România Liberă, iunie 1989 (Anul 47, nr. 13861-13884)
1989-06-01 / nr. 13861
Pagina a 2-a — 7 iunie 1989 Mă despărţisem de peste un sfert de oră de minerul Aurel maistrul NICOLAE COSTINAŞ. Dragul şi inca îl vedeam urcind Dealul Muncelu. Ieşise din pri- Nimeni nu s-a gindit la ce e mai mul schimb de după dobîndirea „Diamantului de Arieş“, tro-uşor, ci la cum să oblii mai reu in întrecere care revine celui mai bun miner din unităţile mult minereu“. Or, tehnologia răspindite in Munţii Metaliferi,Bihor, Harghita, Moldova Nouă, de exploatare cu, subetaje, ca Bocşa şi Poiana Ruscăi. El unul va fi la anul la pensie, dar crede să fie eficientă, cere un front că atunci tot un miner de la Baia de Arieş va lua „diamantul“. „Va avea la bază, ca şi mine, experienţa, de acasă“, afirmase. A spus „Noroc bun !“ şi a plecat un lucru ceva mai larg. Şi mai multă viteză de înaintare. De aceea extinderea ei trebuie făcută cu atenţie, cu prudenţă. Trebuie ţinut seama de vecinătăţi pentru că, altfel, ce obţii tu în plus se pierde in abatajul din imediata apropiere, fie că nu se poate renunţa acolo la rambleere, din cauza condiţiilor geo-miniere, fie că se aplică tot „subetajul“. Şi iată cum extinderea devenea de apo...Un moţ urcă muntele. Dar intr-un fel al lui, ca şi cum ar trage muntele după el. Sunt tot una, om şi munte, de nu mai ştii cine pe cine poartă. Urcă omul spre casă. Cu casa este o altă poveste. Greşeşti să crezi că a fost zidită. A răsărit şi a crescut acolo, cam cit i-ar fi de ajuns unei familii. Dar dacă treci pragul casei unui moţ sau îl cunoşti bine la locul de muncă este imposibil să nu te cuprindă acelaşi sentiment de trainic fie că te afli la Baia de Arieş, fie in Ponorel, de unde este Aurel Drăgoi, în Sohodel, Zlatna sau dincolo, peste deal, la Roşia Poeni, cu blocurile sale noi, fie şi mai sus, la Roşia Montană, unde mai dăinuie ceva din faima mineritului cu dalta. La moţi simţul măsurii vine din simţul duratei. Din neclintire. Este piatră, este tărie, este caracter, este rost. Acest simţ al măsurii, şi casa din virf de deal, şi moţul urcind, şi neclintirea îmi par că spun „prezent“ in fiecare schimb, în sala de apel a băii de la Arieş. Sau la ieşirea din şat, cînd fiecare miner şef de echipă, cum făcuse ceva mai devreme şi Aurel Drăgoi, îşi depune raportul adăugind de regulă plusul peste planul la zi. Totul mi se părea statornic ca un ritual mineresc de demult. Cînd colo, însă, directorul Întreprinderii miniere Baia de Arieş, Inginerul IOAN ANCA îşi începe explicaţia cu „accentul mai mare pus pe nou, pe modernizarea tehnologică, pe extinderea experienţei înaintate“. In drum către galeria „Pacea", mă întrebam ce legătură poate fi între „experienţa de acasă“, pe care o ştia atît de bine minerul, între încrederea sa în succesele viitoare pe care şi le pregăteşte gospodăreşte — şi care, de altfel, exprimă bine starea de spirit a întregului colectiv, şi înnoirea de care îmi vorbeşte acum directorul ? Pentru că există în Ţara de Piatră un specific al mineritului, cu abataje înguste, cu pereţi subţiri, cu multă meserie pe fiecare tonă de minereu, totul întemeiat însă pe cunoaşterea la perfecţie a locului de muncă de către mineri, de maiştri şi şefii de echipă, în stare să se orienteze în subteran cu aceeaşi uşurinţă şi precizie ca pe potecile Dealului Muncelu. Există apoi vechimea, tradiţia, deprinderi şi reflexe profesionale trainice, verificate de viaţă, predate din tată în fiu. Rar sunt minerii de astăzi care să nu fi avut unul sau mai mulţi înaintaşi băieşi în familie. Şi atunci unde şi cum mai vii cu înnoirea ? Cu altceva decit ştiau ei şi decit credeau că permite mina ? Rămînind strict pe filonul explicaţiei inginerului Anca descoperi însă cu surprindere un bogat zăcămint de experienţă profesională pus în valoare prin înnoire şi iniţiativă in muncă, sprijinite pe un riguros climat de ordine şi disciplină, pe unitatea de acţiune şi voinţă a întregului colectiv — hotărît să întimpine cum se cuvine cele două mari evenimente politice ale anului, aniversarea a 45 de ani de la victoria revoluţiei din August 1944 şi Congresul al XIV-lea al partidului. „Eu cred că experienţa profesională este cu adevărat valoroasă numai cînd ştie să se înnoiască“, spune directorul. Să vedem ! Cu un an şi ceva în urmă, tehnologia de exploatare cu subetaje, foarte nouă pe atunci, se aplica numai la citeva echipe din sectorul „complexe“. Fie numai şi atît şi se şi confirmase avantajele net superioare ale subetajului faţă de exploatarea prin rambleere , în primul rind, pentru că are o productivitate pe post mult mai mare, dar şi pentru economia de lemn de mină care se obţine la armare. Numai că pe atunci, la o primă privire, se credea că orizonturile noii tehnologii sunt limitate, nu poate fi extinsă cu uşurinţă şi la alte abataje şi formaţii de lucru. Şi aceasta nu pentru că ar fi cineva care să se ferească de dificultăţi, ci tot din grijă şi bună cunoaştere a locului şi a meseriei. Acel specific al mineritului de care aminteam, cu îngustimi, cu pereţi subţiri „nu ca in abataje, largi să întorci un camion în ele, cum se intimplă in alte tipuri, de minerit, zice trivă nu numai o probă de iscusinţă, de fineţe minerească, ci şi una a climatului de Întrecere, a gîndirii colective chemată să verifice pe viu, in condiţiile concrete de la fiecare loc de muncă în parte, în subteran, aprecierile şi evaluările de la suprafaţă. Maistrul AUREL MOCANU, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, ţine să precizeze că toate aceste analize şi cumpăniri, intre teorie si practică, intre prudenţă şi elan, intre tradiţie şi înnoire s-au petrecut încă la începutul anului, în adunările generale pe sectoare, în grupele sindicale şi în adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii. S-a impus ca necesară, pentru a obţine avans în întrecere, ideea înnoirii şi s-a găsit soluţia practică de realizare a ei : extinderea la mai multe echipe din sectorul„complexe“ şi la alte sectoare" să se facă treptat, prin detaşarea unor mineri şefi de schimb, de echipe şi de grupe care cunosc bine tehnologia aceasta. Exista insă şi reversul medaliei in această uşoară dislocare de forţă de muncă înalt calificată, riscul „subţierii“ capacităţii profesionale a formaţiilor de unde plecau oameni de bază, deci al diminuării randamentului lor, la care se putea adăuga si lipsa de randament in perioada de aclimatizare a celor plecaţi la noile lor locuri de muncă. Ce le-a spus maistrul Ivan Dumitru şefilor de echipă Constantin Andruş, Costin Andruşel, Ion Niluş şi Oprea Vasile la începutul anului, cei patru n-au uitat nici acum . „Trebuie să asigurăm noi avansul in care să poată prinde rădăcini noul“. Un dialog asemănător şi aceleaşi griji pentru avans l-au avut şi maiştrii Victor Hădărugă, Nicolae Rat, Ioan Bunea, inginerul Gheorghe Cirja, şeful sectorului complexe, ortacii de la orizonturile minus 91 şi minus 83 şi din toate celelalte unde se păstra rambleerea pină la însuşirea, din mers, a tavanului cu surpare. Tipică este Insă mişcarea executată de şeful de echipă GHEORGHE VONREA, care aplecat din grupa lui Ioan Trif, şi a trecut, cu tehnologia nouă cu tot, la un alt abataj, in grupa lui Ilie Codrea. „Eu mi-am plănuit de la început un avans de zece la sută in schimbul meu — explică. Trebuie să ştii să foloseşti la maximum timpul intre puşcare şi evacuare. Pe urmă vezi ce urmare se face şi mergi mai departe. Dar dacă nu eşti atent şi nu ai disciplină in grupă, te împotmoleşti“. Vorbea de disciplină ca despre o materie primă de bază. Şi la el, la front, dar şi pe fluxul tehnologic pină la evacuare. Lui îi place să aibă in echipă oameni „prinzaşi“, să nu-i împingă nimeni de la spate. Şi îi are... în felul acesta, prin detaşări succesive, s-a extins subetajul la, tot sectorul complexe, apoi in stocurile patru şi cinci, la Volbura-Atiniş, la stocul doi şi aşa mai departe pină a atins peste 80 la sută din producţia minei de la Baia de Arieş. De cînd este şeful ■ minei n-a avut inginerul ALEXANDRU COZMA atît de mult de furcă să întocmească monografii ale locurilor de muncă aşa cum a avut in ultimele luni. Mereu trebuia găsit un răspuns tehnic la felul cum să se facă extinderea tavanului cu surpare de la un stoc la altul. Dar ceea ce impresionează este modul organizat in care s-a însuşit extinderea de la o formaţie de lucru la alta. Este „experienţa de acasă“, de care vorbea minerul Aurel Drăgoi, Nepregeţul. Iată de ce se poate aprecia că locul de frunte dobindit intr-un concurs profesional de către un miner din Baia de Arieş nu este întâmplător şi nici izolat de nivelul de măiestrie profesională şi de climatul de întrecere care caracterizează întregul colectiv, inclusiv sectoarele Zlatna şi Roşia Montană. Rezultatul ? îri .patru lîi'nL un ■avans de patru zile faţă de foaia de plan, la minereu extras, cum preciza inginerul Anca. Rădăcinile noului sunt rodnic, adinc înfipte in „Diamantul de Arieş“. Experienţă profesională care devine cu adevărat valoroasă prin înnoire. Stelian Dorobanţu : Extinderea experienţei înaintate marea întrecere minerească Puternica afirmare a climatului democratic şi umanist al societăţii noastre socialiste (Urmare din pag. I) derii şi grijii faţă de om, subliniindu-se că societatea pe care o făurim este o societate care asigură fiecărui om un loc de muncă, că în România socialistă oamenii nu sunt aruncaţi in stradă. Tot grija faţă de om a fost demonstrată şi în legătură cu analizarea activităţii comisiilor de judecată, remarcîndu-se necesitatea creşterii răspunderii şi competenţei lor în soluţionarea unor cazuri de încălcare a normelor de convieţuire socială, a legilor ţării. Aceasta impune, desigur, un puternic sentiment de răspundere patriotică şi civică din partea adunărilor generale, ale oamenilor muncii, a membrilor comisiilor de judecată, ţinindu-se seama de interesele generale ale societăţii, de esenţa orinduirii pe care o făurim. Aceasta nu înseamnă deloc îngăduinţă, toleranţă faţă de greşeli, faţă de abaterile de la normele de convieţuire socială, încălcarea legilor, ci grijă pentru ca fiecare om să-şi aducă contribuţia la progresul societăţii, muncind şi trăind in spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste, în climatul profund democratic şi umanist instituit de orinduirea socialistă, prin politica partidului,grija şi preocuparea secretarului său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa cum menţionam,, spiritul în care s-au desfăşurat lucrările şedinţei Consiliului de Stat, spirit care a fost atît de concludent ilustrat de cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reiterează eforturile consacrate dinamizării progresului nostru in toate domeniile, prin mobilizarea energiilor creatoare ale tuturor oamenilor muncii, prin mai buna funcţionare a organismelor de stat, ale democraţiei muncitoreşti-revoluţionare. Problema esenţială care se pune este aceea a întăririi răspunderii şi ordinii în înfăptuirea neabătută a planurilor de dezvoltare economică şi socială, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, exigenţe care angajează pe toţi fiii României socialiste, mobilizaţi să răspundă prin fapte îndatoririlor faţă de patrie şi popor, înfăptuind neabătut politica partidului, cu conştiinţa că finalitatea eforturilor pe care le depunem o constituie bunăstarea generală, înflorirea continuă a patriei socialiste. argeş: Preocupări pentru dezvoltarea gospodăriilor anexă Cine mai creşte animale în judeţul Argeş în afară de oamenii care şi-au făcut o profesie din această activitate sau una dintre principalele lor preocupări ? Unde ar putea să se mai crească în altă parte animale decît în fermele zootehnice ale întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producţie si asociaţiilor economice si in gospodăriile populaţiei ? Fiecare Întreprindere cu profilul ei, la cele avicole din Băiculeşti sau Cătineşti se cresc pui de găină, la fermele de vaci de lapte de la Căteasca sau Stîlpeni nu se produce altceva, de la complexul de creştere a porcilor din Daria şi de creştere a berbecilor din Bascov nu se aşteaptă decit aceste animale ajunse la greutatea rentabilă... întreprinderea minieră din Cîmnulung scoate cărbune din adîncuil pământului, schela de la Mosoaia titei. Antrepriza deconstructii hidroenergetice construieste baraje si hidrocentrale, întreprinderile „ARO“ din Cimpulung si „Dacia“ din Colibasi autoturisme de teren si de oras, la Combinatul de lianti si la Combinatul de fibre sintetice din Cîmpulung, aceste sortimente. Dar cele citeva zeci de mii de oameni care lucrează în întreprinderile industriale, din judeţul Argeş, servesc cel puţin o masă pe zi la Cantină. 37 de cantine la un preţ destul de redus. Deşi ar putea să pară curios, masa cea mai ieftină nu este cea mai săracă. Ba, de cele mai multe ori, ea este mai substanţială şi mai gustoasă. Pentru că îmbunătăţirea mesei la cantină şi scăderea preţului de cost depind, în primul rind, de contribuţia proprie in autoaprovizionarea cu alimente. Iar in judeţul Argeş se asigură, prin auto gospodărire, din gospodăriile anexe, mai mult de jumătate din necesarul de carne. 5 515 porci in planul acestui an. 88 000 de păsări. 1 650 de iepuri de casă. Dar planul de anul trecut a fost cu mult depășit. La întreprinderea minieră ,din Ciminluna el este depășit și în acest an, pină la data actuală, cu 70 de porci si 1 600 de păsări, ca să luăm un simplu exemplu. Termenul de gospodărie anexă ne duce cu gindul la nişte amenajări mai mult sau mai puţin improvizate, în care se pot creste citiva noroi sau păsări cu resturile de la cantină. De altfel, in cele mai multe locuri chiar aşa a început această activitate dar aproape nici o întreprindere care are cantină nu s-a mulţumit numai cu atît. La întreprinderea de autoturisme Colibaşi există o crescătoria modernă de porci, cu maternitate de scroafe, moară si bucătărie pentru nutreţuri si tot,ce mai trec, la întreprinderea de motoare electrice, la unităţile comerciale, la cantinele şcolilor şi ale spitalelor se cresc animale. Dar nu peste tot. Sunt unităţi care ţin numai simbolic un număr oarecare de animale, altele care au renunţat. A scăzut activitatea de autoaprovizionare la cantinele Întreprinderilor de confecţii si de porţelan din Curtea de Argeş, la C.P.L., la „Argeşana“ si „Textila" din Piteşti. Este de la sine înţeles că această activitate nu se poate desfăşura decît acolo unde se creează condiţii pentru ea. Dar tot atît de adevărat este că aceste condiţii nu funcţionează prin ele insele, dacă nu sunt exploatate aşa cum se cuvine, că uneori gospodăriile anexe rămin la periferia preocupărilor. Dar, am văzut, cum am arătat mai sus, adevărate ferme model chiar pentru unităţile zootehnice. Nu, însă, fără eforturi proprii. Si bineînțeles că intr-o asemenea capacitate de producţie se poate lucra mai bine si cu o mai mare eficientă. Insă pentru cantinele mai mici se pot amenaja construcţii mai modeste, in regim ..gospodăresc. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat acolo unde se asigură furajele pentru animale ne terenurile din incintâ intreprineste necesar. La ARO. la fiom- tierii. ne alte terenuri care nu binalul de, fibre, sintetice si I,. ttu nMă foU minik »iui pt? loturi cel de llahfl'ainV'C4mn»uîtmg. la/‘lTua'fe in ,a.cfii^ej«bÂ!I5Sa comunitatea forestieră si „Electroni-- peraiiVBfiB Tjjgftsffltg^1 d««MBroducges“ din Curtea, de Argeș, ja tie. Cina a":rrpztP-t%-V noate să Combinatul petrochimic, la An- crească animale numai cu restremiza de construcții energe- turile de la cantina au a ajuns prea departe în această activitate. Tot atît de adevărat este că aceste ferme anexă nu trebuie să facă apel numai la repartiţii de nutreţuri concentrate. Dar, sunt in judeţul Argeş unităţi industriale care beneficiază de unele produse secundare din procesul de fabricaţie. Este cazul întreprinderii vinului si băuturilor spirtoase, întreprinderii de bere, întreprinderii de panificaţie si morărit, întreprinderilor de producţie si industrializare a legumelor si fructelor. Problema valorificării acestor resurse s-a pus de multă vreme la IPILF Băiculeşti. Cheltuielile de transport nu făceau rentabilă aprovizionarea cu aceste produse a unor unităţi zootehnice aflate la distante destul de mari. Pe de altă parte, in activitatea de producţie de aici era nevoie de unele cantităţi de carne. Iată că, in aceste zile, a fost recepţionată aici o fermă de 600 de porci pe serie, in două serii pe an, ceea ce va asigura in mare măsură necesarul de, materie primă pentru conservele de legume cu carne, în afara unitatiior cu profil zootehnic, in iuSetul Arges se, mai cresc mii de porci, de păsări, de iepuri de casă si de alte animale. Pentru că bunii gospodari nu lasă la voia intîmplării aprovizionarea cantinelor si, dupăcum vedem,nici asigurareji. to materie primă a unor întreprinderi • cu profil de industrie eliftr'cntara, Marin Ionită ,,Románia libera" NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR fUrmare din pag. Icanismului economico-financiar, în legătură cu obiectivul fundamental al politicii partidului nostru, secretarul general al partidului sublinia : „Nu facem doar promisiuni ci dimpotrivă, acţionăm în aşa fel incit, prin tot ceea ce întreprindem să asigurăm condiţii tot mai bune de viaţă, din toate punctele de vedere, aceasta constituind ţelul suprem al politicii noastre, nu construcţiei socialiste în România". Este o dovadă deosebit de convingătoare că între obiectivele politice şi activitatea practică a partidului există o strînsă unitate dialectică. Ion Marcovici CALCULE SEMNIFICATIVE MUNCITOR COCSAR încadrat la categoria a 6-a, treapta a ll-a, retribuit pe reţeaua tarifară cocsificare cărbune - vechime neîntreruptă in aceeași unitate de 13 ani. VENITURI In cazul realizării integrale a sarcinilor de plan In cazul depășirii sarcinilor de plan cu 5 la sută pina la majorare după majorare *) pînâ la majorare după majorare *) Retribuția tarifară 3 568 4 008 3 568 4 008 Sporul de vechime (9 la sută) 321 361 321 361 Adaosul de acord— ... 178 200 Premii pentru realizări deosebite (4 la sută) 143 160 143 160 Stimulente suplimentare pentru export (6 la sută), corespunzător unui volum de export de 40 la sută din producția totală □ întreprinderii 240-252 *) Retribuțiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 si 240/1982. * In cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuția se acordă in conformitate cu prevederile legale. MAISTRU retribuit pe ramura materiale refractare încadrat la clasa 23 gradația 6 cu o vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate de 21 ani. VENITURI In cazul realizării Integrale a sarcinilor de plan In cazul depăşirii sarcinilor de plan cu 5 la sută pînâ la majorare după majorare *) pînâ la majorare după majorare *) Retribuția tarifară 2 920 3 325 2 920 3 325 Sporul de vechime (15 la sută) 438 499 438 499 Adaosul de acord— _ 146 166 Premii pentru realizări deosebite (4 la sută) 117 133 117 133 *) Retribuțiile tarifare majorate cuprind și compensațiile bănești acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 si 240/1982. in cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuţia sa acordă în conformitate cu prevederile legale. CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC PRINCIPAL GRADUL II dintr-o unitate de cercetare ştiinţifică încadrat in clasa 31, gradaţia 3 cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de 19 ani ....... ... - nivelul III de retribuire -VENITURI pînâ la majorare Retribuția tarifară 4 230 Sporul de vechime (12 la sută) 507 Adaosul la acord (7 la sută) 296 Premii pentru realizări deosebite (5 la sută) 811 *) Retribuţiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile bănești acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 și 240/1982 în cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuția se acordă in conformitate cu prevederile legale. după majorare *) 4 560 547 319 228 Giurgiu: Combinele pot intra chiar de miine în lanuri Aşa cum s-a indicat în Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 19 mai a.c., principala sarcină a lucrătorilor din agricultură in perioada imediat următoare este aceea ca, printr-o organizare exemplară a întregii activităţi, prin întărirea ordinii şi disciplinei, să asigure efectuarea intr-un timp scurt, fără pierderi, a campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Momentul declanşării acţiunii este foarte aproape. Unităţile agricole din judeţul Giurgiu, ca şi cele din întreaga ţară, au o dotare tehnică bună, corespunzătoare, dispun şi de forţa de muncă necesară pentru ca recoltarea orzului să se facă in 3—4 zile şi a griului in 7—8 zile. Succesul întregii campanii depinde de o multitudine de factori a căror corelare să conducă la eliminarea risipei, iar producţiile realizate să fie livrate la fondul centralizat al statului. Să vedem, mai intii, care este situaţia pregătirii punctelor de preluare şi a spaţiilor de depozitare. De la inginerul ALE-XANDRU CHIRIACESCU, şeful compartimentului contractări din cadrul întreprinderii pentru contractarea, achiziţionarea şi păstrarea produselor agricole Giurgiu, aflăm că la 24 mai s-a încheiat recepţia tuturor celor 11 baze de preluare. „Toate spaţiile sunt libere, curăţate, şi dezinfectate, în vederea reducerii timpului de staţionare a mijloacelor de transport la descărcat au fost stabilite mai multe puncte de preluare in cadrul aceleiaşi baze. Pentru mijloacele de transport care nu basculează s-au prevăzut cricum, în scopul reducerii distanţei de transport, o serie de unităţi sunt afluite la bazele de recepţie din judeţele limitrofe — Dîmboviţa, Teleorman, Călăraşi şi Sectorul agricol Ilfov. Unităţile agricole au comunicat necesarul de mijloace de transport de care au nevoie in pilis, pe lingă cele proprii. Sunt acoperite toate cerinţele din parcul I.T.A. şi I.T.S.A.I.A. Sperăm ca aceste întreprinderi să aibă toate mijloacele de transport in perfectă stare de funcţionare in perioada de virf si mai ales să dispună de cantităţile fie carburanţi necesarei pentru a efectua cit mai, multe curse pe zi", i' — Cine sint cei care vor prelua şi veghea la valorificarea superioară a producţiilor obţinute! — întregul personal muncitor a fost şcolarizat. Toţi laboranţii bazelor de recepţie au fost instruiţi la nivel central (la Amara in judeţul Ialomiţa) şi atestaţi in urma examenelor. Cine nu a corespuns nu i s-a încredinţat această răspundere. — Şi în privinţa sarcinilor ce revin unităţilor producătoare pentru înregistrarea corectă şi valorificarea la indici superiori de calitate a producţiilor obţinute au fost luate măsuri temeinice, adaugă tovarăşul IULIAN CIOBANU, contabil şef al Direcţiei generale judeţene pentru agricultură. în acest sens, încă de la jumătatea lunii mai au fost instruiţi contabilii şefi din unităţile agricole cooperatiste şi economiştii de consilii unice. Au participat, de asemenea, împuterniciţii C.A.P., delegaţi permanenţi la bazele de recepţie. Un accent deosebit s-a pus în cadrul acestor instruiri pe cunoaşterea şi mînuirea aparatelor din dotare pentrustabilirea cantităţilor şi a indicilor de calitate ai producţiei livrate. Fiecare delegat a fost pus să determine practic umiditatea, conţinutul de corpuri străine, masa hectolitrică etc. împuterniciţii şi contabilii şefi ai cooperativelor agricole de producţie, care trebuie să fie permanent prezenţi in bazele de recepţie, poartă o mare răspundere pentru valorificarea superioară şi înregistrarea corectă a producţiilor, decontarea operativă la bancă. Aceasta este una din condiţiile esenţiale pentru înfăptuirea amplului program de rentabilizare a tuturor unităţilor. Evident, fiecare din aceste aspecte şi toate la un loc au o mare importanţă in desfăşurarea normală a campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Insă, cheia succesului deplin laseceriş este mecanizarea. Amintim că unităţile agricole cooperatiste din judeţul Giurgiu dispun de o bună dotare, tehnică : peste 700 de combine (din care 90 sunt noi) şi 217 prese de balotat paie. Reparaţiile au fost încheiate de mult in toate cele 12 unităţi S.M.A. Acum se efectuează ultimele revizii tehnice, se pune la punct fiecare amănunt. Probele funcţionale cu boabe se bucură de o atenţie deosebită. însoţim pe teren o comisie de suprarecepţie condusă de Ilie Muscalu, inginerul şef al Trustului S.M.A. Giurgiu, în secţia nr. 2 Vieru a S.M.A. Putineiu cele 12 combine tip C-14 sunt controlate fiecare in parte. Toate motoarele pornesc la prima cheie. Bineînţeles, după ce li se ataşează acumulatoarele, deoarece nu toate combinele sunt dotate cu astfel de accesorii, în orice caz, secţiile de mecanizare şi-au luat măsurile de rigoare, montind baterii pe cite un tractor care se va afla permanent în cimp, făcînd naveta de la o combină la alta pentru a le porni. Mecanicul de întreţinere, Florian Chirpaci, ne arată cu lux de amănunte că fiecare combină este echipată cu cele necesare, inclusiv cuţitul de rezervă, seturile de curele şi site. în fiecare unitate S.M.A. s-a constituit un stoc minim necesar de piese de schimb (rulmenţi, lagăre) pentru a înlesni înlăturarea operativă a eventualelor defecţiuni. Mai departe, în secţia S.M.A. Gogoşari sîntem martori ai unui moment important : tocmai sosise Petre Mimiş, inginerul şef al C.A.P., pentru a face, împreună cu mecanizatorii, probele cu boabe. Se urmăreşte cu foarte mare atenţie etanşarea tuturor punctelor pe unde s-ar putea pierde din recoltă. Primele combine trec cu bine acest sever test şi sunt încolonate pentru a pleca spre taberele din cimp. Cele care se dovedesc a fi necorespunzătoare sunt luate in primire de mecanizatorii şi mecanicii de întreţinere pentru a fi remediate cit mai repede posibil. Acţiunea este condusă de Nicolae Chiţu, şeful secţiei de mecanizare, un priceput şi exigent meseriaş căruia nu i-a ieşit niciodată din mină lucru de mintuială. De aceeaşi atenţie se bucură revizia combinelor şi preselor de balotat paie şi în alte unităţi S.M.A. La Călugăreni şi Frăţeşti, la Ghimpaţi şi Hotarele, la Gorneni şi Vedea, mecanizatorii sunt pregătiţi să intre in lanurile de orz imediat ce amidometrele vor arăta că este posibil acest lucru. De asemenea, se fac intense pregătiri pentru ca, odată cu recoltarea, sa se elibereze rapid terenul de paie in vederea pregătirii patului germinativ şi a insăminiţării culturilor duble şi sucesive pe întreaga suprafaţă planificată. Victor Dinu