România - Provincie, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 451-465)

1939-09-01 / nr. 451

i!Ti Trupele germane se servesc de aparate speciale pentru măsurarea distantelor Dela dreapta, d-nii: Malotov ministrul de Externe sovietic, Stalin (la mijloc) și Gans subsecretar de Stat (stânga), după semnarea pactului de neagresiune germano-sovietic. PARA­NTEZE. G­ĂRZILE NAŢIONALE Prin înfiinţarea Gărzilor Naţionale ale Frontului Renaşterii s’a răspuns unei adânci necesităţi a vieţii noastre politice nou creată în urma instaurării regimului actual. Gărzile acestea au într’adevăr un rol fundamental în ceea ce priveşte conso­lidarea realităţii româneşti a ţării. Mai întâi, datorită lor, F­rontul Rena­şterii Naţionale se organizează în genul precis de ceea ce era şi continuă să fie o mare nevoie Venit în numele unei concepţii radi­cal deosebită de falsele principii ale partidelor din epoca politicianistă, Frontul a afirmat dintru început o serie de principii care în majoritatea lor, re­prezentau tot atâtea noutăţi pentru fe­lul de a vedea şi de a judeca al opiniei publice. Principiile acestea trebuiau deci să se popularizeze, să fie propagate adică până în straturile profunde ale masse­­lor româneşti, întotdeauna o mişcare revoluţionară, în sensul bun al cuvântului, ca să în­vingă impune în mod firesc, aderenţa mulţimii la scopurile preconizate de ea. Dar aderenţa aceasta nu poate fi ob­ţinută dacă nu se crează elementele ne­cesare de luptă. Trebuie o falangă de militanţi care să se sacrifice integral superioarei porunci de a răspândi nouile idei în toate conştiinţele individuale. Numai aşa se ajunge la punerea în circulaţie a acelui curent de gânduri şi de năzuinţi fără de care e cu neputinţa de conceput o adevărată solidaritate socială şi naţională. Frontul Renaşterii a fixat colectivit­tăţii româneşti alte obiective şi altei finalităţi decât acelea pe care ea leş avea înainte. Fiecare din obiectivele­ formulate se razimă însă pe o concep­ţie originala asupra rosturilor unui neam şi ale unui Stat. Această concep­ ■ ţie, în primul rând, se cere populari­zată deoarece numai a­şa eficienţa ei devine creatoare şi victorioasă. Menirea de a familiariza opinia noa­stră obştească — deci a tuturor profe­siunilor şi a tuturor categoriilor socia­le — cu nouile idealuri de viaţă etnică a revenit pe bună dreptate Gărzilor Naţi­a­le. Ele sunt factorul dinamic, viu şi combativ al unicului instrument de cârmuire a Statului. Sensul înte­meierii lor capătă o mare semnificaţie. Se alcă­uieşte astfel un corp de lup­­tători ai redresării noastre salvatoare , prin care se statorniceşte real şi conştient aşezarea ţării. In ultimele două săptămâni, Gărzile Naţionale s’au constituit într’un ritm viguros, care ar fi suficient prin el însuşi să dovedească valabilitatea fap­tei La Oraviţa, la Arad, la Sibiu şi la Năsău­d solemnitatea constituirii lor a luat dimensiuni de sărbătoare .Tinerii satelor şi ai oraşelor, regăsiţi in sfârşit pe linia cea sănătoasă a muncii con­structive, s-au­ înrolat în falanga apo­stolatului naţional. Pretutindeni s’a remarcat entuzias­mul ce l-au mărturisit românii cu­ acest prilej. Dincolo de absurdele şi meschi­nele resentimente de cult sau de clasă — resentimente care până mai eri o­­fereau cele mai deprimante spectacole ale urei — ei s’au strâns puternic uniţi în jurul unei singure credinţi: apăra­rea patrimoniului etnic — şi al unui singur stăpânitor de suflete: Suveranul. In vrem­u­rile acestea extrem de sbu­­ciumate, siguranţa şi calmul în care poporul român ştie să-şi implinească năzuinţele ne arată până la evidenţă că nici o primejdie nu poate să frângă pârghia adâncă a tăriei noastre sufle­teşti. Ilariu Mureşan 1. IX. 1939 . ROMÁNIA No. 451 яш I­J ъ ШШшмШ Vizita d-lui prim min­stru Armand Călinescu în jud. Ialomiţa CĂLĂRAŞI, 29. — Cu ocazia vizitei d-lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de mi­niştri, care a inspectat stadiul construcţiei silozurilor ce se ri­dică dealungul liniei ferate Bu­­cureşti-Constanţa, şeful guver­nului a primit un amănunţit ra­port asupra situaţiei judeţului nostru şi asupra felului cum se face valorificarea grâului, din partea d-lui colonel V. Nica, pre­fect de Ialomiţa. Cu această ocaziune d. pri­m­­ministru a dispus să se ajute va­lorificarea grâului mai ales la micii producători, cari trebue să se bucure de toată atenţiunea organelor administrative şi a co­­operativelor însărcinate cu acea­stă importantă operaţiune. D. prof. Dimitrie Gusti ce­tăţean de onoare al co­­munei Poiana-Câ­mpina Ministerul de Interne a aprobat decizia primăriei Poiana-Câmpina prin care s’a conferit d-lui prof. Di­mitrie Gusti, fost ministru, preşe­dintele Serviciului Social, demnita­tea de prim cetăţean de onoare al comunei. Această distincţiune a fost a­­cor­dată pentru meritele şi activita­tea deosebită depuse de d. prof Guşti în ridicarea și înfrumuseța­rea stațiunii Poiana. Construirea paietului re­zidenţial de a Iaşi Printre alte lucrări edilitare pre­văzute în programul de activitate întocmit de d. rezident regal prof. Traian Ionaşcu, este şi construirea unui palat la Iaşi care să cuprindă pe lângă birourile rezidenţiei şi serviciile municipiului Iaşi. Acest palat ar urma să se ridice în locul unde se află actualmente primăria, având două faţade: una spre str. Cuza-Vodă şi alta spre piaţa Unirii In acest scop este absolut necesa­r să se exproprieze câteva imobile din împrejurimi. Pentru o mai bună edificare a situaţiei de primar a însărcinat pe arhitectul şef al comunei, d. ing. Grumăzescu, să facă schiţa unui plan al viitoarei clădiri. Din calculele făcute de d. ins. Grumăzescu, reiese că întreaga construcţie a palatului va costa circa 70 de milioane, sumă ce ur­mează să fie suportată de amân­două instituțiile, iar costul imobi­lelor expropriate, s’ar urca la 22 de milioane. O cale ferata pentru de­servirea silozurilor de­­ Râmnicul-Săr­t Prin decret regal s-a aprobat de­clararea de utilitate publică, ur­mând a fi expropiată de urgenţă a unei noui suprafeţe de 810 m. p., situată in Râmnicul Sărat. Această nouă suprafaţă expropria­tă, împreună cu cealată suprafaţă de 1.583 m. p. care a şi fost expropriată, va sluji la construirea liniei ferate care va deservi nouile silozuri ce se construesc la Râmnicul Sărat. Executarea construcţiei clădirilor necesare tran­şei a două de silozuri Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, administraţia comercială a porturilor şi comunicaţiilor pe apă (P.C.A.), pendinte de ministe­rul Aerului şi Marinei, a fost auto­rizată să încheie diferite contracte, pentru executarea construcţiei clă­dirilor şi anexelor necesare tranşei a doua de silozuri de o capacitate totală de cca 30.000 vagoane. Cheltuelile pentru această nouă tranşe de silozuri se ridică la suma de 1.220.000.000 lei. Plata construc­­ţiunilor se va face de către P. C. A care a fost autorizată prin acelaş jurnal să emită obligaţiuni in va­loare de 300 milioane lei pentru plăţi interne, pentru lei 832 milioa­ne obligaţiuni ce se vor lombarda de către P . A. la­­ N.­­A., precum şi 4 000 000 Reichsmark valoare nominală obligaţiuni pentru plată constructorilor străini. MANIFESTAŢIE FRAKSO-POLONEZA La Casablanca (Marocul francez) ofiţerii şi matelote de pe vapoa­rele poloneze „Wilna” şi „Iskra”, ancorate în acest port au depus o coroană la monumentul Amintirii, în prezenţa au­orităţilor civile şi militare franceze. In fotografie un aspect din timpul ceremoniei REMINISCENȚE DE LA MUNTE — Extraordinar! se aude lămurit un fluerl — E o doină pe care am auzit-o la un cioban și care mi-a rămas la inimă) D. de Lequerica, ambasadorul Spaniei părăsind Ouaid’Orsay-ul,după o audiență la d. Bonet, strânge mâna unui prieten "¥-1- ■ t;t-'\—T șs .....Ș 1 j . a ki » . Un credit de un miliard pentru maşini agricole Intro recentă şedinţă a delegaţiei economice a guvernului, s’a luat hotă­­rirea de a se deschide pe seama minis­terului Agriculturii şi Domeniilor, un credit de 1 miliard lei pentru cumpăra­re de unelte agricole, necesare unei ra­ţionale şi intensive exploatări. Această hotărîre corespunde unei imperioase necesităţi naţionale. După datele statistice adunate cu ocazia recensământului general din 1930, România are 79,9 la sută popu­laţie rurală. Din totalul populaţiei pe ţară, numai un precept de 58,4 la sută poate fi con­siderat că participă în mod efficil, activitatea economică, iar restul femei, copii, bătrâni, etc., urmează să fie în­treţinuţi de ceilalţi. Din totalul populaţiei active, 78,2 la sută se ocupă cu expoatarea satului. Este interesant de reţinut că, deşi în comparaţie cu celeste ţări. România deţine locul întâi în ceia ce priveşte populaţia activă şi locul al doilea in ceia ce­­priveşte densitatea popu­lţiei agricole, înregistrează o pronuţată dis­proporţie când i se calculează produc­tivitatea la hectar Această situaţie se datoreşte mai multor cauze, intre care şi lipsei de­­­­investiţii de capital, mai ales pentru procurarea unui inventar agricol cores­punzător cerinţelor unei raţionale ex­ploatări. După o statistică recentă, capitalul investit în maşini agricole este abia de 15,5 miliarde lei. Sunt ţări, care deşi dispun de terenu­ri agricole de proastă cantate, dau pro­­ducţiuni ridicate datorită tehnicei per­fecţionate şi ultilizării raţionale a in­­venarului. Pentru a ilustra prin cifre importan­ţa pe care o au maşinile agricole, cre­­dem că este suficient să arătăm că in perioada 1928—1937, randamentul mediu, în chintare, pe care îl dă în ţara noastră, un hectar cultivat cu grâu, este de 9­3, in timp ce in Germa­nia este de 21,1, iar în Anglia 22,4. Este foarte adevărat că, în ultimii ani, S’a constatat şi în ţara noastră o tendinţă tot mai ac­entuatii. d° utili­zare a maşinilor agricole, dar cifra a­­t­insă esti departe de a corespunde ne­cesităţilor. Iată care este situaţia, în chintare, a importului de maşini agricole Intre 1937 şi 1938, 1931, 5.704; 1932, 3.691; 1933, 4.570; 1934, 9.057; 1935 10.468; 1930, 12.056; 1937, 30.904; 1938, 45.616 Desigur că ceia ce a îngreunat mult procurarea de maşini agricole a fost şi lipsa unor credite pe timp mai în­delungat şi cu dobândă redusă, care să fie puse atât la dispoziţia marilor propietari de pământ, cât şi a­ micilor cultivatori. Hotărirea luată de delegaţia econo­­mică a guvernului de a se acorda cre­ditul de un milard lei pentru procu­rare de maşini agricole va îmbunătăţi simţitor situaţia din trec­ut. Maşinile agricole, care se vor pro­cura de către ministerul Agriculturii vor fi distribuite, prin unităţile respective, atât micilor cultivatori, cât și marilor proprietari, cu Înlesniri de plată ex­trem de avantajoase Noua mânură luată de guvern, ală­turată celorlalte de până acum, este încă o dovadă de grija pe care regimul actual o pune in toate problemele de redresare economică a țării. ; -- - f RĂZBOI CONJUGAL — .Jiu ştiu, dragă Toc, dacă răs­­boiul va isbucni ori ba, în Europa, dar ştiu, că începănd de ori, la mi­ne în casă, conflagraţia s’a şi de­clarat”. Domnul Nae suspină adânc, trase de câteva ori nervos din ţiga­ră, şi continuă să povestească : — „Dacă eram mândru de ceva, atunci pot să te asigur că erau bu­nele relaţii de vecinătate între mi­ne şi Tarsina. Fără să fi avut vreun pact de neagresiune, sau de asis­tenţă mutuală, pe un timp limitat sau pe viaţă, legăturile noastre se dovedeau trainice şi fără echivoc. Ah, desigur, făcusem şi noi un tra­tat­ bilateral, ca toată lumea la ofi­ţerul stării civile, dar să-ţi spun drept, atât eu cât şi Tartina — cei doi semnatari adică, — l’am... tra­tat cu indiferentă fiindcă noi, ca Bismark, nu ataşam nicio valoare petecelor“ de hârtie scrisă. Dar continuând să ignorăm pactul scris, amanța noastră s’a dovdit cu ade­vărat — cum se spune — operantă, iar asistenta­­ a funcţionat automat, ori de câte ori un pericol din afară, (nu terţiu să-i zicem) — intenţiona să ne tulbure armonia vieţii... Eram, de exemplu, gripat, sau mă lovea un lumbago, imediat Tarsina îmi sărea un autor. Mobiliza, toate forţele ei şi toate mijloacele de apărare: aspirinele, chininele, muştarul, ceaiurile fierbinţi — şi in câteva zile duşmanul agresor ceda, evacua teritoriul, mă elibera din strânsoarea lui. La fel şi eu ori de câte ori Tarsina se afla în primej­die, nu neglijam să intervin prompt, in favoarea ei, cu asistenţa şi toate mijloacele cari le aveam la înde­mână. Dar iată, dragul meu, că ziua de eri. Marţi, pe care o credeam toţi fatală Europei, şi o decretasem „is­torică", s’a dovedit să fie istorică şi fatală numai in ce priveşte bunele raporturi dintre mine şi Tarsina! Dacă aş vrea să-mi amintesc exact cum s’au petrecut lucrurile, aproape că nu sunt în stare, într’atât s’a produs de brusc şi pe negăndite, a­­tacul Tarsinei... Să fi fost cam pe la c­­ele douăsprezece, sau unu... in­si­­t, clipa istorică, nu mi-o a­­vu­sc, o văd pe Tarsina că vine îmiu,arată, provocatoare și îmi în­tinde o hârtie... — Ce este asta? — întreb eu. — întind mâna să iau hârtia, cu gân­dul că este o notă de plată, de la bă­can. Dar nu era nota aia, ci tot un fel de notă, un pomelnic lung cât o zi de vară cu tot felul de chestii, înșirate pe puncte : o rochierie stra­dă, una de seară, alta de bal, o du­zină de ciorapi o blană, etc... Am văzut negru înaintea ochilor şi aicl­ începui să bălbăi :­­ — Ce sunt astea Tarsino ? Şi ea de colo . — „Astea sunt re­vendicările mele, pentru moment” — lăsăndu-mă, vezi dumneata, să înţeleg că spaţiul ei vital nu se va, mulţumi în sezonul ăsta doar cu a­­tâta. Am încercat să o îmbunez, să o aduc la masa păcii, prin tratative directe i-am propus unele rectifi­cări la pretenţiile ei... neadmiţând decât revendicările ce mi se păreau juste : ciorapii, capotul şi rochia de stradă... Dar Tarsina nici n’a vroit să audă... „Ori tot ori dacă nu, să știi Nae că pace cu mine nu mai ai de-acum încolo”... — Și atunci —spun eu — in fața amenințării, ai cedat ? — Așa prost mă crezi? dragă Toc. Nu. Dimpotrivă, am hotărît re­zistenţă pentru apărarea integrită­ţii pungii mele. Am in­chis frontiera adică uşa, dintre dormitorul meu şi al ei ; am baricadat-o bine cu sca­une şi o masă, ca să parez unui a­­tac nocturn prin surprindere, şi m’am rugat lui Dumnezeu să-mi vie un ajutor, să-mi dea toate for­ţele ca să rezist. Fiindcă mi-am spus — şi să ştii asta dela mine dr­agă Toc — cu femeile ca și cu unele State . ..Dacă le cerezi odată, ești pierdut" ! Toc. . «

Next