România Liberă, mai 1989 (Anul 47, nr. 13835-13860)

1989-05-01 / nr. 13835

Pagina a 2-a — Luni 1 mai 1989 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au participat la deschiderea Expoziţiei omagiale foto-documentare şi de carte (Urmare din pag. 1) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze expoziţia omagială care, prin emoţionante mărturii documentare, evocă manifestările muncitoreşti prilejuite de sărbătorirea in ţara noastră a zilei de 1 Mai, ce au jalonat, în fapt, istoria bogată şi eroică a clasei muncitoare, drumul străbătut de la începuturile organizării sale pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea noii orinduiri. Prezentind retrospectiv aceste memorabile evenimente, expoziţia omagiază pilduitoarea viaţă şi activitate aletovarăşului Nicolae Ceauşescu reliefind un mare destin de militant revoluţionar patriot, legat nemijlocit de momente istorice ale luptei poporului român, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, pentru înfăptuirea aspiraţiilor supreme de libertate, independenţă şi unitate naţională, pentru socialism. La intrarea în expoziţie, între datele ce marchează cele două evenimente aniversate, se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore. Prima parte a expoziţiei ilustrează consacrarea istorică, in urmă cu un secol, a zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, care a devenit, de-a lungul anilor, un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii oamenilor muncii, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără arme şi fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei. In acest cadru, este Înfăţişată întîia sărbătorire a zilei de 1 Mai în România, în 1890. Sunt redate dimensiunile noi doblndite, in deceniile următoare, de marcarea acestei zile sub steagul Partidului Comunist Român, care a imprimat manifestărilor de la 1 Mai un Înalt spirit revoluţionar, transformtndu-le in puternice acţiuni de apărare a intereselor fundamentale ale clasei muncitoare, ale Întregului popor român. Impresionante mărturii documentare — fotografii şi grafică militantă, afişe, extrase din presa vremii — consemnează pe un spaţiu larg marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia o contribuţie determinantă au avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, această manifestaţie avind un larg ecou in conştiinţa poporului român şi pe plan international. Expoziţia oglindeşte sărbătorirea zilei de 1 Mai în perioada 1040—1344 in condiţiile luptei ilegale a Partidului Comunist Român pentru organizarea mişcării de rezistenţă antifascistă, pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc, pentru unirea tuturor forţelor democratice împotriva războiului, pentru apărarea independenţei şi Integrităţii teritoriale a ţării, pentru pregătirea şi înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944. Numeroase exponate atestă cinstirea zilei de 1 Mai in anii luptei pentru cucerirea puterii politice şi in prima etapă a construcţiei socialiste. Sunt mărturii documentare care evidenţiază ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare in cadrul partidului revoluţionar unic, instaurarea puterii politice a celor ce muncesc, trecerea la noua etapă , revoluţia şi construcţia socialistă. Este reflectată amplu perioada de după Congresul al IX-lea, care a ales în suprema funcţie de conducere pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt prezentate transformările profund înnoitoare ce au avut loc în această perioadă fără egal în istoria patriei, în întreaga viaţă politică, economică şi socială a României, in dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a economiei naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în înflorirea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei, în afirmarea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii ca factori hotărîtori ai progresului general al ţării, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi Spirituale a poporului — ţelul suprem al politicii partidului. Pe o hartă a ţării este reliefată impetuoasa dezvoltare a tuturor judeţelor pe plan economic, social-cultural şi edilitar. Sunt înfăţişate, în grăitoare imagini fotografice, noile şi modernele platforme industriale amplasate pe întreg cuprinsul României socialiste, măreţele ctitorii ale acestor ani — Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul bucureştean, grandioasele lucrări urbanistice din Capitală şi amenajarea complexă a riului Dîmboviţa, puternicele unităţi ale sistemului energetic naţional, impunătoare edificii de invăţămîrtt, sănătate şi ansambluri de locuinţe. Exponatele pun cu putere în evidenţă faptul că toate marile izbînzi din această perioadă — cea mai rodnică din istoria patriei — sint legate de gîndirea şi fapta revoluţionară ale conducătorului partidului şi statului nostru, motiv pentru care, cu legitimă mindrie şi neţărmurită recunoştinţă, întregul nostru popor o numeşte „Epoca Nicolai Ceauşescu“. O suită de imagini semnificative pentru viaţa politică a ţării, atît de familiare nouă, tuturor, înfăţişează prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în mijlocul colectivelor de oameni ai muncii, cu prilejul vizitelor de lucru desfăşurate la scara întregii ţări, cuprinzînd toate domeniile de activitate. Aceste întîlniri ilustrează un adevăr profund, confirmat necontenit de viaţă, că în patria noastră socialismul se edifică cu poporul şi pentru popor. Atmosfera în care se sărbătoreşte ziua de 1 Mai în întreaga ţară este sugerată in expoziţie şi de un mare număr de lucrări de grafică, de pictură şi sculptură. In expoziţie este subliniată politica de pace şi larga colaborare internaţională a României şi relevat prestigiul de care se bucură în lume secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Slujind cu Inepuizabilă energie şi devotament patriotic interesele vitale ale poporului român, cauza edificării socialismului şi comunismului în ţara noastră, secretarul general al partidului nostru s-a afirmat ca neobosit luptător pentru destindere, dezarmare, securitate, înţelegere şi cooperare, pentru realizarea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor naţiunilor. In ultima parte, expoziţia omagială documentară consacră un spaţiu semnificativ importantului eveniment din viaţa partidului şi a ţării întimpinat cu noi şi remarcabile fapte de muncă de întregul popor — Congresul al XIV-lea al P.C.R., ce va stabili direcţiile principale ale dezvoltării economico-sociale apatriei în cel d-s-al nouălea cincinal, 1991—1995, şi pînă în anul 2000, în perspectiva făuririi depline a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România şi trecerii la înfăptuirea principiilor comuniste de viaţă şi muncă. In cadrul expoziţiei de carte este prezentată, la loc de frunte, opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţie de cea mai mare însemnătate la dezvoltarea creatoare a gîndirii şi practicii revoluţionare contemporane, la îmbogăţirea cunoaşterii universale. Sunt expuse volumele apărute, pînă acum din ciclul „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, din seria de „Opere alese“, culegeri de texte în colecţiile intitulate „Din gîndirea socialpolitică, economică, filozofică a preşedintelui României“, care alcătuiesc, în întregul lor, o monumentală operă teoretică, profund originală, rezultat al unei analize pătrunzătoare, realiste, a proceselor sociale contemporane şi al aplicării creatoare a adevărurilor generale la condiţiile specifice ale României. Un capitol tematic distinct este rezervat lucrărilor consacrate peste hotare personalităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi numeroaselor traduceri din opera secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, apărute in edituri din multe ţări ale lumii, expresie a preţuirii deosebite de care se bucură pe plan internaţional gîndirea politică şi activitatea sa practică. Expoziţia cuprinde lucrările ştiinţifice ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, lucrări care, prin valoarea lor deosebită, reprezintă un aport de seamă la dezvoltarea cercetării în importante sectoare pentru economia ţării, la Îmbogăţirea patrimoniului cunoaşterii naţionale şi universale, sporind prestigiul şi autoritatea ştiinţei româneşti. Sunt prezentate, totodată, lucrările tovarăşei Elena Ceauşescu editate în străinătate, mărturie a înaltei aprecieri acordate activităţii sale ştiinţifice. Sunt expuse, de asemenea, numeroase volume din diferite domenii, care ilustrează bogata activitate editorială din ţara noastră. Expoziţia foto-documentară şi de carte se înscrie in suita manifestărilor reprezentative, prin care întreaga naţiune omagiază in acest an Ziua Muncii, împlinirea a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică din Bucureşti de la 1 Mai 1939. La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, din nou, de oamenii muncii bucureşteni prezenţi la inaugurarea expoziţiei, cu multă căldură, cu însufleţite manifestări de stimă, preţuire şi recunoştinţă pentru tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, măreţ şi durabil, în Capitală şi in ţară, in luminoasa epocă deschisă de Congresul al IX-lea al partidului. S-a aclamat cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său general. A fost intonat vibrantul cintec patriotic „Partidul — Ceauşescu — România“, nume cu valoare de simbol, aflate intr-o strinsă şi semnificativă alăturare, cu profunde rezonanţe în sufletul şi conştiinţa întregului popor. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, toţi cei prezenţi au asistat, după încheierea adunării festive, la spectacolul dedicat sărbătoririi zilei de 1 Mai. Prin întreaga desfăşurare, spectacolul s-a constituit intr-un vibrant omagiu adus patriei, partidului nostru comunist, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu. Pe fondul muzical al cunoscutului cintec muncitoresc „ 1 Mai“, de Ciprian Porumbescu, s-au recitat versurile a căror idee a străbătut întregul spectacol : E sărbătoarea muncii, tnscrisă-n calendare Cu nimb de epopee, de mimi ce se unesc, E sărbătoarea noastră, a Clasei muncitoare A tuturor ce-n lume prin muncă se-mplinesc. Cinstim deci azi prin fapta muncii-ntreg poporul Şi patria, partidul mereu biruitor Omagiem eroul viteaz, Conducătorul Partidului şi ţării, Inițiul Muncitor Pe un mare ecran se derulează, ca într-o sugestivă parcurgere a cărţii de istorie a neamului, imagini semnificative privind începuturile mişcării muncitoreşti în ţara noastră, momentul istoric al Congresului Internaţionalei a II-a desfăşurat în 1889 la Paris, unde au fost prezenţi şi socialişti români şi care a declarat ziua de 1 Mai ca Zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Se succed, în ritm dinamic, secvenţe ilustrind amploarea creagadă a luptei clasei muncitoare, a poporului nostru pentru dreptate socială, libertate şi independenţă naţională, amplu proces de organizare şi întărire a unităţii de acţiune a muncitorimii române, a forţelor democratice şi progresiste de la noi, marcat de date istorice — făurirea P.S.D.M.R. in 1893 şi crearea, la 8 mai 1921, a Partidului Comunist Român. Se desprinde din întreaga desfăşurare a acestei emoţionante evocări sensul ei major, şi anume că partidul comuniştilor s-a dovedit. Încă de la înfiinţare, continuatorul puternicelor tradiţii ale luptei maselor populare pentru libertate şi progres, cel mai viguros exponent al înfăptuirii aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii române. Este marcată distinct perioada de intensificare a luptei maselor populare, conduse de Partidul Comunist Român, împotriva exploatării, a umilitoarelor nedreptăţi sociale, când s-a afirmat tinerul comunist Nicolae Ceauşescu, ale cărui remarcabile calităţi s-au vădit încă din primii ani ai activităţii sale revoluţionare. Mişcarea scenică şi ilustraţia muzicală, dublate de imaginile de pe ecran pun in evidenţă cu deosebită forţă de sugestie amploarea mişcărilor greviste din acea perioadă, fermitatea cu care muncitorimea condusă de comunişti şi-a manifestat in cadrul unor puternice acţiuni de masă opoziţia faţă de tendinţele agresive ale forţelor reacţionare de pe continentul nostru, în timp ce pe scenă pătrund grupuri masive de muncitori participanti la o asemenea demonstraţie, scandind lozincile „Jos fascismul !“, „Vrem România liberă şi independentă !“, „Jos războiul !“, răsună versuri ce reliefează atmosfera acestor zile. In concordanţă cu evoluţia scenică, pe ecran alternează imagini-document şi imagini- simbol. Un loc aparte ocupă In această frescă istorică pregătirea de către partidul comuniştilor a sărbătoririi zilei de .. 1 Mai 1939, rolul hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu in organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii patriotice ca o expresie hotărită a voinţei poporului român de a se împotrivi fascismului, revizionismului şi războiului, ca şi sublinierea însemnătăţii deosebite a acestei ample manifestări pe plan intern şi internaţional, largul ecou de care s-a bucurat în acea vreme. Momentul artistic se intitulează semnificativ: „Eroi pentru o eroică istorie“. „Pe trunchiul înalt şi nepieritor al istoriei va rămine pentru totdeauna incrustată acea memorabilă zi de 1 Mai 1939, care proba hotărirea şi forţa clasei muncitoare, a Partidului Comunist Român, încrederea in libertate şi viaţă a poporului care aspira de veacuri la descoperirea de sine, aşa cum un arbore, cu cerrcuri concentrice, aşa cum o horă cu cercuri concentrice, aşa cum o luptă cu idealuri concentrice se descoperă şi redescoperă în fiecare verigă a sa, parte şi întreg totodată, rază şi soare, dragoste şi speranţă, unire şi unitate de monolit". Ca urmare firească a eroicelor lupte purtate de comunişti, de clasa muncitoare se înscriu izbinzile poporului ro- mân In edificarea societăţii socialiste In patria noastră, amplul proces revoluţionar inaugurat de cel de-al IX-lea Congres al partidului, subliniate in versurile : Atunci — la ceas de comunistă vrere, Aşa cum am dorit, cum am visat. Poporul l-a ales în fruntea naţiunii Pe cel mai bun, pe cel mai drept bărbat. Eroii in care se-ntrupau eroii Acestui paşnic neam şi muncitor, Istoria l-a chemat să ne conducă . ţara Neobosit spre culmi de viitor. Cu ţara-ntreagă, Şi urmăm cuvintul De patriot, de comunist viteaz. Cină spunem CEAUȘESCU, noi ne rostiți mîndria A tot ce-nseamnă astăzi Romănia. Alternînd cu simbolurile congreselor partidului ce au avut loc din acel moment deschizător de vremuri noi, pe ecran se perindă imagini ale marilor prefaceri tn viata țării : Canalul Dunăre — Marea Neagră, metroul bucureştean, Transfăgărăşanul, hidrocentrale şi combinate petrochimice, moderne platforme industriale, ansambluri de locuinţe, unităţi de invăţămint, ştiinţă şi cultură — emblematice ctitorii ale„Epocii Nicolae Ceauşescu“. Finalul acestei emoţionante secvenţe a spectacolului este întregit de un vibrant poem cinematografic dedicat activităţii revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, puse in slujba progresului continuu al patriei, binelui şi fericirii întregii naţiuni. Evoluţii coregrafice inspirate din efortul creator al poporului român pun in relief remarcabilele Înfăptuiri obţinute sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, în dezvoltarea multilaterală, în ritm accelerat, a ţării. Este relevată,din acest , context, importanta realizare a României — lichidarea completă a datoriei externe, rezultat al muncii pline de abnegaţie a poporului nostru. Imaginile cinematografice evidenţiază deplina satisfacţie şi profunda mindrie patriotică a oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul patriei, exprimată in cadrul marilor adunări populare desfăşurate recent în Capitală şi în toate judeţele ţării, faţă de această nouă şi prestigioasă contribuţie la consolidarea independenţei economice şi politice a ţării. De la rampă şi pînă la plafonul scenei se desfăşoară un voal roşu de mari dimensiuni întruchipind un obelisc semeţ pe care stă înscris, cu stere aurii „Cu poporul pentru popor", teza secretarului general al partidului exprimind esenţa democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, a Însuşi procesului de edificare a socialismului şi comunismului în România. Ideilor şi orientărilor conducătorului partidului şi statului nostru, demersurilor şi iniţiativelor sale, privind soluţionarea, In interesul popoarelor, a problemelor complexe ale lumii de azi le-a fost consacrat momentul literar-muzical intitulat sugestiv „Apel românesc de pace şi de solidaritate muncitorească internaţională“, în cadrul căruia se disting versurile ce relevă năzuinţele de pace, înţelegere şi colaborare ale naţiunii noastre : E Pacea Idealul cel mai presus din toate La care vibrant cheamă poporul românesc Spre-o nouă unitate in lupta pentru pace A tuturor ce viata cu viata o slujesc. E Pacea idealul ce-l promovează-n lume Tovarăşul NICCn.AE ceauşescu Eroul Romaniei şi-al păcii brav Erou, Îndemnul său statornic spre pace şi unire îşi află-n lumea-ntreagă Vibrant şi larg ecou Cantata finală pentru recitatori, cor şi orchestră „Pentru partid, pentru popor, pentru iubitul conducător“ reia şi amplifică imaginea-simbol a unităţii tuturor oamenilor muncii din patria noastră in jurul partidului, a secretarului său general, hotărirea fermă a întregii naţiuni — exprimată in versuri de puternică angajare patriotică —, de a-l urma fără şovăire pe conducătorul iubit şi stimat al partidului şi al ţării . In anul cind Partidul programe noi propune Prin care tot mai amplu să se afirme noul Ne angajăm solemn : „Întreaga naţiune Îşi va urma, Unită, spre ideal — Eroul !" Acum, cină drumuri ample, spre mine se deschid Dăm glas, întreg poporul, voinţei şi mindriei: „Trăiască Viitorul sub flamuri de partid ! Trăiască CEAUŞESCU — Eroul României !“ Spectacolul festiv la sfirşit Intr-o atmosferă de mare însufleţire. In sală răsună Imnul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire“. Realizatorii spectacolului, Împreună cu miile de spectatori, scandează cu putere „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul !“, aclamă şi ovaţionază îndelung, dînd expresie unităţii indestructibile dintre partid şi popor, dintre naţiunea noastră socialistă şi bravul ei conducător. In această ambianţă entuziastă, un grup de pionieri şi şoimi ai patriei urcă în loja oficială, oferind cu deosebită bucurie buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu au fost oferite flori realizatorilor spectacolului. ★ Spectacolul festiv a fost organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Codlui Central al U.G.S.R., Cornetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Naţionale, Radioteleviziunea Română, împreună cu Comitetul Municipal Bucureşti al P.C.R. La reuşita spectacolului şi-au adus contribuţia actori de frunte al scenelor bucureştene, mari formaţii corale şi orchestrale, ansambluri de balet şi dansuri populare laureate ale ultimelor ediţii ale Festivalului Naţional „Cintarea României“, solişti vocali şi instrumentişti,, elevi, studenţi, militari. (Agerpres). „România liberă“ MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE ŞI CULTURAL-A RUSTICE CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI Ziua de 1 Mai» Ziua celor ce muncesc, dată consacrată cu un secol in urmă ca zi a solidarităţii muncitorilor de pretutindeni, zi in care, acum 50 de ani avea loc marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică, a fost întimpinată prin organizarea la Capitală şi in judeţe a numeroase manifestări politico-educative şi cultural artistice. Astfel la sala Dalles din Capitală se află deschisă in aceste zile Expoziţia omagială de artă plastică dedicată zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, al cărei centenar se sărbătoreşte in acest an — aniversării a o jumătate de veac de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939. Expoziţia constituie un omagiu al oamenilor de artă adus eminentului conducător al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înflăcărat patriot revoluţionar , care, de aproape şase decenii îşi dedică Întreaga activitate nobilelor idealuri de unitate, independenţă, libertate şi progres ale poporului român, cauzei socialismului şi comunismului, tovarăşei Elena Ceauşescu, strălucit militant al partidului şi statului. Expoziţia pune în lumină, cu mijloace specifice artelor plastice, sentimentele de dragoste, de preţuire şi recunoştinţă ale întregului popor român. Organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Uniunea Artiştilor Plastici, expoziţia prezintă lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă, afiş politic, creaţii semnate de artişti din întreaga ţară. Sunt expuse tablouri ce marchează Împlinirea a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 — în organizarea şi desfăşurarea căreia tovarăşul,Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au avut un rol determinant —, opere inspirate din bogatele tradiţii de luptă ale poporului nostru, din activitatea revoluţionară a Partidul Comun u Român în conducerea marilor bătălii de clasă împotriva exploatării şi asupririi, a războiului şi fascismului, pentru realizarea unităţii de acţiune a clasei noastre muncitoare. Lucrări de pictură. Sculptură, tapiserie sunt rsperate din prefacerile structurale ale României în anii socialismului, cu deosebire în „Epoca Nicolae Ceauşescu", ilustrind în imagini sugestive vocaţia constructivă a poporului nostru, năzuinţa sa de pace, Înţelegere şi colaborare internaţională. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România a organizat simpozioane, conferinţe, mese rotunde in peste 30 de întreprinderi şi instituţii bucureştene între Care „Timpuri Noi“, „Flacăra Roşie“, „Dîmboviţa“, institutele „Victor Babeş" „Ion Cantacuzino“, in şcoli, la Centrul de creaţie şi cultură socialistă „Ciitarea României" al sectorului 4, in cadrul cărora au fost relevate tradiţiile revoluţionare ale mişcării muncitoreşti din România, aspecte ale luptei maselor populare, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru unitate, libertate şi independenţă naţională. Au fost subliniate totodată, semnificaţia istorică a marii demonstraţii patriotice, antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu in organizarea şi desfăşurarea acesteia. De asemenea, Muzeul Literaturii Române a organizat la întreprinderea de Transporturi Bucureşti un simpozion urmat de un recital literar-muzical, „1 Mai 1939 — moment de seamă in viaţa politică a ţării", acelaşi aşezămînt muzeal a programat un simpozion la întreprinderea de Utilaj Chimic „Griviţa Roşie". Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“ dedică sărbătorii oamenilor muncii spectacolul literar-muzical „Laudă muncii“, o amplă selecţie din creaţia lui Nicolae Labiş, Zaharia Stancu, Nicolae Dragoş, Tiberiu Utan, Alexandru Andriţoiu, Ion Horea, în interpretarea unor actori de frunte ai primei scene a ţării. La întreprinderea „Automatica" din Capitală a avut loc o acţiune sub genericul „50 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică din Capitală, de la 1 Mai 1939.“ Totodată, în ciclul de manifestări organizate sub genericul „Simbol al eroismului muncitoresc", la centrele de cultură şi creaţie socialistă „Ciitarea României", ale sectoarelor 1 şi 2 au avut loc simpozioane despre „Bucureştiul în Epoca Nicolae Ceauşescu". In organizarea secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R., la Rîmnicu Vîlcea s-a desfăşurat un simpozion privind „Semnificaţia istorică a sărbătoririi zilei de 1 Mai şi tradiţiile mişcării muncitoreşti din România, 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi internaţională a celor ce muncesc, 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din România, rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu in organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii, însemnătatea ei internă şi internaţională". Simpozioane, expuneri şi dezbateri cu aceeaşi temă au mai fost programate la Combinatul Chimic, întreprinderea de Utilaj Chimic şi Forjă, Antrepriza de Construcţii Hidroenergetice Olt Superior din Rîmnicu Vilcea, precum şi în localităţile Drăgăşani, Băile Govora, Horezu, Brezoi, Băbeni, Berbeşti, Costeşti. La Oradea a avut loc simpozionul „50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al tovarăşei Elena Ceauşescu în organizarea şi desfăşurarea acesteia", în cadrul celei de-a X-a ediţii a ciclului de manifestări politico-educative şi cultural-artistice „Piteşti — coordonate în timp", ce se desfăşoară in aceste zile in municipiul reşedinţă a judeţului Argeş, la Cabinetul judeţean pentru activitatea ideologică şi politico-educativă a avut loc o sesiune de relegare cu tema „File din istoria mişcării muncitoreşti-revoluţionare din România“, iar in numeroase unităţi economice, instituţii culturale, licee şi şcoli din localitate au fost programate simpozioane, expuneri, dezbateri, mese rotunde avînd ca temă „100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc", „50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939“, „Rolul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu în organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii de la 1 Mai 1939“. Aniversării aceloraşi evenimente i-au fost consacrate, în întreprinderi industriale, unităţi economice, instituţii, licee, şcoli şi la centrele de creaţie şi cultură socialistă „Ciitarea României“ din oraşele Cimpulung, Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni, Colibaşi, precum şi la cele din comunele judeţului, simpozioane, expuneri, expoziii foto-documentare, de carte şi de artă plastică, spectacole literar-muzicale omagiale şi recitaluri de versuri patriotice şi revoluţionare. „1 Mai simbol al unităţii de luptă a clasei muncitoare din România“ a fost tema simpozionului organizat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. Simpozionul a pus în evidenţă contribuţia determinantă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu la organizarea istoricei demonstraţii de la 1 Mai 1939, realizările prezentului socialist, marile transformări petrecute în viaţa economico-socială a ţării, în special după Congresul al IX-lea al partidului. In încheiere a fost prezentat montajul literar-muzical „Cintecul libertăţii“. Muzeul de Istorie şi Artă al municipiului Bucureşti a organizat o dezbatere cu tema „Bucureştiul la 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică din Capitală“. La Centrul de cultură şi creaţie socialistă „Cvitarea României" al tineretului din Drobeta-Turnu Severin s-a desfăşurat simpozionul „Lupta maselor populare sub conducerea Partidului Comunist Român împotriva fascismului şi războiului". De asemenea, la întreprinderile de construcţii navale şi prelucrări la cald, de vagoane „Meva", electrocentrale „Porţile de Fier" Drobeta-Turnu Severin, minieră Orşova. Exploatarea de Minereuri Cuprifere Baia de Aramă s-au desfăşurat simpozioane şi expuneri avind ca temă însemnătatea marii demonstraţii patriotice, antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, semnificaţia istorică a sărbătoririi zilei de 1 Mai in tradiţiile mişcării muncitoreşti din România. La centrele de cultură şi creaţie socialistă ,.Cvitarea României“ din Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Tg. Cărbuneşti şi Novaci s-au desfăşurat simpozioane şi dezbateri cu tema :.Lupta poporului român, a clasei muncitoare pentru unitate, libertate şi independenţă, ecoul intern şi internaţional al marii demonstraţii patriotice, antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939“, în acelaşi timp, la întreprinderile miniere Rovinari, Motru, Lupoaia, Pinoasa, Urdari şi Ruget, schelele petroliee Ticleni, Stoina şi Turburea, întreprinderile electrocentale Turceni şi Rovinari, in alte întreprinderi, unităţi economice, sociale şi de cultură din Gorj au avut loc manifestări politico-educative şi cultural-artistice consacrate sărbătorii de la 1 Mai, în cadrul cărora s-au evidenţiat marile realizări obţinute de poporul român în anii construcţiei societăţii socialiste, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului.