România - Capitala, august 1939 (Anul 2, nr. 436-451)
1939-08-16 / nr. 436
Soldaţii germani din artileria grea făcând exerciţii de tragere în curţile cazărmilor. In timp ce situaţia din Europa se menţine destul de încordată, ţăranii cehi îşi muncesc liniştiţi ogoarele Locuinţe omeneşti în grotele munţilor din Las Palmas-Bolivia . PARANTEZE. VEDETA „B. 9“ In vălmăşagul de întâmplări zilnice I, trecut aproape neobservat actul de acrificiu al comandantului vedetei ,3- 1", din marina de război a Franţei. O telegramă laconică ni-l povestea astfel, pe ziua de 8 August. „Vasul vedetă ,3- 9“ părăsise portul Cherbourg plecând spre Boulogne şi naviga normal când deodată s’a produs n flancul vasului o mare spărtură* Lpa pătrunzând în sala maşinelor. După toate probabilităţile vasul vedetă , lovise de o epavă. „Membrii echipagiului abia au avut tmp să scoboare barca de salvare şi să o refugieze în ea. Căpitanul vasului şi un marinar au refuzat să părăsească vasul”. S’au înecat amândoi: căpitanul ia restul de comandă şi marinarul lângă comandantul său, după ce au înlesnit salvarea tovarăşilor lor din echipagiu. Povestea e simplă, dar zguduie tocnai prin această simplitate, prin bărbăţia împinsă până la sacrificiul de sine. Apele adânci şi negre al mărilor şi ocoanelor au înghiţit multe vieţi cari au cutezat să le înfrunte valurile şi furaiiile. Istoria navigaţiei e plină de pagini de eroism. De la legendarul Ulysse, care şi-a purtat nava prin insula lotofagior, la Camoens cântăreţul „Lusiadeor“ şi de la Columb şi Magelan la Charcot — picat anul trecut pradă vaurilor — sirenelor şi naiadele au chemat cu vrăjile lor Pe mulţi, pe mulţi i-au oborît în adâncurile fără, funduri ale norţii, ondinele. Au pierit purtaţi de un gând de aventură, de o pasiune ştiinţifică, de o nelămurită chemare. In marina de război nu e însă nici luna din acestea, ci numai sfânta datorie. Comandantul vedetei „B. 9”, putea foarte bine să coboare de pe carcasa primejduită a navei sale, pentru a înfrunta cu tot atâta curaj furtuna pe o joajă de nucă aşa cum au făcut cei ase marinari salvaţi. Putea, dar sufletul său brav de ofiţer din marina de ăboiu nu i-a îngăduit această ieftină salvare, care s’ar fi restrâns asupra Miliţiei de glorie a unei întregi marine. A uitat în clipa groazei toate legăturile şi cu pământul, cu părinţii, cu fraţii, cu prietenii, poate chiar cu o soţie care-i aştepta undeva pe un cheia pregătindu-şi batista pentru fluturare, sărutând Da, da, sunt fapte cari, prin strălucitoarea lor elocvenţă, definesc o epocă, scriu o întreagă istorie. A. B. 16. VTIL 1939. ROMANII «KUffiUCL fvMUJUti Omagierea d-lui prof. N. Iorga la Vălenii de Munte La Vălenii de Munte ziua de eri a însemnat o strălucita înlănţuire de manifestări, menite să pună în reala lumină vieaţa culturală care pulsează în acest oraş. După amiază, la teatrul în aer liber a avut loc a treia reprezentaţie a piesei d-lui prof. N. Iorga, „Contra Patriei", în prezenţa a peste 2000 spectatori, din cari am remarcat pe d-na Ecaterina Iorga, d. general Ilie Partenie, comandantul corpului V Armată, inspector general Bogdan, din ministerul de Interne, d-na Lucia Bogdan şi d-na Maria Filotti. La sfârşitul spectacolului, după intonarea Imnului Regal de către muzica г*-1. 32 dorobanţi, întreaga asistentă a ovaţionat îndelung pe d. prof. N. Iorga. Seara, la Universitatea populară, elevele şcoalei de misionare „Regina Maria’’ au reprezentat piesa „Convertirea d-nei preşedinte” de d. prof. N. Iorga. In cadrul şezătoarei italiene care s’a desfăşurat apoi, d-ra Silvi Brunelli — din partea misiunii italiene de pe lângă Universitatea populară „N. Iorga” — a mulţumit călduros pentru ospitalitatea găsită aici şi pentru fraternitatea italo-română manifestată de acest centru de cultură. D-ra Valeria Plăişanu a recitat din opera lui Gioelle Carducci. După aceea, elevele şcoalei de misionare, împreună cu auditorii cursurilor de vară, au mers la locuinţa d-lui prof. N. Iorga, unde, sub conducerea d-lui prof. Gh. Comisei, au cântat mai multe arii populare. Adânc mişcat de acest omagiu, d. prof. N. Iorga a mulţumit pentru această manifestare de înţelegere a muncii Pe carei d-sa o depune de ogorul spinos al culturii. Sosirea în Capitală a d-lui Andrieu Thierry ambasadorul Franţei la Bucureşti ■ Ambasada Franţei ne comunică : D. Andrien Thierry, ambasadorul Franţei, a sosit la Bucureşti Luni 14 August 1939, la ora 12.30 cu orientexpresul, venind din Franţa, unde şi-a petrecut concediul. Executarea lucrărilor de inventariere Ministerul Inventarului face cunoscut, că termenul pentru executarea lucrărilor de inventariere din faza administrativă se prelungește: pentru prefecturi, până la 25 August curent, iar pentru primăriile oraşelor şi municipii, până la 31 August curent. Persoanele care nu fac parte din o breaslă nu pot reprezenta interesele breslelor întrucât unele bresle şi Camera de muncă au întrebat ministerul Muncii dacă o persoană care nu face parte dintr’o breaslă poate reprezenta interesele breslelor şi, dacă o persoană care nu este membru al breslei poate fi angajată în calitate de secretar al mai multor bresle, ministerul Munci face cunoscut următoarele: Persoanele cari nu fac parte din breaslă nu pot reprezenta interesele breslelor, întrucât, în conformitate cu dispoziţiunile art 23 din Legea breslelor, numai comitetul reprezintă breasla în justiţie, faţă de autorităţi şi faţă de terţi. De asemenea, comitetul poate delega unul sau mai mulţi membri din sânul său în acest scop, nu însă persoane străine de breaslă. O persoană care nu este membră al vreunei bresle, poate fi angajată ca funcţionar al mai multor bresle, iar nu ca secretar. No. 436 Concediul d-lui secretar general Şt. Bogdânescu Aseară a părăsit Capitala cu orient-expresul, d. Ştefan Bogdânescu, secretar general la ministerul de Finanţe. D-sa a plecat în concediu de o lună de zile la Regat (Franţa). Soluţionarea petiţiilor adresate prin Corpurile Legiuitoare Preşedinţia Consiliului de miniştri a trimis ministerelor o circulară în care arată că, potrivit legii electorale, regulamentului interior al Adunării Deputaţilor şi cel al Senatului, petiţiunile ce se adresează Corpurilor Legiuitoare vor fi trimise, dacă este locul, ministerului competinte să le rezolve. Ministerul are îndatorirea ca în termen de 30 de zile dela primire, să comuniceCorpului legiuitor urmarea dată petiţiei. In termenul arătat mai sus se va comunica Adunării care a intervenit, soluţionarea ce s-a dat cererii. Modul cum cererea a fost soluţionată, va trebui comunicat şi petiţionarului la domiciliu. Deschiderea cursurilor de vară pentru profesorii liceelor comerciale şi industriale In cadrul unei solemnităţi deosebite, se vor inaugura mâine Miercuri 16 August, la Academia de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, cursurile de vară organizate pentru profesorii liceelor comerciale şi industriale. La aceste cursuri vor conferenţia o serie de profesori universitari, cursurile ţinându-se dimineaţa pentru ca după amiezele să poată fi întrebuinţate pentru coleguli cu d-nii profesori şi pentru vizitarea instituţiilor culturale şi financiare din Capitală. Cursurile se vor ţine intre 16 August şi 2 Septembrie a. c. Achiziţionarea terenului necesar „Cetăţii muncitoreşti" Ш Casa Construcţiilor, din ministerul Muncii, a fost autorizată prin jurnal al Consiliului de miniştri să cumpere cca. 200.000 m. p. din proprietatea d-lui ing. Iaroslavici, denumită Bârzeşti-Tocatoru, situată în municipiul Bucureşti, pendinte de cor. suburbană şerban Vodă şi având faţada principală în Şos. Berceni. Terenul va fi plătit cu 68 lei mp, adică în total 13.600.000 lei, ce vor fi plătiţi din bugetul Casei Construcţiilor. Terenul va servi la construcţii de locuinţe pentru meseriaşi, muncitori şi funcţionari, execuţia lor urmând să înceapă, căi de curând, punându-se, astfel, baza „cetăţii muncitoreşti“. HUMORUL ZILEI METEOROLOGIE — Nu ştiu ce să mă mai fac cu bucureştenii, Doamne, căci rău de le dau căldură, rău de le dau răcoare ! — Aia numai iarna’s mulţumiţi, Petre ! In estuarul Girondei, pescarii francezi de stridii îşi duc recoltele pe nişte luntrişoare numite „tosts” Mă înapoiam ieri de la Giurgiu, unde sperasem să regăsesc „admirabila plajă”, pentru care unii dintre foştii edili ai regimurilor de partid a cheltuit mulţi bani, atât cu reclama, cât şi cu amenajarea, in locul nisipului cărat din alte părţi, am găsit malul negru lăsat de ultima revărsare a Dunării. Tot căutând să pricep ce interese au dictat alegerea unui asemenea loc pentru amenajarea unei plăji, când ceva mai sus de Ramadan este una naturală, pentru care s’ar cheltuit mai puţin, am ajuns la staţia Mihai Bravul In compartimentul meu au mai venit trei domni. Erau în continuarea unei discuţii, sau mai exact, doi dintre ei ascultau „isprăvile” de automobilism pasionat ale celuilalt. Tânărul „beţiv de viteză” căuta să convingă pe ceilalţi că accidentele ce circulaţie se datoresc unui destin care ne urmăreşte pe fiecare, indiferenii dacă mergem cu automobilul sau cu carul cu boi. Acum câteva zile — spunea el — eram cu o parte din familie Încărcată în maşină şi o duceam spre Braşov. Nu puteam să iau decât maximum 60 pe oră, pentm că toţi tăbărau cu gura pe mine. In apropiere de Câmpina, un „Ford” întors cu roatele în sus, iar la oarecare distanţă accidentaţii, înşiraţi pe iarbă se văitau în aşteptarea unui doctor. Fordul nu depăşise 40 km. pe oră. Un „Nadhr” l-a ajuns din urmă şi a vrut să-l devanseze. A apărut o căruţă pe care vrând s’o evite, a ciocnit Fordul şi l-a răsturnat, fără ca ea să sufere câtuşi de puţin. Nu înseamnă asta o ilustrare a teoriei orientale a destinului?, a încheiat el triumfător. N’am putut să mă amestec In discuţie, dar asistând, fără voie, la tot ce s’a spus asupra acestui subiect, am ajuns la convingerea că in tară la noi este absolută nevoie să se înceapă o campanie de educare în materie de circulaţie. Această educaţie trebue să se facă pretutindeni şi pentru toate vârstele. N’ar strica chiar ca ea să înceapă dela copiii din clasele primare şi să continue a se preda până cât mai târziu. Numai în felul acesta se va putea preia o conştiinţă a răspunderii pe care fiecare dintre noi o putem avea în determinarea accidentelor de circulaţie din totfelul. Acest simţ ne lipseşte complect abjente. Am văzut de atâtea ori, pe străzi cu circulaţie mare, intâlnindu-se două famiii ieşite la plimbare. In loc să caute un loc mai ferit, să se retragă acolo şi să-şi consume in tihnă porţia de taifas, se pregătesc, toţi, ca nişte stâlpi in mijlocul convoiului de pietoni şi deranjează toată circulaţia pe o distanţă de cel puţin o sută de metri. Copiii, când ies de la şcoală,umblă pe străzi ca pe maidane. Slujnicile şi argaţii, se cuprind de după mijloc, câte 10-12 în linie, de la o margine la alta a aleilor din Cişmigiu, sau se îngrămădesc toţi în centrul arterelor de comunicaţie aşa fel îndată fac imposibilă orice străbatere în direcţie contrară. Căruţaşul nu merge pe dreapta, ci prin mijlocul străzii sau al şoselei. Automobilistul vrea cu orice preţ să vadă pasagerii maşinelor cu care se întâlneşte şi le propteşte amândouă farurile în ochi. Şi câte alte exemple nu se pot da pentru a ne explica de ce în fiecare săptămână, numai în raza judeţului Ilfov, se întâmplă câte 50 de accidente grave de circulaţie. Credem că însuşirea şi respectarea regulelor elementare ale circulaţiei sunt de o mare importanţă. De aceia credem că străjeria, care a realizat până acum atâtea lucruri demne de laudă, азг putea contribui, printr’o educţie pornită de jos în sus, la schimbarea mentalitâţii orientale că accidentele de circulaţie se datoresc destinului care ne urmăreşte pretutindeni. Alexandru Vladimir REPORTAJUL ZILEI MATERIE DE CACIAJIE Trăieşi”э?••• Ь’йщ întâlnit pe domnu Nae la staţia de tramvaiu dela... cum Dumnezeu i-o fi spunând acum nu mai ştiu nici eu!... De când cu "sistematizările" şi planurile urbanistice, vechile denumiri şi puncte de întâlnire a orăşenilor, s’au dus ca luate, de târnăcopul primăriei, ca de valul apei. Spuneai înainte : „mă aştepţi la cina la terasă"... Şi ştiai că acolo e Terasa Oteteleşeanu, fiindcă omul nici nu-şi putea imagina că ar exista o altă terasă. Sau: „negreşit, ne vedem la Marghiloman", sau „nu uita, mâine la zece, la Carpaţi"!... De când nu mai există nici casa lui Marghiloman, nici Carpaţii, nici Terasa, bucureştenii parcă şi-au pierdut busola, nu mai ştiu cum să-şi aranjeze întâlnirile, nu-şi mai revin, li spui: „ne vedem mâine la Terasă" se uită la tine cu mirare şi întreabă: „care? că sunt atâtea!" Aşa şi pe mine să nu mă întrebaţi la care anume staţie de tramvaiu l’am găsit pe domnul Nae, că nu îi ştiu numele actual. Atât vă pot spune că este pentru moment încă în centrul Capitalei (ce-o fi mâine, Dumnezeu ştie)). Domnul Nae tocmai se dădea jos dintr’o remorcă și imediat l’am fi remorcat... — Mergi cu mine dom’le Nae ? — Merg, deşi cu dumneata n’am chef de vorbă... — Atunci poate ai chef de-o ţuiculiţă... Dar, apropos, de ce nu vrei să vorbeşti cu mine ? — Fiindcă sunt supărat... — Pe mine ? — Nu. Pe dumneavoastră ziariştii, în genere... — Dar ce ţi-am făcut noi, dom’le Nae ? — Adică vrei să întrebi : „cum ne-aţi făcut" fiindcă de asta este vorba. Nu e zi de la Dumnezeu, să nu ne faceţi ca pe o albie de porci ! — Dom’le Nae — protestez eu. De unde ai mai scos şi chestia asta ? — Uite, chiar din buzunar ! Şi domnul Nae, scoate din buzunarul hainei, un ziar de dimineaţă, de mare şi mică publicitate. — Vezi acum ? Ăsta este ziarul pe care vi-l aduce în fiecare dimineață.. E un obiceiu vechiu... am vrut să mă desbar de el, dar nu pot. E ca și cu nevasta: în fiecare zi îi descoperi alte defecte, și când te hotărăști s-o rupi cu ea, nu mai ai curajul. Dar de data asta s’a sfârșit... Rup definitiv... — Cu nevasta ? — Nu, cu jurnalul ăsta. _Deh... — spun eu sceptic — numai să nu se întâmple povestea cu nevasta pe care nu poţi s’o laşi... Cu cât te otrăveşte mai mult, cu atât eşti mai mort (la figurat) după ea... — Adevărat, măi Toc. Dar de data asta îţi jur, că m’am săturat de ziarul ăsta. _ Bine, dar ce ţi-a făcut dom’le Nae ? — Uite, citeşte şi tu singur! Şi domnul Nae îmi întinde ziarul cu pricina, explicându-mi : _ Уегг acolo o rubrică de sfaturi medicale către cititori ? — Văd dom’le Nae. — Ei, asta apare zilnic... Un sfat cititorilor pe zi... Asta ar fi, cum ar fi... dar ce crezi că se poate citi acolo, în fiecare zi ? Numai chestii d’astea : „cum se vindecă râia”, sau: „împotriva mirosului urât al gurii și al picioarelor” ori: „ce facem când ne-a isbit tabesul” și încă altele de soiul acesta: „cum se vindecă cleptomania”, cum ne tămăduim de diabet”, „sifilisul lecuit pe cale bucală” sau „cum ne vindecăm de greţuri”... „Păi bine dom’le,—isbucneşte domnul Nae — va să zică, noi cititorii ziarului ăsta suntem... — din moment ce se adresează nouă cu sfatul „ râioşi, tabetici, sifilitici, diabetici şi cleptomani... Păi, să nu-ţi vie greţuri ? Tu îi dai banul şi el te face cu ou şi cu oţet! păi, omeniei, asta ? ’r-VJDr.