România literară, aprilie-iunie 2003 (Anul 36, nr. 13-25)

2003-04-02 / nr. 13

nr. 13 , 2­­­8 aprilie 2003 ! ÎNTÂLNIRILE României literare V­OI D­OUAZECI ŞI ŞASE martie 2003, ora 19. Ediţia întâlnirilor Ro­­mâniei literare de la Clubul Prometheus - pe tema Promovarea culturii române peste hotare. - a fost onorată de prezenţa Preşedintelui Româ­niei, dl. Ion Iliescu. Lista com­pletă, în ordine alfabetică, a par­ticipanţilor este următoarea: Adriana Bittel, Augustin Buzura, Ion Caramitru, Marius Chivu, Denisa Comanescu, Marina Constantinescu, Alexandru Cos­­min, Gabriel Dimisianu, Ioan Flora, Ioan Hidegcuti, Nicolae Manolescu, Angela Martin, Mircea Martin, Dan Horia Ma­­zilu, Dan C. Mihăilescu, Ioan T. Morar, Cristian Niculescu, Vic­tor Opaschi, Mihai Pascu, Ni­colae Prelipceanu, Costi Rogo­­zanu, Eugen Simion, Teodora Stanciu, Alex. Ştefănescu, Raz­van Theodorescu, Marius Tu­­pan, Cătălin Ţîrlea, Stelian Ţurlea, Tudorel Urian, Mihai Zamfir, A. I. Zainescu. Se mai află în sală demnitari şi oameni de cultură pe care nu i-am putut identifica, ziarişti, ca şi mica ar­mată de fete frumoase cu care clubul Fundaţiei Anonimul îi cucereşte de fiecare dată pe oaspeţi. Vom reproduce foarte pe scurt, pe cât posibil în cuvintele participanţilor, esenţialul din fiecare intervenţie Deschizând discuţia, Nico­lae Manolescu face o distincţie necesară. Nu este problema sta­tului cum anume se realizează şi îşi face un nume un artist. Dar de promovarea creaţiei artistu­lui peste hotare statul este acela care trebuie să se ocupe, fie şi numai pentru că este vorba de imaginea ţârii. Din Constituţie lipseşte cuvântul cultură. Este o problemă simbolică, dar este o problema. Apoi: de ce s-a aban­donat iniţiativa trimiterii în străinătate ca ataşaţi culturali a unor scriitori sau artişti? de ce nu mai funcţionează mecanis­mul trimiterii în străinătate a unor publicaţii româneşti? de ce atâţia nechemaţi în reprezen­tanţele noastre culturale? Ion Caramitru: Ministerul Culturii nu face cultură. Cultura o fac oamenii de cultură, minis­terul doar o administrează. Am cedat (nu nervos) farmecului lui Andrei Pleşu, care a vrut ca Mi­nisterul Afacerilor Externe să numească ataşaţii culturali. A fost o greşeală. Cred că e la mij­loc problema controlului exer­citat asupra lor de anumite ser­vicii secrete... In altă ordine de idei, cultura naţională poate fi cunoscută şi la ea acasă. Ca mi­nistru al culturii, m-a obsedat restaurarea monumentelor. Am constituit un fond. Aflu acum că, după plecarea mea, s-a redus drastic. Alt eşec: am cumpărat în noiembrie 2000, cu bani de la Guvern, o maşină ultramodernă de facsimilat, în scopul facsimi­­lării manuscriselor eminescie­ne, a costat trei miliarde de lei, pentru ca în momentul de faţă să stea nefolosită, la Academie. Sighişoara, ameninţată de Dra­­cula Park, a fost salvată de UNESCO, nu de MCC. Peste inscripţiile de importanţă istori­că de pe zidurile Universităţii, datând din ziua de 21 decem­brie 1989, un primar iresponsa­bil a dat cu bidineaua. Ion Iliescu: Vă felicit pentru organizarea dezbaterii şi vă mulţumesc pentru invitaţie. La Forumul Culturii de anul trecut s-au discutat sistematic trei ca­tegorii de probleme: accesul la cultură, dificultăţi cu care se confruntă instituţiile, propaga­rea culturii române în străinăta­te (rezumă discuţiile care au a­­vut loc cu acel prilej). Proiectul legii de înfiinţare a Institutului Român de Cultură se află la Parlament. Acest institut va pre­lua experienţa Fundaţiilor Re­gale şi o va continua pe aceea a Fundaţiei Culturale Române. A apărut recent o nouă publicaţie, Lumea românească, pentru ro­mânii din străinătate. Nicolae Manolescu: Arată bine, dar îi prezintă cititorilor ca elogiatori ai limbii române, pe N.D. Frintelatu, care l-a elogiat pe Ceauşescu şi pe Radu Gyr, care l-a elogiat pe Căpitan. Răzvan Theodorescu: Pot menţiona şi scriitori care lucrea­ză ca ataşaţi culturali, dar în aceste posturi avem nevoie mai degrabă de buni manageri. Alex. Ştefănescu: Există o întreagă reţea de instituţii cul­turale în judeţele ţârii; se orga­nizează festivaluri, concursuri, simpozioane etc. Maşinăria func­ţionează (ceea ce este lăudabil, într-o ţară săracă), dar ea cap­tează prea puţin din cultura ro­mână autentică. De bugetul pus la bătaie beneficiază mai degra­bă organizatorii,ca şi unii scrii­tori sau artişti fără valoare, abo­naţi la asemenea manifestări. Ioan Flora: Institutul Român ar trebui să se ocupe în primul rând de traduceri. Mihai Zamfir: Reţeta de ge­niu a lui Carol al II-lea a fost să numească pe cine trebuia la Editura Fundaţiilor Regale şi apoi să nu se mai amestece. Denisa Comănescu: Să luăm ca model instituţiile străine, care au o mare experienţă! Deocam­dată, la succesele scriitorilor ro­mâni în străinătate, de exemplu la succesul lui Mircea Cârtă­­rescu, statul român nu are nici o contribuţie. Gabriel Dimisianu: După primul război mondial, când a plecat la Conferinţa de pace de la Paris, Ionel Brâtianu a dus cu el ca argument în favoarea Ro­mâniei colecţia revistei Convor­biri literare. Noi ce facem azi pentru a avea asemenea argu­mente? Viaţa Românească e un monument în paragină. Româ­nia literară nu mai primeşte nici un sprijin de la MCC. Eugen Simion: Vreau să-i dau o replică lui Ion Caramitru. Facsimilarea manuscriselor emi­nesciene s-a făcut. Sunt 14.000 de pagini. Pe CD-uri. Ion Caramitru: Dar nu sub formă de cărţi! Eugen Simion: Ar fi prea scump. Un efect paralizant are asupra activităţii de editare Le­gea finanţelor, care te obligă să verşi la stat fiecare beneficiu şi nu-ţi dă dreptul sâ-l investeşti în alte cărţi. Augustin Buzura: O catas­trofă - desfiinţarea dreptului in­stituţiilor de cultură de a încheia convenţii civile­­Ion Iliescu cere consilierilor săi sâ-i­­prezinte o documentaţie în legătură cu această sesizare, ca şi cu aceea a lui Eugen Simion. Ion Carami­tru atrage atenţia asupra faptului că şi legea sponsorizării e gre­şită, întrucât, conform ei, e mai avantajos să nu sponsorizezi decât să sponsorizezi.). In con­tinuare, Augustin Buzura, com­pletat la un moment dat de Angela Martin, prezintă pe larg activitatea de până acum a Fundaţiei Culturale Române. Nicolae Manolescu încheie dezbaterea, mulţumind tuturor participanţilor. Rep. întâlnirile României literare Cultura română în străinătate • sai— Promovarea culturii româneşti în străinătate România literară 3

Next