România - Capitala, octombrie 1938 (Anul 1, nr. 137-152)

1938-10-16 / nr. 137

si . Serviciul social­­ Cămine culturale , pentru toţi dovedit acum, că toate reformele noastre de trei sferturi de veac încoace, au dat greş fiindcă nu se întemeiau pe o exactă cunoaştere a realităţilor româneşti. Intenţii bune au existat întotdeauna. Şi oameni cu tragere de inimă. Şi nu arareori, o svâcnire unanimă a unor clase întregi care se lepădau de privilegii, pentru a restaura un început de justiţie so­cială şi istorică, aşa cum a dat întâiul exemplu Mihail Kogălni­­ceanu fecior de Mare-Vornic şi totuşi cel dintâi­ ctitor al reformelor agrare, aşa cum a fost în Parlamentul din 1901 o nefăţarnică sgu­­duire a conştiinţelor din nefericire de scurtă durată, aşa cum vor fi dăinuit sincere iluzii, când s’a votat după râsboiu exproprierea latifundiilor şi împroprietărirea ţăranilor, ori mai târziu, legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Rezultatele au rămas însă întotdeauna departe de aşteptări. Reformele nu corespundeau stărilor de fapt, se loveau de surprize care zădărniceau planul iniţial, lunecau în exploatarea câtorva be­neficiari ce pândeau la potecă, gata să vămuiască legea cu măsluite răstălmăciri juridice. S’ar putea spune astfel că istoria noastră politică de trei sfer­turi de veac încoace, a fost un cimitir de reforme cu bune intenţii şi cu efectul nefast. A judeca trecutul e de prisos. A folosi aceste experienţe pentru a purcede pe alt drum, era o datorie. Stat alcătuit dintr’o majoritate ţărănească, neam cu o veche tradiţie de plugărie şi de păstorie, am ignorat realităţile satului care îşi avea o civilizaţie a sa netăgăduită astăzi de toţi istoricii şi sociologii. Ne-am mulţumit cu o exaltare romantică a pitorescului şi a folclorului, a portului şi a artei populare. O întreagă literatură a crescut din acest sentimentalism care nu are de ce se ruşina, fiindcă a dat opere nepieritoare şi a creiat un climat prielnic re­formelor de justiţie socială ce aveau să vină şi vor mai veni. Dar investigaţia metodică a satului a lipsit. A lipsit însumarea realităţilor pe toate planurile, arhiva monografică pe sate, pe ţinu­turi, pe etape deosebite de evoluţie. Un început târziu a pornit abia din gândul princiar al Moşte­nitorului de Tron, care odată cu întemeierea „Fundaţiei Culturale Principele Carol" încuraja şi îndruma înjghebarea celor dintâi Că­mine culturale la sate; s’a desăvârşit acest început prin gândul regal de mai târziu care îndemna la muncă întâiele echipe stu­denţeşti trimise să cerceteze şi să ridice satele; se împlineşte pe­ un plan mai vast şi definitiv, prin înfiinţarea „Serviciului Social". Profesorul Dimitrie Gusti, sfetnic statornic şi cărturar care a scos sociologia din îmbâcsită atmosferă a bibliotecii, pentru a o pune în acţiune pe teren, nu şi-a desminţit astfel principiile expuse în luminosul său studiu. SOCIOLOGIA MILITANS. Intru aceasta lucrează de ani şi de ani, acumulează şi reia ex­perienţe, lărgeşte treptat orizontul unei activităţi care a avut de biruit numeroase şi îndărătnice rezistenţe. Preluând o intenţie veche şi neluată în seamă de lumea politică, a lui Vasile Lascăr, care la 1903 socotea că nu poate fiinţa o bună administraţie a ţării fără o precisă cunoaştere prin întocmirea de monografii sociale, desvoltând opera inaugurată la „Institutul Social Român" şi la „Seminarul de Sociologie"; încadrând această operă în programul „Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol" — în chip fatal mer­gea către o asemenea unică soluţie: întemeierea unui Serviciu social care să stea la baza alcătuirilor noastre de stat şi a tuturor refor­melor. Gândul regesc şi-a aflat astfel realizarea de fapt şi a găsit­­ sfetnicul de imediată execuţie.­­ Instituţia autonomă, „Serviciul Social", va conduce tineretul în f munca de reorganizare a satelor înţeleasă ca o obligaţie cetăţe­­­­nească şi naţională. Va generaliza înfiinţarea Căminelor Culturale, cu menirea de a conduce viaţa satului. Va organiza şi îndruma opera de cunoaştere a ţării prin cercetările monografice, care vor forma temelia de lucru a Serviciului Social. Va organiza şcoli pentru educarea sătenilor şi orăşenilor în vederea activităţii Căminelor Culturale şi şcoli pentru pregătirea tinerilor chemaţi la Serviciul Social. Un adevărat plan de mobilizare pentru a pregăti ofensiva so­cială şi culturală, de atâtea ori trâmbiţată şi de atâtea ori cor­­­ji promisă sub regimul partidelor politice. Dar însemnările noastre nu se pot opri aci. Le vom relua cu prilejul cel mai apropiat, când proiectul de decret-lege va fi dat tiparului. CEZAR PETRESCU Ducesa de Aosta, sofia vice-regelui Etiopiei, la sosirea în Addis-Abeba Groaznică nenorocire într'o topitorie de fier PARIS, 14 (Rador). — într’o uzină dela Billancourt, o țâşni­­tură­­fe metal topit a produs arsuri grave unui număr de 12 lucră­tori. Cinci din ei au fost transportaţi la spital. Unul din aceştia este în agonie. Duminecă 16 Octombrie 1938 ORGANIZAREA $I DESFĂŞURAREA MANEVRELOR REGALE DIN ACEST AN Potrivit programului general de instrucţie în armată pe anul în curs, în a doua jumătate a lunei Octombrie vor avea loc în Sud-Es­­tul Moldovei, manevre legale, cu partidă dublă, care,­­ împreună cu aplicaţiunile ce se vor executa, in alte regiuni, în cadrul diviziilor şi corpurilor de armată,­­ vor con­stitui coronamentul pregătirei de război a trupelor în anul de instruc­ţie curent. SCOPUL MANEVRELOR REGALE Ele au de scop:­1. Pe de o parte, să complecteze instrucţia trupelor şi să antreneze comandanţii şi statele majore în conducerea marilor unităţi, in si­­tuaţiuni de luptă cât mai apropiate răsboiului; 2. Pe de altă parte, să experimen­teze, — aşa cum se face în toate marile armate, — noui mijloace de luptă şi să verifice armamentul, e­­chipamentul şi toate mijloacele de acţiune modernă, cu care a fost în­zestrată in ultimul timp armata. Prin natura lor acest fel de mane­vre antrenează angajarea unor efec­tive importante şi a numeroase mijloace de luptă de tot felul şi cer eforturi fizice şi materiale a­­preciabile. CONCURSUL ORGANE­LOR CIVILE In afară de elementele propriu zi­se ale armatei, manevrele regale, — denumite astfel pentru că au lo­c sub înalta Direcţie a M. S. Regelui, — angajează şi alţi factori de activi­tate ai ţării, cum sunt căile ferate, serviciile de drumuri, serviciile sa­nitare, serviciile de transmisiuni, etc., punând în felul acesta la con­­tribuţie şi verificând capacitatea şi promptitudinea funcţionării şi a ace­lor, elemente care, deşi nu fac parte propriu zis din armata de operaţiu­ni, îşi găsesc totuşi întrebuinţare şi concură la desfăşurarea şi bunul mers al operaţiunilor în timp de război­u. O ADEVĂRATĂ ŞCOALĂ A RĂZBOIULUI Manevrele mari constitue prin natura şi prin caracterul lor o ade­vărată şcoală a războiului, singura posibilă în timp de pace şi absolut obligatorie pentru cine vrea să aibă o forţă armată bine pregătită pen­tru războiu, pentru ca un timp de pace să asigure liniştea necesară bunei desvoltări a ţărei, iar un timp de războiu să aibă garanţia victo­riei. Potrivit scopului urmărit şi pro­gramului Marelui Stat Major al Ar­matei, la manevrele legale din a­­cest an vor participa un număr de mari unităţi de toate armele cu co­mandamentele respective, formaţiu­ni de servicii, unităţi de aviaţie şi apărare antiaeriană, unităţi de care de luptă, unităţi motorizate, vase de războiu, precum şi un număr de u­­nităţi speciale şi mijloace de luptă moderne, de care armata noastră — în ritm cu progresele vremii şi rea­lizările technice recente — dispune acum. Pentru a se putea instrui un nu­măr cât mai mare de oameni şi pen­tru a se da unităţilor un aspect cât mai apropiat cadrului de războiu, efectivele de pace au fost sporite, in parte, cu rezerviştii ce urmau să facă în acest an concentrarea res­pectivă pentru reîmprospătarea in­strucţiei. PREGĂTIREA ZONEI DE OPERAŢII Pentru bunul mers al manevrelor îşi dau concursul şi o parte din ser­viciile publice ale ţării, printre cari, căile ferate, — ca in toţi anii, — deţin locul de frunte, justificând pe deplin denumirea de „a doua armată a ţării” ce li se dă. Pregătirea zonei in care se vor desfăşura operaţiunile s’a făcut din toate punctele de vedere, şi în spe­cial din acela sanitar, din timp. Prevăzuti cu întreg utilajul mo­dern de luptă, — pentru care ţara n’a precupeţit nici un sacrificiu, — comandamentele, unităţile şi toate formaţiunile tactice auxiliare, cari vor participa la manevre vor fi puse să acţioneze într’un cadru de luptă cât mai apropiat aceluia al răsboiului şi să facă dovada destoi­niciei lor. Ofiţerii şi soldaţii vor trăi timp de câteva zile viaţa de campanie, cu toate privaţiunile şi neajunsurile ei şi vor fi puşi să încerce şi să în­vingă toate greutăţile şi exigenţele răsboiului modern. Pentru formaţiunile motorizate şi mijloacele noui de luptă, ce se experimentează, s’au prevăzut pro­be de natură să dovedească utilita­tea, randamentul, şi gradul lor de perfecţiune şi rezistenţă. Trupele şi comandamentele, cari vor participa la manevre au şi înce­put transporturile spre zonele de concentrare respective. Conştiente de solidul lor grad de pregătire, ele aşteaptă cu calm şi încredere probele, la cari vor fi puse în curând,­­ convinse fiind ‘că rezultatele nu vor putea fi decât a­­celea sperate de ţară şi Conducăto­rul Suprem al oştirei. Direcţia manevrelor Regale va funcţiona în acest an la Galaţi. ‘ şi în trecut, la manevre au fost invitați ataşati militari străini, acreditaţi la noi, şi corespondenţii ziarelor principale din ţară şi străi­nătate. Cel mai mare proces de spionaj din istoria Statelor­ Unite începe azi, la New-York NEW YORK, 14 (Rador). —­re­­dinţ­a judecătorului Knox cel mai respondentul Agenţiei Havas trans­­mare proces de spionaj din istoria unite­i Statelor Unite. Sâmbătă va începe în faţa Curţii Sunt patru acuzaţi: Johanna Hof­­federale din New York sub prese­­fmann, coafeză de pe bordul va­sului german „Europa", acuzată că a servit ca intermediară în transmi­terea unor documente privind apă­rarea naţională a Statelor Unite, Guenther Gustav Rumrich, fost ser­gent în armata americană şi de­zertor, acuzat că a furat codul a­­viaţiei militare. Erich Glasser, sol­dat în aviaţia americană, acuzat că a furat documente secrete; şi Otto Hermann Voss, funcţionar аГ uzinei de avioane „Seversky", acuzat că a furat planurile unui nou tip de avion de vânătoare. Alţi,trinculpaţi, mult mai impor­­tant­i, nui vor fi prezenţi la proces întrucât se găsesc actualmente in străinătate. Printre aceştia se află şi trei ofiţeri din ministerul de răs­­boi al Reichului. Ш Numeroase atentate cu dinamită in Palestina IERUSALIM, 14 (Rador) — Se semnalează nume­roase atentate cu dina­mită. O bombă a fost aruncată la Nazaret asupra unui ho­tel în care se aflau trupe. Un caporal a fost rănit. O mină a făcut explozie în apropiere de satul Ja­­bad. Un caporal şi un sol­­dat au fost omorâți. rat­p­i­i Nr. из.m. Direcţia: Str. Regală Nr. 1. Tel. 557.85 Redacţia: Str Regală­­ şi Academiei 37 Telefon 5.5758. Secretariatul: Telefon 5.57.76. Secretariatul provinciei: Telefon 5.57.77. Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C Tel 5.57.61-4.20.62. Publicitate - Abonamente-Informaţiuni: Str. C. Miile 9. - Telefon 4.89.05 Minunea deja Crivina O mireasă din Mehedinţi a nă­scut in noaptea nunţii. Iată în ade­văr o perfor­manţă care nu stă la îndemâna tuturor candi­datelor la mări­tiş. In epoca re­cordurilor de tot soiul, întâmpla­rea din satul Crivina poate fi înscrisă in pal­maresul cuceri­rilor nobile spre care jindueşte specia umană. Dacă gurile rele vor şopti că ginerele nu este tocmai de acord, cu recor­dul bătut de vii­­toarea-i soţie, să nu credeţi. El trebue să fi descifrat în în­tâmplarea din noaptea nunţii un semn de bel­şug şi o prezice­re fericită de viitor. In adevăr, se ştie că dati­na strămoşească vrea ca noilor căsătoriţi să li se iasă înainte cu plinul, pen­tru a le merge tot astfel in re­stul vieţii. Şi nu se poate spune că mireasa nu şi-a Întâmpinat so­ţul conform da­tai ei. Cât priveşte bagatela că... „pruncul­­ de sex masculin" care şi-a întâm­pinat cu­­ mu­zică părinţii, in noaptea nun­­ţei lor nu ar fi copilul mirelui, ci al altuia, fap­tul nu mai im­porta. Nici pen­tru copiii res­pectuoşi cari so­sesc exact la nouă­ luni, feri­citul tată nu are Întotdeauna cer­titudinea de-a ii aparţine. De­­aici accese de gelozie,­­ certuri, ba chiar neura­stenie. Pentru că nimic nu este mai ucigător decât incertitu­­diniea. Ori, des­pre mirele de la Crivina, nu se poate spune că va mai trece prin asemenea boclucuri. Omul este lămurit. A scăpat de in­somnii şi incer­titudini. Şi da­că îndoiala a­­supra , paterni­tăţii o va avea cineva, de-acum acela va fi... i­­bovnicul de di­nainte de mări­tiş al miresei. Şi aceasta va fi crunta şi dreap­ta răzbunare a soţului! TOC ANIVERSAREA ARMISTIŢIULUI la RETHONDES D. ANDRE MELLENNIE, DEPUTAT DEPUNE O JERBĂ PE PIATRA COMEMORATIVĂ Regele Petru I S’au împlinit deunăzi patru ani din ziua aceia tra­gică în care, lovit de gloanţele unul mizerabil, Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi dădea obştescul sfârşit la Marsilia. ---­Regicidul urmărea, prin gestul său ticălos, mai mult decât suprimarea unui părinte şi a unui Rege. El urmărea să dea o­ lovitură mortală unităţii însăşi a Iugoslaviei, prin înlăturarea Celui care o simboliza cu atâta energie, cu atâta devotament, cu atâta înţe­lepciune şi cu atâta dragoste de norod. Atentatul de la Marsilia a produs o adâncă­­ indig­nare în lumea întreagă şi a lăsat o dâră de sânge în inima poporului iugoslav. In primele clipe de buimă­ceala — de, ce n’am spune-o! — au fost şi glasuri, speriate,, care şi-au­­pus cu nelinişte Întrebări grele: Care va fi viitorul Iugoslaviei? Aceasta era întreba­rea dominantă. Urmaşul Regelui, Alexandru , era un copil nevârstnic. Frânele statului, ţinute­­ ani dearân­­dul de mâna puternică a unui bărbat hotărît, treceau în pumnul mic şi alb, cât un pui de porumbel, al mi­cului Principe Petru. Copilul acesta, cu ochii mari şi visători, a devenit Regele Petru II, Suveranul Iugoslaviei. Din primele zile însă, micul Suveran a fost în­conjurat de dragostea nemărginită a­ întregului popor , iugoslav.- * - , - [ " , • - - -Ocrotit de mâna mamei Sale, M. S. Regina Maria, călăuzit ..de înţeleptul sau" Unchiu, M. S.‘ Regel­e Petru II a crescut — şi firava mlădiţă a Karagheorghevici­­lor, ţâşnită din­­pământul rodnic al ţării şi încălzită de iubirea tuturor ramurilor poporului său, este azi un stejerel voinic, un adolescent frumos,­­ cuminte şi hotărît. . . - . . . . Peste câţiva ani, când va ajunge ,la vârsta, bărbă­ţiei, tronul Karagheorghevicilor va fi ocupat de un vrednic urmaş al Regelui Alexandru. Cei cari s’au mai îndoit de puterea iubirii şi a credinţei, să ia aminte la pilda ce vine din Iugoslavia, unde un Rege copil menţine neatinse prestigiul dina-f­stiei şi unitatea ţării creiată prin jertfe­ de sân­ge, sprijinit de inimile calde ale norodului său­. T. C. Stan

Next