării ştiinţifice, iar cealaltă, îmbracă aspectele experimentelor productive, ce furnizează soluţii practice pentru viitoare instalaţii şi producţii industriale, dar şi realizarea in bună măsură (uneori, chiar integrală) a necesarului intern de produse obţinute la înalţi indici calitativi si cu tehnologii de mare complexitate. Numai in această perioadă, pînă la finele anului 1988 au fost puse in funcţiune 29 asemenea instalaţii noi. Conform acestui principiu stabilit de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, unităţile Institutului Central de Chimie au dezvoltat în mod constant şi continuu baza experimentală a cercetării la nivel productiv, ceea ce a îngăduit ca să fie obţinute. Încă din stadiul primar al materializării cercetărilor referitoare la o serie de produse de calitate specială, de mic şi mediu tonaj, să fie obţinute cantităţile necesare pentru economia naţională. Acestei gindiri ii datorăm astăzi apariţia in repertoriul noilor produse româneşti de mare competitivitate, utile altor industrii de vîrf, a umtul important lot de substanţe şi materiale, ce fac obiectul chimiei mai performante — domeniu ce ilustrează o majoră tendinţă a cercetării si producţiei chimice mondiale. INVATAMINT, CERCETARE, PRODUCŢIE - O TRIADA A CONTINUITĂŢII CREATIVE în procesul de manifestare a creativităţii umane s-a instituit un sistem omogen, integrat şi eficient de modelare a cadrelor de specialişti necesari economiei. Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a conceput şi a concretizat în practica socială un asemenea complex organism, în stare să asigure o reală continuitate a funcţiilor creative ale tuturor celor cuprinşi in acest foarte dinamic domeniu al ştiinţei şi economiei naţionale. Pentru că, ştiut este, presiunea realităţii şi a revoluţiei, tehrico-ştiinţifice este atît de mare, incit numai o întrepătrundere a competenţelor de pe toate palierele ce compun infrastructura acestui domeniu de activitate — învăţămint, cercetare, producţie — poate soluţiona eficient problemele cu care este confruntată industria chimică. In mod frecvent, In institutele şi unităţile componente ale ICECHIM, cadre universitare activează ca specialişti de înaltă competenţă In fruntea unor colective de cercetare angajate In finalizarea unor programe majore ale chimiei. Laboratoarele devin, astfel, adevărate amfiteatre universitare, iar acestea la rîndul lor tind să fie reale bastioane ale cercetării ştiinţifice. Nemaivorbind de intensa reţea de coordonare a cercetării ştiinţifice ce include contribuţii şi lucrări ale elevilor şi studenţilor, pînă la temele de doctorat ori de rezolvare a unor probleme curente ale specialiştilor din industrie. De reţinut că în toate platformele şi zonele industriale ale ţării, de la Slatina la Oradea şi de la Tulcea la Botoşani funcţionează institute, centre, puncte, laboratoare ori colective de cercetare coordonate de ICECHIM, care asigură operativ si unitar abordarea oricăror cerinţe ale industriilor pe care sunt grefate şi in folosul cărora lucrează. Nu ca elemente auxiliare, ci ca factori de implicare activă şi competentă în sfera de interese a economiei naţionale. Tocmai de aceea, toate subramurile chimiei, bazate pe sinteze de fineţe şi microproducţie, solicită oameni cu o pregătire complexă, deopotrivă specialişti de prim ordin si polivalenţi in sens cultural si profesional. Si învăţămîntul, aşa cum indică şi urmăresc practic programele naţionale coordonate de tovarăşa academician doctor inginer. Elena Ceauşescu, prin activitatea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, for de largă cuprindere a competenţelor şi forţei decizionale în materie, modelarea cadrului de specialitate cel mai adecvat cerinţelor timpului. Tipul de cercetător solitar, migălind între eprubete şi retorte, este doar imaginea romantică a chimistului-poet. Astăzi un bun chimist trebuie să stăpînească la fel de bine şi fizica, şi biologia, şi matematica... Tehnica de calcul, de exemplu, este la ea acasă în toată munca chimistului, atit in proiectarea specifică şi în stăpinirea variabilelor, ori a complexelor reacţii şi procese chimice. Să nu mai vorbim de puternica întrepătrundere interdisciplinară, care obligă pe chimist să fie şi metalurg şi biolog, şi medic ori farmacist şi botanist.. Asigurarea eficienţei maxime In sfera chimiei, de la cercetare şi pină la producţia industrială, este realizarea regimului optim. Conjuncturile economice mereu schimbătoare impun o permanentă modificare a condiţiilor de optimizare. Acţiunile curente de modernizare in sfera chimiei îmbracă, aşadar, latura perfecţionării continue a factorului uman, dar şi întrunirea, prin operaţiuni foarte complexe de adecvare tehnică şi tehnologică, a optimului. Pe această cale, cu Începere din 1980, s-a realizat acoperirea cu tehnologii, în regim optimal de funcţionare, a peste 90 la sută din necesarul intern. Este expresia materială a eficienţei pe care a dobindit-o un angrenaj ştiinţific şi productiv, dar şi educaţional, foarte modern şi riguros conceput, ale cărui componente sunt puse în mişcare de însăşi dinamica înnoirilor, pe care le reclamă o economie de tip intensiv, competitivă, bazată pe exigentele criterii ale calităţii şi creativităţii înalt performante. Corneliu Antim în primele clipe ale vieţii Nimic nul poate egala prin intensitatea emoţiilor momentul unic al venirii pe lume a unui copil. Cei din preajmă trăiesc cu aceeaşi putere evenimentul — părinţii, fie că sînt la primul copil sau nu, medicii, care au asistat de sute de ori la această miraculoasă clipă. Emoţii ce trădează faptul că un copil a fost şi va fi mereu intimpinat, la iltenirea cu viaţa, cu dragoste şi bucurie. La maternitatea Giuleşti din Capitală,unde ne-am aflat în noaptea Anului Nou 1989, urarea caldă, din inimă „Să vă trăiască !“, a fost ahsoţiă şi de tradiţionalul „La Mulţi ani !“. Primul strigăt al copilului in momentul naşterii a avut in această noapte de cumpănă intre ani şi ecoul unui răspuns, a fost, parcă, o promisiune că va creşte voinic şi frumos, că va aduce o rază din lumina acestor zori in casa părinţilor săi în care este aşteptat cu drag. „O noapte grea. O noapte uşoară ? Greu de spus, — ne mărturiseşte dr. Mihai Niculescu, şeful echipei de gardă. Împreună cu ceilalţi colegi ai mei — dr. Carmen Müller, di Barbara Koo, dr. nerbhatolog Ion Patru, dr. anestezist Victoria Nicolae — am vegheat că fiecare naştere să decurgă netrrtal, fără incidente neprevăzute. Ne-am dorit, la fel ca în oricâre altă zi, prin buna pregătire a echipelor de medici, prin îngrijirea competentă ce o acordăm fiecărei femei, ca această etapă deosebit de importantă să nu comporte nici un risc, ca totul să rămînă o amintire plăcută, de trăire intensă a acestui minunat moment, al naşterii unui copil. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă, căci acesta este ritmul în care suntem noi obişnuiţi să lucrăm, cere în mod obligatoriu ca maternitatea să se prezinte echipată la un înalt nivel tehnic, corespunzind imperativelor actuale privind diagnosticul şi rezolvarea terapeutică in cele mai bune condiţii a oricărei probleme obstetricele. Şi maternitatea Giuleşti, condusă de dr. Bogdan Marinescu, răspunde tuturor acestor ceriţe, cu atit mai mult, cu cit, în anul 1988, ea a fost supusă unor importante modificări şi îmbunătăţiri, ceea ce a condus la optimizarea întregului serviciu de supraveghere a femeii gravide, a nou născutului şi a mamelor“. Iar ca un prim bilanţ, în garda asigurată in primele ore ale lui 1989, s-au născut 4 copii, 2 fete, 2 băieţi, după CUM in condică s-a consemnat cu multă minuţiozitate, primul născut fiind un băiat, în greutate de 2 700 g, primul copil al Marilenei Vasile, în vîrsta de 22 ani. Acestuia, la fel ca tuturor copiilor, urăm ani mulţi cu sănătate, o copilărie fericită. (CRISTINA POPESCU). Temerarii munţilor în misiune Munţii şi-au deschis şi ei „porţile“ pentru cei ce-au ţinut să-i prindă Noul An sub poale de codru şi sub covor de stele, în preajma omătului care îmbujorează chipurile. Staţiunile montane, cabanele i-au primit pe miile de turişti care s-au aflat în decorul iernii şi la cumpăna anilor, munţii cu prelata zăpezilor pe umeri. Iar Anul Nou la munte este o adevărată sărbătoare a zăpezilor, aglomeraţia fiind maximă în zonele de interes turistic. Prezenţa salvamontiştilor a devenit familiară celor care îndrăgesc munţii. Ei s-au aflat la datorie şi in aceste zile de intens trafic montan. O echipă specializată in organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare in munţi a celor accidentaţi sau aflaţi în pericol este şi cea din Petroşani. Aceşti oameni, salvarhontiştii, ştiu bine că misiunea lor în cea mai frumoasă noapte din an este să fie in slujba oamenilor ajunşi la cabane ca să întîmpine cil cetini, după datină, pe 1989. încă din zilele premergătoare Anului Nou, salvamontiştii petroşăneni au însoţit la cabanele din Paring grupurile de turişti care au urcat neîncetat. Iar în noaptea de revelion s-au aflat la Refugiul Salvamont din Paring, lingă staţiile de radio, în aşteptare, Dumitru Bîrlida, Ion Sin, Constantin Popa, AristicăFopescu, Aurică Costache, Carol Lauran, Rudolf Szocs. In contact permanent cu salvamontiştii s-a aflat şi dr. ing. Antoniu Bacu, un îndrăgostit ,al muntelui, un salvamontist de excepţie, în acelaşi timp preşedintele Comisiei centrale Salvamont din cadrul FRTA. Aceşti paznici ai marilor înălţimi, aceşti temerari ai munţilor nu ezită să plece în acţiuni de salvare ori de câte ori este nevoie de ei, mai ales în anotimpul frumuseţilor de basm, cu brazi ornaţi şi de natură, dar şi de Cei care s-au aflat in preajma lor, la cabane. (PETRE MIHAI BACANU).J