România literară, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 27-39)

1980-07-03 / nr. 27

:• ■ . România literară . DIRECTOR : George Traseu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie: Roger Căm­­peanu. ;■ 'v ... r ; ,y­'v', SI ;h ' W, ' % ISTORIE |i ACTUALITATE (Urmare din pagina 1) realizările cele mai de preţ ale ştiinţei noastre isto­rice în anii din urmă. Dar mai sunt încă multe de făcut pentru a răspunde aşteptărilor, pentru a dezvolta cer­cetările istorice, pentru a spori aportul istoricilor la activitatea de educare socialistă, patriotică a maselor largi, pentru a sprijini prin învăţămintele istoriei pro­cesele pozitive din viaţa politică a lumii de azi. A­­ceasta a fost de altfel şi concluzia recentei întîlniri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă din domeniul istoriei, unde s-au făcut recomandări preţioase privind îmbunătăţirea muncii de cercetare, elaborarea Tratatului de istorie a României şi a altor lucrări fundamentale, care să reflecte dezvoltarea istorică a poporului român de la origini şi pînă în prezent, să pună în evidenţă lupta sa de-a lungul veacurilor pentru dreptate socială şi libertate, pentru independenţă şi suveranitate naţio­nală. S-a arătat cu acest prilej că cercetarea istorică trebuie să pornească totdeauna de la condiţiile gene­rale în care s-a format şi dezvoltat un popor sau al­tul, de la raporturile de conlucrare între popoare şi strînsă interdependenţă între civilizaţii. Secretarul general al partidului a subliniat că de la aceste con­diţii trebuie să se plece şi în explicarea procesului istoric de dezvoltare a poporului român, formarea sa fiind rezultatul conlucrării unor factori materiali şi spirituali care i-au asigurat o fizionomie proprie. Este important să se pună în evidenţă acele fapte istorice care au favorizat contacte între populaţiile acestor meleaguri, întrepătrunderea formelor de civilizaţie, influenţele reciproce în cadrul unui proces istoric de lungă durată, proces care a stat la baza formării na­ţiunii noastre şi a celorlalte popoare din acest spaţiu. Idei cu răsunet în actualitatea politică cea mai fier­binte, astăzi cînd principiul conlucrării active între naţiuni se impune ca o necesitate fără alternativă a lumii contemporane. Examinarea complexă, lucidă, realistă, în spiritul de rigoare al ştiinţei, a trecutului . istoric, este firesc să se facă pornindu-se de la realităţile existente as­tăzi în lume, cu neputinţă de a fi schimbate decît cu preţul unor suferinţe incalculabile pentru omenire. Desigur, ca în oricare alt domeniu şi în problemele cercetării istorice pot apărea puncte de vedere deo­sebite, interpretări diferite ale unui fenomen sau al­tul din trecut, şi uneori chiar încercări de a denatura adevărul, de a prezenta faptele tendenţios. Datoria istoricilor noştri este de a contribui la clarificarea lu­crurilor în spiritul obiectivităţii ştiinţifice, de a do­vedi realitatea istorică prin argumente de nedislocat. Trebuie procedat în aşa fel, s-a arătat la Intîlnirea cu oamenii de ştiinţă din domeniul istoriei, încît contro­versele să nu ducă la agravarea divergenţelor, ci, dimpotrivă, la apropierea poziţiilor, prin găsirea a ceea ce este comun, potrivit învăţămintelor pe care le putem trage din studierea trecutului. SĂRBĂTORIM în prezent 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent sub dom­nia lui Burebista. Prilej de evocare a vechimii po­porului nostru, a continuităţii bimilenare în acest spaţiu de civilizaţie, a tradiţiilor de luptă pentru a­­părarea identităţii naţionale. „De la formarea de că­tre Burebista, în secolul I înaintea erei noastre, a sta­tului dac centralizat, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la epoca înfloritoarei societăţi dacice a lui Decebal şi apoi de-a lungul a două milenii de existenţă, pînă în ziua de azi, poporul nostru a tre­buit să ducă lupte grele pentru a-şi constitui şi apăra fiinţa proprie, entitatea naţională. Contactele cu ma­rile civilizaţii antice, războaiele duse încă din cele mai vechi timpuri împotriva năvălitorilor — îndeo­sebi împotriva Imperiului Roman —, cucerirea Daciei de către romani şi convieţuirea îndelungată a dacilor şi romanilor pe acest teritoriu au pus o amprentă pu­ternică pe caracterul şi fizionomia morală a poporu­lui nostru. Urmaş al «celor mai drepţi şi mai viteji dintre traci»­ — cum îi numea Herodot pe geto-daci —, precum şi al mîndrilor români, poporul român s-a distins totdeauna prin dragostea de adevăr şi dreptate, prin dîrzenie şi neînfricare în luptă, prin voinţa de a fi stăpîn pe destinul său, de a-şi făuri viitorul în deplină libertate“. Cuvinte de nobilă vibraţie şi de înalt patriotism, definind permanenţe care alcătuiesc o structură. Is­toria trăieşte în sufletele noastre, ale celor de azi, prin­ actele de conştiinţă ale marilor săi făuritori. „România literară“ 2 România literara TELEGRAMĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republicii Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Scriitorii din România socialistă şi Consiliul Uniunii Scriitorilor vă roagă să primiţi, cu ocazia inmînării Or­dinului „Karl Marx" al Republicii Democrate Germane, calde felicitări din partea obştei scriitoriceşti, ajutor de nădejde al Partidului Comunist Român. Atit pe plan internaţional, cit şi pe plan intern, nu­mele dumneavoastră de conducător eminent al parti­dului şi al statului nostru reprezintă semnul de nădejde pentru binele şi fericirea omenirii întregi şi, cu atit mai mult, al României socialiste Sunteţi întruchiparea poporului român in lupta pentru afirmarea idealurilor de libertate, independenţă na­ţională, bunăstare şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie acest eveniment de mare răsunet pe plan intern şi internaţional şi vă asi­gurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, că scriitorii din România socialistă , ro­mâni, maghiari, germani, sârbi şi de alte naţionalităţi vor continua să scrie opere demne de această etapă excepţională din istoria noastră. Dumneavoastră ne daţi un exemplu insufleţitor de muncă, de pricepere şi de energie cu care in­sptuiţi prevederile celui de al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român, in vederea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, dînd dovadă de înalte virtuţi pe care le-aţi dezvoltat şi in promovarea conti­nuă a relaţiilor de prietenie, colaborare şi cooperare internaţională intre Partidul Comunist Român şi Parti­dul Socialist Unit din Germania, intre Republica Socia­listă România şi Republica Democrată Germană, precum şi cu alte state şi partide. Vă urâm mulţi ani pentru binele poporului român pentru îndeplinirea înaltelor ţeluri de construire a socialismului şi comunismului pe pămintul României. CONSILIUL UNIUNII SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Socialiste România Viaţa literară „Eroii daci şi literatura română“ • După un periplu în­ceput pe meleagurile le­gendarei Sarmisegetuza şi continuat pe alte trasee geografice ale vechii Da­cii, expoziţia „Eroii daci şi literatura română“, or­ganizată de Muzeul lite­raturii române, va fi pre­zentată la Cluj-Napoca. Festivitatea va avea loc miine vineri 4 iulie a.c., orele 12, în holul Biblio­tecii Universităţii, sub auspiciile Comitetului ju­deţean de cultură şi edu­caţie socialistă. Folosind mărturia do­cumentelor literare ce poartă semnătura unor nume ilustre, începînd cu cronicarii şi marii cla­sici, în frunte cu Emines­cu, continuînd cu pagini din Vasile Pârvan, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mi­hail Sadoveanu şi pînă la scriitorii contemporani, expoziţia se înscrie ca un omagiu adus sărbătoririi a 2050 de ani de la crea­rea primului stat dac centralizat şi independent. La prezentarea expozi­ţiei vor lua cuvîntul: scri­itorul Vasile Rebreanu, prof. Ion Noja, preşedin­tele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, şi Constantin Negulescu, directorul Bi­bliotecii Universităţii clu­jene. Cenaclu • Cenaclul de litera­tură satirică şi umoristică al Casei de cultură a stu­denţilor din Bucureşti (patronat de „România literară“) a ţinut ultima sa şedinţă de lucru din acest an universitar. Au citit (proză) Cornel Son­fronte şi Carmen Fran­cesca Banciu. George Bejan a expus caricaturi (comentate de Octavian Andronic). A condus şedinţa Va­lentin Silvestru. • In cadrul schimbu­rilor culturale româno­­italiene, Muzeul literatu­rii române, în colaborare cu Institutul italian de cultură, organizează o manifestare dedicată lui Cesare Pavese cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la moartea scriitorului. In rotonda muzeului se va deschide o expoziţie de manuscrise, fotogra­fii, corespondenţă, texte inedite, prime ediţii ale operei lui Cesare Pavese, organizată de Biblioteca Civică — Centrul de stu­dii Cesare Pavese din San Stefano Belbo, loca­litatea natală a scriitoru­lui. De asemenea, vor fi inserate panouri reflec­ted ecourile operei lui Pavese în România, reali­zate de Muzeul literaturii române. în acest context va fi evocată personalitatea scriitorului şi se vor dez­bate probleme ale con­fluenţelor dintre litera­tura română şi italiană de către : Attilio Dughera, Pier Paolo Grimaldi, Da­vide Lajolo, Franco Vac­­caneo şi Alexandru Bă­lăci, Ovidiu Drimba, Al. Oprea, Edgar Papu. Manifestarea va avea loc luni 7 iulie a.c., orele 18, la sediul mu­zeului din str. Fundaţiei nr. 4. Expoziţie documentară şi simpozion internaţional „Cesare Pavese“ • 29.VI.1819 — s-a născut Nicolae Bălcescu (m. 1852). • 29.VI.1893 — s-a născut Demo­­stene Botez (m. 1973). • 29.VI.1913 — s-a născut Lola Stere-Chiracu. • 30.VI.1945 — s-a născut Dorin Tu­doran. • 30.VI.1962 — a murit B. Jordan (n. 1903). • 1. vil. (18. VI.st. v.) 1917 — a murit Titu Maiorescu (n. 1840) • 1.VII.1921 — s-a născut Ion Mi­­hăileanu • 1.VII. 1925 — s-a născut Ion Maxim • 1.VII.1929 — s-a născut Costache Olăreanu • 1.VII.1941 — s-a născut Ion Pop • 2.VII. (20. VI )1891 — a murit Mi­hail Kogălniceanu (n. 1817) • 2. VII.1895 — s-a născut Mihai Tican Rumano (m. 1967) • 2. VII. (20. VI.­ 1899 — s-a născut G. Călinescu (m. 1965) • 2.VII.1914 — a murit Emil Gîrlea­­nu (n. 1878) • 2.VII.1919 — s-a născut ștefan Fay • 2.VI.1926 — s-a născut Octavian Paler • 2.VII.1947 — s-a născut Dan Verona • 3.VII. 1900 — a murit Ioan A. La­­pedatu (n. 1844) • 3.VII.1923 — s-a născut Nicolae Paul Mihail • 3.VII.1926 — s-a născut Ștefan Gheorghiu • 3.VII.1929 — s-a născut Zeno Ghițulescu • 3. VII.1948 — s-a născut Mihai Tatulici • 4.VII.1923 — s-a născut Haralamb Zincă • 4.VII.1949 — s-a născut Victor Atanasiu • 5.VII.1929 — s-a născut Aurel Deboveanu • 5.VII.1931 — s-a născut Al. Oprea • 5.VII.1935 — s-a născut Nikolaus Berwanger • 6.VII.1920 — s-a născut Dragoș Vicol • 6.VII.1924 — s-a născut Alex. Sen • 6. VII.1944 — s-a născut George Alboiu • 6.VII.1945 — s-a născut Doru Davidovici Rubrică redactată de GH. CATANA Zile ale editurilor • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Botoşani, în colaborare cu Biblioteca judeţeană şi Centrul de librării, a organizat ,,Zi­lele Editurii Albatros“. La masa rotundă cu tema „Colecţiile editurii“ au luat cuvîntul Ion Acsan, Lucian Valea şi membri ai cenaclului literar ,.Mi­hai Eminescu“. La libră­ria centrală a avut loc prezentarea lucrării „Coşbuc în căutarea uni­versului liric“ de Lucian Valea, apărută in colecţia „Contemporanul nostru“. Au luat cuvintul Gheor­­ghe Janca, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă Boto­şani, şi Ion Acsan, redac­tor al editurii. De aseme­nea, s-au desfăşurat în­­tilniri cu cititorii la li­ceele pedagogic şi indus­trial nr. 2 şi la librăria „Ciprian Porumbescu“ din Suceava. Şi la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală au fost prezentate noi apariţii ale Editurii Alba­tros. Despre volumele „Cu Hai-Hui spre Sud“ de Radu Theodoru şi „Antoi­ne de Saint-Exupéry — Aventura conştiinţei“ de Dumitru Radu Popa au vorbit Mircea Sântim­­breanu, directorul editu­rii, Petre Ghelmez şi Dan Grigorescu. La aceeaşi librărie a fost lansat, a doua zi, vo­lumul de poeme „Baladă pentru vinul tinăr“ de George Ţărnea. Au luat cuvintul Mircea Sântim­­breanu si Romulus Vul­­pescu. • La librăria „Mihai Eminescu“ din Deva a avut loc prezentarea vo­lumelor „Vămile nopţii“ de Radu Ciobanu. ..Coş­buc in căutarea universu­lui liric“ de Lucian Valea şi „Conştiinţa unităţii na­ţionale în istoria, poporu­lui român“ de Vasile Ne­­tea, apărute in Editura Albatros. A vorbit Mir­cea Sântimbreanu, di­rectorul editurii. • Dumitru Popescu — PUMNUL ŞI PALMA. Ro­man. Cartea I : O dimi­neaţă înşelătoare. (Editura Eminescu, 445 p­, 20 lei) • Ovid S. Crohmălni­­ceanu — ISTORII INSO­LITE. Povestiri ştiinţifi­­co-fantastice. (Editura Cartea Românească, 222 p., 6,50 Iei). • Liviu Călin — SAR­­BATOAREA NIMĂNUI. Noul volum de versuri al poetului apare într-o fru­moasă prezentare grafică semnată de Dane Stan (Editura Eminescu, 85 p., 7,53 lei). • Ilie Guţan — TUDOR ARGHEZI (IMAGINA­RUL EROTIC). Studiul publicat în seria „Uni­versitas“ este structurat în capitolele : O perma­nenţă, Un arhetip func­ţional, Neşansa lui Pyg­malion, Ruptură şi tin­­jire, Fast şi plenitudine, Streina, Din clipă în du­rată. (Editura Minerva, 310 p., 11 lei). • Constantin Crişan — CONVERSAŢII DE BU­NĂVOINŢĂ. Acest „eseu despre adevăruri uitate“ alcătuieşte a şaptea car­te a autorului (Literatu­ra română în lume — în colab., 1969 ; Ieşirea din metaforă — 1972 ; Eseu despre personalitate — 1972 ; Memorial invers — 1976 ; Confesiuni esenţia­le — 1977 ; Nostalgia co­municării — 1978). (Edi­tura Albatros, 144 p., 5 lei). • Iosif Cheie-Pantea — EMINESCU ŞI LEOPAR­DI. Studiu comparatist apărut în colecţia „Con­fluenţe“. (Editura Miner­va, 208 p., 6,50 lei). Primim O PRECIZARE Ca fost colaborator al „României literare“, îmi îngădui să mă adresez D voastră, cu rugămintea de a publica, dacă socotiţi potrivit, cele ce urmează. In numărul din 5 iunie a.c. al revistei „Flacăra“, redactorul G. Arion a pu­blicat citeva relatări des­pre o convorbire cu mine care nu avea de fel carac­ter de Interview. Am scris deîndată redactorului re­vistei, mulţumind pentru apreciere, dar adăugind : „Mărturisesc a nu mă re­cunoaşte in majoritatea formulărilor şi nici în cîte­­va din părerile pe care mi le atribuiţi“. Intrucît ,Flacăra" nu a putut încă publica scrisoa­rea, aş fi adine recunoscă­tor revistei ce conduceţi, dacă ar face să apară pre­cizarea mea. Cu cele mai alese mulţu­miri şi ginduri, CONSTANTIN NOICA Ilustraţiile acestui număr sunt repro­duse din albumul lui ION MICLEA Romanţa antiqua

Next