România literară, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 40-52)
1985-10-03 / nr. 40
Proletari din toate ţările, uniţi-va ! România literară Anul XVIII, nr. 40, joi 3 octombrie 1985 Sâptâmînal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România CALITATEA MICII INNIM E ÎNVEDERAT că în actualele condiţii de dezvoltare a culturii generale a poporului, a literaturii şi artelor, capătă o însemnătate aparte calitatea muncii creatoare. Problema e, desigur, a fiecărui scriitor şi artist, şi ţine de însăşi natura creaţiei, de fireasca aspiraţie spre valoare, în acelaşi timp e şi o chestiune legată de mari ansambluri creative în cadrul unor activităţi sistematice, înscrise într-un vast program de edificare spirituală. Şi aici, ca şi în toate celelalte domenii, se cer a fi urmărite exigenţele realităţii şi a se supune unei atitudini critice manifestările rutiniere, acţiunile ineficiente prin formalism ori prin reducţie la scheme. Cum nu o dată s-a luat în discuţie, din unghi sociologic şi din perspectivă estetică, termenul de calitate a receptării operei literare, e normal să se observe cu acuitate ce anume fenomene pot deteriora relaţia cu cititorul, sau desensibiliza spectatorul de film, ori cel de teatru, sau ascultătorul de muzică. E dovedit că adunările de breaslă ce consumă ano din ordinea de zi, festivalurile ori concursurile de poezie şi proză desfăşurate în anonimat şi cu discernămînt precar, întîlnirile cu cititorii în fade şi grăbite dialoguri convenţionale, acţiunile miscelanee, de enunţ cultural pompos dar fără vertebraţie ideatică şi lipsite de atractivitate reală, pot mai degrabă deruta decit convinge. Cerinţele culturii socialiste revendică o calitate nouă a muncii de creaţie şi de difuziune a bunurilor spirituale, în sensul elevării permanente a preocupărilor şi activizării eficiente a principiilor călăuzitoare. Unul din aceste principii e atitudinea socialistă faţă de nou, evocată pregnant în documentele de partid, într-o viziune specifică societăţii româneşti actuale. „Este de la sine înţeles — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că aşa cum nici un domeniu al vieţii sociale nu stă pe loc, nu se mortifică ci urmează o linie de neîntreruptă dezvoltare dialectică, tot astfel nici arta nu se poate închide în canoane şi tipare stabilite odată pentru totdeauna, nu se poate opri în evoluţia ei la un anumit stadiu. Legile progresului impun artei noastre să parcurgă un neîntrerupt proces de dezvoltare şi perfecţionare“. Viabilitatea acestui principiu, care decurge din adevărul că „arta progresează şi se primeneşte neîncetat, aspirînd spre forme mereu mai înalte de exprimare, spre un conţinut tot mai bogat“, „fiind puternic influenţată de dinamica dezvoltării societăţii, de progresele obţinute în domeniile atît de vaste ale cunoaşterii, de evoluţia gîndirii şi sensibilităţii omului“ e confirmată pe deplin de experienţa românească a ultimelor decenii. Ea a dus la afirmarea unui spirit nou în literatura noastră, la succesele considerabile ale poeziei, romanului, dramaturgiei, creaţiei muzicale şi plastice originale, filmului, arhitecturii, baletului, uneori cu ecou rezonant în lume. Ceea ce s-a cucerit reprezintă un bun care creează necontenit alte obligaţii. Valorile dobîndite şi exigenţa perpetuă a calităţii în munca de creaţie, în realizarea programelor profesionale ale uniunilor şi organizaţiilor de creaţie, implică un examen critic continuu al proceselor din domeniul vieţii spirituale : „Să avem întotdeauna — spune conducătorul partidului nostru — o atitudine critică faţă de tot ceea ce este vechi şi perimat, înlăturînd fără teamă tot ce nu mai corespunde noilor realităţi. Să promovăm cu îndrăzneală tot ce este nou, acţionînd în orice împrejurări ca adevăraţi revoluţionari.“ Căci, într-adevăr, revoluţia însăşi înseamnă cea mai radicală schimbare calitativă a modului de a gîndi şi de a înfăptui. Ea e creaţie la toate nivelele existenţei, sub semnul idealului. „România literară" GEORGE ENESCU. Portret de Franţois Pamfil NICOLAE IORGA: „O viaţă de om aşa cum a fost" (Paginile 12—13) BiDHOteca |UG6t8'dll. MUREȘ TIRGU-HUR^____ Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU“ Pagina 18