România literară, iulie-septembrie 1987 (Anul 20, nr. 27-39)
1987-07-02 / nr. 27
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! Anul XX, nr. 27, joi 2 iulie 1987 România literară Sâptaminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România DEMOCRAŢIE ŞI RESPONSABILITATE (Paginile 12-13) ŞCOALA ROLUL învăţămîntului în socialism este definit în concordanţă cu obiectivele înseşi ale noii societăţi. Principala sa funcţie, de a forma şi pregăti forţa de muncă necesară construcţiei şi dezvoltării socialiste, decurge din imperativul înfăptuirii planurilor şi programelor ce vizează edificarea unei lumi noi. Din această perspectivă, şcoala devine laboratorul la scară naţională al viitorului, capacitatea sa de cuprindere lărgindu-se necontenit. In ultimele patru decenii şi îndeosebi după istoricul Congres al IX-lea, învăţămîntul românesc s-a extins la dimensiuni fără precedent, cuprinzînd astăzi aproape cinci milioane şi jumătate de tineri, aşadar aproximativ un sfert din populaţia întregii ţări. Procesul de omogenizare socială ce se desfăşoară în societatea noastră în cadrul construcţiei socialiste îşi găseşte în această dezvoltare a învăţămîntului o expresie elocventă. Schimbările calitative sunt de proporţii similare. Şcoala este investită cu înalte responsabilităţi educative, contribuţia sa la formarea omului nou fiind considerată hotărîtoare. Un accent profund semnificativ este pus pe caracterul revoluţionar al învăţămîntului. „Invăţămîntul — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — trebuie să se afle în primele rînduri ale luptei pentru nou, să fie un învăţămînt revoluţionar, care trebuie să tindă permanent spre tot ce este mai bun, să lupte pentru descoperirea de noi taine ale naturii, ale universului, să pună în serviciul omului, al civilizaţiei tot ceea ce a creat şi va crea natura — dar acum cu contribuţia omului — mai bun în dezvoltarea generală a lumii ! Numai aşa învăţămîntul nostru va fi permanent un învăţămînt revoluţionar, va servi poporul, cauza socialismului şi comunismului !“. în lumina acestei concepţii şcoala reprezintă o bază a construcţiei socialiste, a dezvoltării societăţii. Pregătirea pentru muncă este îmbinată cu educaţia prin muncă, raporturile dintre învăţămînt şi producţie devenind tot mai strînse, tot mai apropiate. .Roadele şcolii se culeg în timp. înfăptuirea obiectivelor cuprinse în hotărîrile Congresului al XIII-lea şi în Programul partidului implică în mod hotărîtor contribuţia învăţămîntului şi îi determină atribuţiile, stabilite în conformitate cu direcţiile de dezvoltare socială prevăzute. După cum succesele de astăzi ale edificării socialiste în România constituie şi o expresie pregnantă a drumului parcurs de invăţămîntul nostru în anii socialismului, realizările de mîine sunt pregătite în şcoala contemporană. Generaţiile tinere care se formează acum vor duce mai departe năzuinţele şi aspiraţiile actualităţii. A forma tineretul în chip revoluţionar înseamnă a asigura viitorul revoluţionar al patriei. Hărnicia, competenţa, abnegaţia, spiritul etic şi patriotic al constructorilor de mîine ai societăţii socialiste româneşti se cristalizează în climatul modelator al prezentului. Valorile insuflate în şcoala de astăzi vor îndruma generaţiile active de mîine, iar nivelul pregătirii lor va deveni cu certitudine nivelul societăţii socialiste din deceniile viitoare. Şcoala fiind o proiecţie reprezentativă a societăţii, continuitatea procesului de dezvoltare socialistă este transpusă în realitate prin concepţia şi strategia ce prezidează învăţămîntul românesc de astăzi. In contextul deosebit determinat de apropierea Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, a Conferinţei Naţionale a partidului şi de sărbătorirea a 40 de ani de la proclamarea Republicii, a vorbi despre rolul şi însemnătatea şcolii înseamnă a vorbi despre rezultatele şi perspectivele unui învăţămînt a cărui dezvoltare se integrează deplin procesului vast de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Epoca inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului în urmă cu 22 de ani a imprimat şi învăţămîntului un curs nou, revoluţionar, ale cărui rezultate se înscriu în amplul tablou al realizărilor obţinute de poporul român în această perioadă istorică. Pregătind societatea de mîine, şcoala este nu mai puţin o oglindă a prezentului socialist al patriei. VLADIMIR ŞETRAN : Aurul Bărăganului „România literară" Curgere Păstorită din cimpie tălmăcită-n grai din veci, curge-va din tine griul răzvrătitelor poteci ; în afund de dulci istorii curg colinele cu firea împletindu-ne de-a valma cerul, visul, nemurirea ; şi-n pădurile de aur adormită-i sus pe zare curgerea de ape line şi de paseri zburătoare ; din vechimile de veacuri urcă neamul nostru sfînt, Românie tu curgi dulce dăinuind pe-acest pămînt. Griului Boabe de rouă, boabe de grîu, la voi îmi e gindul acum, cînd scriu apele verii, iată, mi-1 scaldă, fetele-1 poartă la gîturi salbă , razele soarelui fragede-i țesii de lumină colo, în şes, şi mi-1 adoarme amiaza fierbinte şi mi-1 strecoară de dintre linte ; şi ploaia mi-1 spală, tiptil, cu mină şi ochi de copil ; tu, mamă, cu seamă privindu-1, în miini îl şi simţi frămîntîndu-1 in pîinea cea nouă din casă, cînd roată cu toţi stăm la masă. Nicolae Arieşescu