România Viitoare, 1944. decembrie (Anul 1, nr. 1-12)
1944-12-15 / nr. 1
Pagina 2____________________________________________„ROMÂNIA VIITOARE»____________________________________Anul I. Nr. 1 _ VAGINA SIN Succesul muncitorilor de a fabrica freca“ Comitetul de fabrică al muncitorilor şi muncitoarelor din fabrica de ciorapi „Areca“ în urma tratativelor duse cu direcţiunea fabricei, reprezentată de d. Zach Wilhelm, director, şi prezenţa delegaţilor Comisiei de organizare a indicatelor tov. Weiss şi tov. Breitenstein, a reuşit să obţină o serie de revendicări, care constitue o adevărată victorie a muncitorilor şi muncitoarelor din fabricaAreca*. Tratativele constitue o urmare la memoriul înaintat de Comitetul de fabrică în 2 Decemvrie 1944, iar rezultatul lor a fost concretizat într'un proces-verbal. Iată revendicările de seamă obţinute: Majorarea salariilor începând cu data de 6 Noemvrie se va soluţiona conform decretului de majorare a salariilor apărut în :Mon. Of.* din 5. Decemvrie 1944. Orele suplimentare se vor lucra în cadrul nevoilor de producţie apreciate de conducerea întreprinderii, fiind plinite primele 2 ore cu o majorare de 50%, iar orele următoare precum şi toate orele din Dumineci şi sărbători cu o majorare de 100%. Pentru angajarea sau concedierea muncitorilor va fi consultat în prealabil Comitetul de fabrică. Baia întreprinderii va fi pusă şi la dispoziţia familiilor muncitorilor. Se acordă fiecărui angajat câte două perechi ciorapi săptămânal contra cost. Fiecare muncitor al fabricei primeşte sub titlu de cadou de Crăciun şi ajutor de iarnă, suma de lei 50.000 iar nicio reţinere. Direcţiunea întreprinderii asigură pe toţi muncitorii de respectul cuvenit muncii lor. S'a hotârit înfiinţarea unei grădini pentru copiii muritorilor unde întreprinderea le va servi prânzul pe socoteala ei. D. Schneider a primit însărcinarea de a procura alimentele necesare pentru aprovizionarea angajaţilor. D-na Maria Călvărăşanu va supraveghea distribuirea ciorapilor la expediţie. Comitetul de fabrică asigură direcţiunea că muncitorii înţeleg să depună o muncă cinstită în interesul întreprinderii şi prin urmare în interesul întregii Economii Naţionale. Procesul verbal a fost semnat de membrii comitetului de fabrică: Călvărăşanu Maria, Ciocea Ecaterina, Ban Irina, Dragomir Eugenia, Schmit Carol, Florea Maria, Frăţilă Maria II, Wagner. Succesul muncitorilor de la fabrica „Areca“ este o nouă dovadă a forţei pe care o poate reprezenta muncitorimea pentru obţinerea drepturilor ei, atunci când este organizată. Realizările sindicale trebue să constitue pentru toţi muncitorii un puternic imbold la lupta organizată, garanţia obţinerii revendicărilor pentru un trai mai bun. Apelul Comisiei Sindicale către muncitori BUCUREŞTI, 14. — Comisia de Organizare a Mişcării Sindicatelor Unite din România a lansat un apel către toate sindicatele locale şi comitetele de fabrică, în care se spune între altele: „Astăzi avem un guvern de coaliţie democratică sub preşedinţia d-lui general N. Rădescu, care a promis că va lua toate măsurile de epurare în întreprinderi şi fabrici. Pe baza acestei promisiuni, să dăm întâietate guvernului pentru scoaterea din fabrici şi uzine a elementelor hitleriste şi fasciste. Faceţi liste despre hitleriştii din uzine şi întreprinderi, arătaţi în dreptul fiecăruia dovezile despre activitatea lor, şi înaintaţi-le, prin Comisia de Organizare a Sindicatului Local, M Ministerului de Interne sau Presei Consiliului de Miniştrii“. Un escroc şi provocator demascat de muncitorii de Talmacii TALMACIU. La Sediul Sindicatelor Unite Muncitoreşti, Secţia Tălmaciu, s’a prezentat într’o dimineaţă un individ cu numele Ghinoiu Ilie, afirmând că este trimis de Sindicate, pentru a fi numit cu ajutorul muncitorilor, administrator director la firma forestieră „Regnicolara“. Prin ifosele pe care şi le dădea şi prin cuvintele-i mieroase, reuşise chiar să smulgă muncitorimii iscălituri pentru un memoriu întocmit de el. Tocmai tupeul acesta neruşinat prin care se lăuda singur a dat imediat de gândit comitetului care a cerut informaţii la Sibiu. Din informaţiunile primite s’a constatat că d-l Ghinoiu este un fost învăţător, scoe din învăţământ pentru incapacitate având pe conştiinţă mai multe mici excrocaerii dintre alteia şi una cu căsătorii. Chiar şi la Tălmăcirii a mâncat pe datorie fără să mai achite suma. La Sibiu, unde a fost la A. P. A. C. A. şef al personalului, a înjurat şi a maltrat muncitorii, iar pe cei care nu-i puteau da şperţ îi batea şi le făcea mizerie. In urma incorectitudinelor în serviciu şi a neregulilor în acte, individul „Gunoiu“ a fost deferit Curţii Marţiale Sibiu, care l-a condamnat la 2 luni arest sever. Astăzi după 23 August, luându-şi atitudine de om care a suferit pe timpul dictaturii antonesciene, tocmai pentru activitatea lui de „apărător al cauzei clasei muncitoare11, începe să bată la porţile partidelor spre a se căpătui. încearcă întâiu la Partidul Comunist, unde cere să i se dea de lucru; este dat afară. De acolo pleacă la Frontul Plugarilor şi declară preşedintelui Ion Meţiu că vrea să intre într’un partid, să facă afaceri; este alungat cu scârba, încearcă la Apărarea Patriotica să smulgă un ajutor, plângându-se ca-i sinistrat de război şi, e refuzat. Totuşi omul nu disperă şi mai bate la uşă, la Partidul Social-Democrat. Aici este primit provizoriu. Dar el nu mai aşteaptă sa fie controlat şi încearcă să dea lovitura la... Tălmaciu. La Tălmaciu socotelile însă îi dau greş. Muncitorii vigilenţi îl descoperă. Şi într’o Duminică însorită sunt convocate la Sediul Sindicatelor Unite Muncitoreşti diin Tălmiaciu toate Comitetele de fabrică şi membrii care se aflau în localitate într’o adunare generală extraordinară pentru ora 3 p. m. Până la acea®rii oră individul „Gunoiul* a fost lăsat drept „tovarăşul Ghirtovul Ilie14. Tovarăş până la ora trei... La ora trei, când toţi muncitorii erau prezenţi încât nici nu mai încăpeau în sala de şedinţe, îşi face apariţia şi ex-tovarăşul Griinoiu. Preşedintele Sindicatului, tov. V. U. deschide şedinţa şi demască ne ticălosul Ghinoiu, cerând să fie zvârlit din mijlocul muncitorimii acest „gunoiu11 obraznic. In fluerăturile mulţimii „gunoiul11 este asvârlit în stradă. Tipul se reculege repede totuşi, şi în loc să fugă de lume să-şi ascundă ruşinea undeva, să nu-l mai vadă nimenea, cu un tupeu extraordinar se duce la Oficiul Agricol şi cere prietenului ing. agronom Vasile Bastan un loc, ceva de lucru. Din cazul de la Tălmaciu, muncitorii să tragă un singur învăţământ: să legitimeze pe toţi cei cu care i-au contact şi să aibă de grijă să nu se strecoare în rândurile lor excroci şi indivizi fără nici un fel de conştiinţă. Valeriu Ursa onument „13 Decembrie44 în aţa Teatrului Naţional APEI din Piaţa Heslăuneacliberlocra-turile sinărita ichiaică cu barbariei liberlafile Decemnocratie, snt care ifiereze crimele odioase ale elicelor reacţionare şi să fixeze în fața generaţiilor viitoare hotărîrea luată de poporul român de a bara pentru totdeauna calea de reîntoarcere a fascismului. Ne adresăm tuturor organizaţiilor democratice şi întregului nostru popor să sprijine prin donaţii şi subscrieri realizarea acestei opere. Comitetul de iniţiativă: Preşedinte: Tov. Teohari Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul de Interne. Tov. Chivu Stoica din partea Comisiei de Organizare a Sindicatelor Unite. Tov. Dr. Merling din partea Partidului Social-Democrat. Tov. N. Popescu-Doreanu din partea Partidului Comunist. Prietenul Prof. Ștefan Nicolau din partea Apărării Patriotice. Prietenul Prof. Constantinescu-Iași din partea Uniunii Patrioților. Prietenul Gh. Micle din partea Frontului Plugarilor. Tov. D. Avramescu din partea Sindicat Tipografilor. Tov. N. Radovanovici din partea Sindicatului Metalurgist. Alecu Constantinescu. iv. D. Cocea, Barbu Lăzăreanu. tâmplătm... Intri una din zile, întorcându-mă acasă după 8 ore de muncă, în tramvaiul ce alerga obişnuit, destul de încet de altfel, un plutonier prevndea watmanului să înceteze prin viteza, deoarece dânsul ajunsese a colţul străzii unde avea locuinţa. Watmanul, cum este de altfel firesc, a răspuns pe un ton civilizat, că dacă ar căuta să satisfacă dorinţa fiecărui pasager, dorinţe identice cu a domnului plutonier, atunci s’ar deranja grav întreaga circulaţie. Dar d-l plutonier nu vrea să ţină seama de spusele vatmanului, şi foarte enervat întreabă: — Eşti înscris în sindicat, hai?... Te învăţ eu... Pastile mătii!.. Şi vatmanul, fără a răspunde insultei, şi-a urmat drumul. Am încrestat aceste rânduri, pentru a demonstra opiniei publice că încă se mai găsesc „oameni11 care îndrăsnesc să aibă o astfel de atitudine faţă de angajaţii sindicalizaţi. Oare a uitat plutonierul cu pricina că nu mai trăim sub dictatură şi că pentru bruscările lui va trebui să răspundă? Dar Să ştie că el şi toţi cei ca el vor răspunde odată! “. Organizaţiile Sindicale din Sibiu După 23 August 1944 muncitorimea din Sibiu şi împrejurimi a dat dovadă că ştie cum să se folosească de libertate, păşind hotărîtă la organizarea în sindicate pentru ca uniţi in acest fel să ducă lupta pentru revendicări. Astfel in Sibiu s'au constituit ulTiia.aa, 8 sindicate: Fermeta, Alimentar, C. F. R., Arte grafice, îmbrăcăminte şi pielărie, Textil, Industria lemnului, P. T. T. In ultimul timp sau organizat şi funcţionarii particulari, al căror comitet sindical se va cuminecă 17 Decemvrie a. c. In curs de organizare catul frizerilor. Transporturi şi siile Comunale. In judeţ s’au sindicaliza din Cisnădie şi plasa Tări Organizarea muncitorimii întârziat să-şi dea roadeli obţinerea unui însemnat număricări: mărirea salariilor cu 10 cu 125 la sută; aprovizionarea articole de îmbrăcăminte şi făcut în cele mai multe părţi fiind în curs; pe linie citonimea din Sibiu, ca şi cea ai,, tre, a curăţit câteva întreprinderi a® mentele legionare şi hitleriste. Muncitorii şi-au dat seama că pentru în,scăunarea dreptăţii trebue să-şi unease forţele cu ţărănimea, care trebue să duci aceeaşi luptă ca şi ei, pentru că a fost la fel de asuprită, la fel de neîndreptăţită. D aceea au plecat la sate arătând ţăranilor , trebue să-şi unească forţele cu muncitor dela oraşe ca să ducă lupta împreună. ţărănii organizaţi în Frontul Plugarilor , uniţi cu fraţii lor dela oraş, organizaţi în Sindicate, vor putea duce cu succes lupte pentru dreptate şi libertate. Din activitatea muncitorimii organizate se desprinde clar că e conştientă de îndatoririle ei politice şi sociale. ''*+***+'»+*++**+*»**'+***+**+*+********ΑΛΛΑΛΑΛΛΛΛΛΛΛΛΛ»α***....................WWWVlMVWlVW Comemorarea zilei de 13 Decembrie la Sibiu SIBIU. — Toată muncitorimea română a comemorat astăzi ziua eroilor luptători, cari s'au jertfit pentru cauza poporului român în ziua de 13 Decemvrie 1918. La Sibiu în toate fabricile şi uzinele mai importante, la ora 11 s'a finut o pauză de reculegere de 2 minute în memoria martirilor lui 13 Decemvrie 1918. In timpul mesei sau la sfântul lucrului muncitorii în fiecare fabrică s'au adunat și oratorii desertiafi din partea Comitetului de fabrici au vorbit despre însemnătatea zilei.