România Pitorească, 1989 (nr. 1-12)
1989-01-01 / nr. 1
4 ■ ROMÂNIA PITOREASCA Un om pentru istorie Prin bogăţia de idei, de teze şi concepte înnoitoare, Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti constituie un document programatic fundamental, de excepţională valoare teoretică şi practică, de însemnătate decisivă pentru prezentul şi viitorul patriei, o nouă şi puternică reafirmare a politicii externe de pace, dezarmare şi largă conlucrare promovată de România socialistă. Concluziile şi orientările stabilite, aşa cum se subliniază in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sunt emanaţia celor mai democratice, mai ample şi complexe dezbateri în cadrul partidului şi al societăţii româneşti, din toată perioada construcţiei socialiste, ele punînd în lumină imensa capacitate creatoare a partidului, a întregii noastre naţiuni. Procesul istoric de edificare a noii orînduiri pe pămîntul României este analizat de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în lumina trecutului de luptă pentru independenţă şi unitate, libertate şi dreptate socială, progres economic şi social al poporului nostru, în concepţia Partidului Comunist Român, în gîndirea şi opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, studierea istoriei ocupă un loc major, ea fiind considerată nu numai un act de cunoaştere a trecutului omenirii, ci, dincolo de aceasta — şi mai ales — ca un puternic mijloc de educare politică, în spirit patriotic, revoluţionar, a maselor, cu deosebire a tineretului. Subliniind acest aspect, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că studiind „istoria glorioasă a poporului nostru, luptele şi sacrificiile înaintaşilor noştri, strădaniile lor în perfecţionarea creaţiei, materiale şi spirituale, învăţăm să preţuim şi să iubim mai mult, mai profund, cuceririle prezentului, să facem totul pentru a le dezvolta, pentru a făuri istoria nouă a patriei noastre, istoria socialismului şi comunismului". De aceea, studierea trecutului, a istoriei vieţii şi a luptelor generaţiilor care s-au succedat de-a lungul timpului constituie nu doar o simplă curiozitate, o reflectare particulară a dorinţei profund umane de cunoaştere, ci o necesitate organică şi, totodată, o îndatorire socială de înaltă responsabilitate. Studiind trecutul, fiecare generaţie îşi însuşeşte experienţa acumulată pe parcursul secolelor străbătute de societate în devenirea sa, ceea ce-i înlesneşte să descifreze problemele de muncă şi de viaţă pe care le ridică prezentul şi, în consecinţă, devine mai conştientă de propriile rosturi in fluxul istoric. în opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se porneşte de la considerentul major că istoria ca ştiinţă constituie fundamentul oricărei activităţi ideologice, teoretice şi politico - educative. „Nu se poate vorbi de educaţie patriotică, socialistă — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — fără cunoaşterea şi cinstirea trecutului, a muncii şi luptei înaintaşilor noştri. Avem un trecut glorios care reprezintă cea mai preţioasa moştenire a poporului nostru. Avem datoria să ridicăm pe o treaptă noua şi sa îmbogăţim cu noi cuceriri materiale şi spirituale această preţioasă moştenire, să ridicam pe noi culmi de civilizaţie poporul, naţiunea noastră socialista în lupta poporului nostru împotriva dominaţiei şi asupririi străine, pentru dreptul de a fi stăpîn pe propriile destine, pentru crearea statului naţional unitar şi făurirea civilizaţiei socialiste îşi află rădăcinile patriotismului revoluţionar. „Să dezvoltăm puternic educaţia patriotică — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele din aprilie — mîndria faţă de cuceririle revoluţionare, să facem să crească răspunderea şi hotărîrea de a face toul pentru a contribui la dezvoltarea continuă a patriei, la întărirea independenţei şi suveranităţii sale.Din opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu n-au fost omise umbrele, eşecurile, limitele privind unele evenimente sau personalităţi istorice, dar, în acelaşi timp, au fost înălţate la cotele reale trăsăturile esenţiale, momentele hotărîtoare care au durat temelii trainice istoriei naţionale, începînd cu originile şi vechimea poporului român, cu continuitatea sa în vatra străbună de formare şi vieţuire, cu tradiţia statală de peste două mii de ani, cu luptele înaintaşilor pentru păstrarea fiinţei naţionale, a independenţei şi unităţii de stat cu bătăliile sociale şi de clasă conduse de Partidul Comunist Român pentru înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism. Subliniind efortul depus pentru scrierea istoriei adevărate a poporului român, după Congresul al IX-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, în Expunerea cu privire la perfecţionarea activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative din 23 iunie 1988 .Am parcurs un drum lung, de luptă politică, ideologică. Am desfăşurat o intensă activitate de construcţie economico-sociala, de dezvoltare generală a patriei, in lupta hotărîtă împotriva dogmatismului, imobilismului, a şablonismului şi — aş sublinia, în mod deosebit , a cursului foarte periculos care îşi făcuse loc la un moment dat, chiar de negarea trecutului şi istoriei multimilenare a poporului nostru, a caracteristicilor limbii române, de nihilism, de cosmopolitism, de ploconire faţă de tot ce era străin, de servilism, de lipsa de patriotism şi spirit revoluţionar Unul din marile merite ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fundamentat în magistrala sa opera teoretica, il constituie acela de a fi definit cerinţele cărora trebuie să le răspundă cunoaşterea profundă şi multilaterală a trecutului, precizînd că „istoria trebuie să prezinte întregul proces al luptei revoluţionare în complexitatea sa, să pornească de la analiza ştiinţifică a realităţilor sociale, să înfăţişeze faptele nu după criterii de conjunctură, ci aşa cum s-au petrecut ele, corespunzător adevărului vieţii. Valoarea unei istorii cu adevărat ştiinţifice constă în înfăţişarea obiectivă a faptelor, în interpretarea lor justă, constituind astfel o oglindă a conştiinţei de sine a poporului, a claselor, inmănunchind experienţa de viaţa şi de luptă a maselor şi a conducătorilor". Analizele magistrale, ideile, aprecierile, generalizările teoretice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au determinat un salt valoric în dezvoltarea ştiinţei istorice din ţara noastră, au contribuit decisiv ca trecutul, în înţelesul său materialist-dialectic, să devină un suport al transformărilor intervenite în planul conştiinţei naţionale a poporului român. Opera secretarului general al partidului a redat, de fapt, naţiunii noastre istoria sa autentică, curăţată de zgura dogmatismului, aşa cum a fost făurită de înaintaşi, eliberată de restul contrafacerilor şi deformărilor propagate de pe poziţii străine adevărului, spiritului ştiinţific şi cerinţelor obiective ale progresului societăţii româneşti. .Am redat poporului nostru — arată secretarul general al partidului — sentimentul că este un popor liber şi independent. l-am redat sentimentul istoriei proprii, de luptă pentru libertate, pentru a fi stăpîn pe destinele sale — şi poate că aceasta reprezintă una din marile realizări care au descătuşat energiile creatoare şi au făcut ca poporul nostru să urmeze cu toată forţa Partidul Comunist Român, ca stegar al luptei pentru existenţă, pentru asigurarea fiinţei libere a naţiunii noastre". Cunoaşterea istoriei patriei permite înţelegerea însemnătăţii şi semnificaţiei momentelor care jaloneaza din cele mai vechi timpuri devenirea poporului român, stă la temelia convingerii că, de-a lungul secolelor, conştiinţa originii comune, a unităţii de neam şi destin istoric, a continuităţii în vatra strămoşească, pe care s-a format şi de care s-a simţit întotdeauna indisolubil legat, a constituit şi constituie un puternic suport al luptei poporului nostru pentru păstrarea fiinţei sale, pentru libertate, unitate şi independenţă. Această conştiinţă a stat la temelia rezistenţei tenace a poporului nostru, care nu şi-a părăsit niciodată vatra etnică şi a înfruntat temerar valurile de invadatori — de la populaţiile migratoare pină la marile imperii expansioniste din epocile medievală, modernă şi contemporană. „Putem afirma — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pe baza faptelor istorice, că poporul nostru s-a plămădit de-a lungul mileniilor în spaţiul carpato-dunărean-pontic, că fiecare metru de pămînt şi fiecare piatră sînt stropite cu sudoarea şi sîngele moşilor şi strămoşilor noştri, in cele mai grele timpuri înaintaşii nu şi-au părăsit pămîntul unde s-au născut, ci, înfrăţindu-se cu el, cu rîurile şi codrii falnici, au rămas neclintiţi pe aceste meleaguri, apărîndu-şi fiinţa, dreptul la existenţă liberă". Prin gîndirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întruchipată în vasta sa operă, istoria şi-a redescoperit valenţe noi, a pus în lumină gloria şi demnitatea trecutului poporului român, a deschis, într-o viziune largă, orizontul cercetării ştiinţifice, spre contemporaneitate şi viitor...„De milenii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — aici s-a născut poporul nostru şi aici a trăit, a înfruntat multe greutăţi, dar şi-a păstrat fiinţa şi a dezvoltat-o pină la nivelul de astăzi al naţiunii noastre socialiste". Ctitor de ţară nouă, aşa precum prin veacuri s-au ridicat mari conducători ce au purtat făclia călăuzitoare a poporului, primul preşedinte al României traseaza cu exemplară clarviziune şi elan revoluţionar drumul eroic al is