România literară, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 27-39)
1980-07-03 / nr. 27
:• ■ . România literară . DIRECTOR : George Traseu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie: Roger Cămpeanu. ;■ 'v ... r ; ,y'v', SI ;h ' W, ' % ISTORIE |i ACTUALITATE (Urmare din pagina 1) realizările cele mai de preţ ale ştiinţei noastre istorice în anii din urmă. Dar mai sunt încă multe de făcut pentru a răspunde aşteptărilor, pentru a dezvolta cercetările istorice, pentru a spori aportul istoricilor la activitatea de educare socialistă, patriotică a maselor largi, pentru a sprijini prin învăţămintele istoriei procesele pozitive din viaţa politică a lumii de azi. Aceasta a fost de altfel şi concluzia recentei întîlniri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă din domeniul istoriei, unde s-au făcut recomandări preţioase privind îmbunătăţirea muncii de cercetare, elaborarea Tratatului de istorie a României şi a altor lucrări fundamentale, care să reflecte dezvoltarea istorică a poporului român de la origini şi pînă în prezent, să pună în evidenţă lupta sa de-a lungul veacurilor pentru dreptate socială şi libertate, pentru independenţă şi suveranitate naţională. S-a arătat cu acest prilej că cercetarea istorică trebuie să pornească totdeauna de la condiţiile generale în care s-a format şi dezvoltat un popor sau altul, de la raporturile de conlucrare între popoare şi strînsă interdependenţă între civilizaţii. Secretarul general al partidului a subliniat că de la aceste condiţii trebuie să se plece şi în explicarea procesului istoric de dezvoltare a poporului român, formarea sa fiind rezultatul conlucrării unor factori materiali şi spirituali care i-au asigurat o fizionomie proprie. Este important să se pună în evidenţă acele fapte istorice care au favorizat contacte între populaţiile acestor meleaguri, întrepătrunderea formelor de civilizaţie, influenţele reciproce în cadrul unui proces istoric de lungă durată, proces care a stat la baza formării naţiunii noastre şi a celorlalte popoare din acest spaţiu. Idei cu răsunet în actualitatea politică cea mai fierbinte, astăzi cînd principiul conlucrării active între naţiuni se impune ca o necesitate fără alternativă a lumii contemporane. Examinarea complexă, lucidă, realistă, în spiritul de rigoare al ştiinţei, a trecutului . istoric, este firesc să se facă pornindu-se de la realităţile existente astăzi în lume, cu neputinţă de a fi schimbate decît cu preţul unor suferinţe incalculabile pentru omenire. Desigur, ca în oricare alt domeniu şi în problemele cercetării istorice pot apărea puncte de vedere deosebite, interpretări diferite ale unui fenomen sau altul din trecut, şi uneori chiar încercări de a denatura adevărul, de a prezenta faptele tendenţios. Datoria istoricilor noştri este de a contribui la clarificarea lucrurilor în spiritul obiectivităţii ştiinţifice, de a dovedi realitatea istorică prin argumente de nedislocat. Trebuie procedat în aşa fel, s-a arătat la Intîlnirea cu oamenii de ştiinţă din domeniul istoriei, încît controversele să nu ducă la agravarea divergenţelor, ci, dimpotrivă, la apropierea poziţiilor, prin găsirea a ceea ce este comun, potrivit învăţămintelor pe care le putem trage din studierea trecutului. SĂRBĂTORIM în prezent 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent sub domnia lui Burebista. Prilej de evocare a vechimii poporului nostru, a continuităţii bimilenare în acest spaţiu de civilizaţie, a tradiţiilor de luptă pentru apărarea identităţii naţionale. „De la formarea de către Burebista, în secolul I înaintea erei noastre, a statului dac centralizat, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la epoca înfloritoarei societăţi dacice a lui Decebal şi apoi de-a lungul a două milenii de existenţă, pînă în ziua de azi, poporul nostru a trebuit să ducă lupte grele pentru a-şi constitui şi apăra fiinţa proprie, entitatea naţională. Contactele cu marile civilizaţii antice, războaiele duse încă din cele mai vechi timpuri împotriva năvălitorilor — îndeosebi împotriva Imperiului Roman —, cucerirea Daciei de către romani şi convieţuirea îndelungată a dacilor şi romanilor pe acest teritoriu au pus o amprentă puternică pe caracterul şi fizionomia morală a poporului nostru. Urmaş al «celor mai drepţi şi mai viteji dintre traci» — cum îi numea Herodot pe geto-daci —, precum şi al mîndrilor români, poporul român s-a distins totdeauna prin dragostea de adevăr şi dreptate, prin dîrzenie şi neînfricare în luptă, prin voinţa de a fi stăpîn pe destinul său, de a-şi făuri viitorul în deplină libertate“. Cuvinte de nobilă vibraţie şi de înalt patriotism, definind permanenţe care alcătuiesc o structură. Istoria trăieşte în sufletele noastre, ale celor de azi, prin actele de conştiinţă ale marilor săi făuritori. „România literară“ 2 România literara TELEGRAMĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republicii Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Scriitorii din România socialistă şi Consiliul Uniunii Scriitorilor vă roagă să primiţi, cu ocazia inmînării Ordinului „Karl Marx" al Republicii Democrate Germane, calde felicitări din partea obştei scriitoriceşti, ajutor de nădejde al Partidului Comunist Român. Atit pe plan internaţional, cit şi pe plan intern, numele dumneavoastră de conducător eminent al partidului şi al statului nostru reprezintă semnul de nădejde pentru binele şi fericirea omenirii întregi şi, cu atit mai mult, al României socialiste Sunteţi întruchiparea poporului român in lupta pentru afirmarea idealurilor de libertate, independenţă naţională, bunăstare şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie acest eveniment de mare răsunet pe plan intern şi internaţional şi vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, că scriitorii din România socialistă , români, maghiari, germani, sârbi şi de alte naţionalităţi vor continua să scrie opere demne de această etapă excepţională din istoria noastră. Dumneavoastră ne daţi un exemplu insufleţitor de muncă, de pricepere şi de energie cu care insptuiţi prevederile celui de al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român, in vederea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, dînd dovadă de înalte virtuţi pe care le-aţi dezvoltat şi in promovarea continuă a relaţiilor de prietenie, colaborare şi cooperare internaţională intre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, intre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, precum şi cu alte state şi partide. Vă urâm mulţi ani pentru binele poporului român pentru îndeplinirea înaltelor ţeluri de construire a socialismului şi comunismului pe pămintul României. CONSILIUL UNIUNII SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Socialiste România Viaţa literară „Eroii daci şi literatura română“ • După un periplu început pe meleagurile legendarei Sarmisegetuza şi continuat pe alte trasee geografice ale vechii Dacii, expoziţia „Eroii daci şi literatura română“, organizată de Muzeul literaturii române, va fi prezentată la Cluj-Napoca. Festivitatea va avea loc miine vineri 4 iulie a.c., orele 12, în holul Bibliotecii Universităţii, sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Folosind mărturia documentelor literare ce poartă semnătura unor nume ilustre, începînd cu cronicarii şi marii clasici, în frunte cu Eminescu, continuînd cu pagini din Vasile Pârvan, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu şi pînă la scriitorii contemporani, expoziţia se înscrie ca un omagiu adus sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. La prezentarea expoziţiei vor lua cuvîntul: scriitorul Vasile Rebreanu, prof. Ion Noja, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, şi Constantin Negulescu, directorul Bibliotecii Universităţii clujene. Cenaclu • Cenaclul de literatură satirică şi umoristică al Casei de cultură a studenţilor din Bucureşti (patronat de „România literară“) a ţinut ultima sa şedinţă de lucru din acest an universitar. Au citit (proză) Cornel Sonfronte şi Carmen Francesca Banciu. George Bejan a expus caricaturi (comentate de Octavian Andronic). A condus şedinţa Valentin Silvestru. • In cadrul schimburilor culturale românoitaliene, Muzeul literaturii române, în colaborare cu Institutul italian de cultură, organizează o manifestare dedicată lui Cesare Pavese cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la moartea scriitorului. In rotonda muzeului se va deschide o expoziţie de manuscrise, fotografii, corespondenţă, texte inedite, prime ediţii ale operei lui Cesare Pavese, organizată de Biblioteca Civică — Centrul de studii Cesare Pavese din San Stefano Belbo, localitatea natală a scriitorului. De asemenea, vor fi inserate panouri reflected ecourile operei lui Pavese în România, realizate de Muzeul literaturii române. în acest context va fi evocată personalitatea scriitorului şi se vor dezbate probleme ale confluenţelor dintre literatura română şi italiană de către : Attilio Dughera, Pier Paolo Grimaldi, Davide Lajolo, Franco Vaccaneo şi Alexandru Bălăci, Ovidiu Drimba, Al. Oprea, Edgar Papu. Manifestarea va avea loc luni 7 iulie a.c., orele 18, la sediul muzeului din str. Fundaţiei nr. 4. Expoziţie documentară şi simpozion internaţional „Cesare Pavese“ • 29.VI.1819 — s-a născut Nicolae Bălcescu (m. 1852). • 29.VI.1893 — s-a născut Demostene Botez (m. 1973). • 29.VI.1913 — s-a născut Lola Stere-Chiracu. • 30.VI.1945 — s-a născut Dorin Tudoran. • 30.VI.1962 — a murit B. Jordan (n. 1903). • 1. vil. (18. VI.st. v.) 1917 — a murit Titu Maiorescu (n. 1840) • 1.VII.1921 — s-a născut Ion Mihăileanu • 1.VII. 1925 — s-a născut Ion Maxim • 1.VII.1929 — s-a născut Costache Olăreanu • 1.VII.1941 — s-a născut Ion Pop • 2.VII. (20. VI )1891 — a murit Mihail Kogălniceanu (n. 1817) • 2. VII.1895 — s-a născut Mihai Tican Rumano (m. 1967) • 2. VII. (20. VI. 1899 — s-a născut G. Călinescu (m. 1965) • 2.VII.1914 — a murit Emil Gîrleanu (n. 1878) • 2.VII.1919 — s-a născut ștefan Fay • 2.VI.1926 — s-a născut Octavian Paler • 2.VII.1947 — s-a născut Dan Verona • 3.VII. 1900 — a murit Ioan A. Lapedatu (n. 1844) • 3.VII.1923 — s-a născut Nicolae Paul Mihail • 3.VII.1926 — s-a născut Ștefan Gheorghiu • 3.VII.1929 — s-a născut Zeno Ghițulescu • 3. VII.1948 — s-a născut Mihai Tatulici • 4.VII.1923 — s-a născut Haralamb Zincă • 4.VII.1949 — s-a născut Victor Atanasiu • 5.VII.1929 — s-a născut Aurel Deboveanu • 5.VII.1931 — s-a născut Al. Oprea • 5.VII.1935 — s-a născut Nikolaus Berwanger • 6.VII.1920 — s-a născut Dragoș Vicol • 6.VII.1924 — s-a născut Alex. Sen • 6. VII.1944 — s-a născut George Alboiu • 6.VII.1945 — s-a născut Doru Davidovici Rubrică redactată de GH. CATANA Zile ale editurilor • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Botoşani, în colaborare cu Biblioteca judeţeană şi Centrul de librării, a organizat ,,Zilele Editurii Albatros“. La masa rotundă cu tema „Colecţiile editurii“ au luat cuvîntul Ion Acsan, Lucian Valea şi membri ai cenaclului literar ,.Mihai Eminescu“. La librăria centrală a avut loc prezentarea lucrării „Coşbuc în căutarea universului liric“ de Lucian Valea, apărută in colecţia „Contemporanul nostru“. Au luat cuvintul Gheorghe Janca, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă Botoşani, şi Ion Acsan, redactor al editurii. De asemenea, s-au desfăşurat întilniri cu cititorii la liceele pedagogic şi industrial nr. 2 şi la librăria „Ciprian Porumbescu“ din Suceava. Şi la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală au fost prezentate noi apariţii ale Editurii Albatros. Despre volumele „Cu Hai-Hui spre Sud“ de Radu Theodoru şi „Antoine de Saint-Exupéry — Aventura conştiinţei“ de Dumitru Radu Popa au vorbit Mircea Sântimbreanu, directorul editurii, Petre Ghelmez şi Dan Grigorescu. La aceeaşi librărie a fost lansat, a doua zi, volumul de poeme „Baladă pentru vinul tinăr“ de George Ţărnea. Au luat cuvintul Mircea Sântimbreanu si Romulus Vulpescu. • La librăria „Mihai Eminescu“ din Deva a avut loc prezentarea volumelor „Vămile nopţii“ de Radu Ciobanu. ..Coşbuc in căutarea universului liric“ de Lucian Valea şi „Conştiinţa unităţii naţionale în istoria, poporului român“ de Vasile Netea, apărute in Editura Albatros. A vorbit Mircea Sântimbreanu, directorul editurii. • Dumitru Popescu — PUMNUL ŞI PALMA. Roman. Cartea I : O dimineaţă înşelătoare. (Editura Eminescu, 445 p, 20 lei) • Ovid S. Crohmălniceanu — ISTORII INSOLITE. Povestiri ştiinţifico-fantastice. (Editura Cartea Românească, 222 p., 6,50 Iei). • Liviu Călin — SARBATOAREA NIMĂNUI. Noul volum de versuri al poetului apare într-o frumoasă prezentare grafică semnată de Dane Stan (Editura Eminescu, 85 p., 7,53 lei). • Ilie Guţan — TUDOR ARGHEZI (IMAGINARUL EROTIC). Studiul publicat în seria „Universitas“ este structurat în capitolele : O permanenţă, Un arhetip funcţional, Neşansa lui Pygmalion, Ruptură şi tinjire, Fast şi plenitudine, Streina, Din clipă în durată. (Editura Minerva, 310 p., 11 lei). • Constantin Crişan — CONVERSAŢII DE BUNĂVOINŢĂ. Acest „eseu despre adevăruri uitate“ alcătuieşte a şaptea carte a autorului (Literatura română în lume — în colab., 1969 ; Ieşirea din metaforă — 1972 ; Eseu despre personalitate — 1972 ; Memorial invers — 1976 ; Confesiuni esenţiale — 1977 ; Nostalgia comunicării — 1978). (Editura Albatros, 144 p., 5 lei). • Iosif Cheie-Pantea — EMINESCU ŞI LEOPARDI. Studiu comparatist apărut în colecţia „Confluenţe“. (Editura Minerva, 208 p., 6,50 lei). Primim O PRECIZARE Ca fost colaborator al „României literare“, îmi îngădui să mă adresez D voastră, cu rugămintea de a publica, dacă socotiţi potrivit, cele ce urmează. In numărul din 5 iunie a.c. al revistei „Flacăra“, redactorul G. Arion a publicat citeva relatări despre o convorbire cu mine care nu avea de fel caracter de Interview. Am scris deîndată redactorului revistei, mulţumind pentru apreciere, dar adăugind : „Mărturisesc a nu mă recunoaşte in majoritatea formulărilor şi nici în cîteva din părerile pe care mi le atribuiţi“. Intrucît ,Flacăra" nu a putut încă publica scrisoarea, aş fi adine recunoscător revistei ce conduceţi, dacă ar face să apară precizarea mea. Cu cele mai alese mulţumiri şi ginduri, CONSTANTIN NOICA Ilustraţiile acestui număr sunt reproduse din albumul lui ION MICLEA Romanţa antiqua