România - Provincie, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 451-465)
1939-09-01 / nr. 451
i!Ti Trupele germane se servesc de aparate speciale pentru măsurarea distantelor Dela dreapta, d-nii: Malotov ministrul de Externe sovietic, Stalin (la mijloc) și Gans subsecretar de Stat (stânga), după semnarea pactului de neagresiune germano-sovietic. PARANTEZE. GĂRZILE NAŢIONALE Prin înfiinţarea Gărzilor Naţionale ale Frontului Renaşterii s’a răspuns unei adânci necesităţi a vieţii noastre politice nou creată în urma instaurării regimului actual. Gărzile acestea au într’adevăr un rol fundamental în ceea ce priveşte consolidarea realităţii româneşti a ţării. Mai întâi, datorită lor, Frontul Renaşterii Naţionale se organizează în genul precis de ceea ce era şi continuă să fie o mare nevoie Venit în numele unei concepţii radical deosebită de falsele principii ale partidelor din epoca politicianistă, Frontul a afirmat dintru început o serie de principii care în majoritatea lor, reprezentau tot atâtea noutăţi pentru felul de a vedea şi de a judeca al opiniei publice. Principiile acestea trebuiau deci să se popularizeze, să fie propagate adică până în straturile profunde ale masselor româneşti, întotdeauna o mişcare revoluţionară, în sensul bun al cuvântului, ca să învingă impune în mod firesc, aderenţa mulţimii la scopurile preconizate de ea. Dar aderenţa aceasta nu poate fi obţinută dacă nu se crează elementele necesare de luptă. Trebuie o falangă de militanţi care să se sacrifice integral superioarei porunci de a răspândi nouile idei în toate conştiinţele individuale. Numai aşa se ajunge la punerea în circulaţie a acelui curent de gânduri şi de năzuinţi fără de care e cu neputinţa de conceput o adevărată solidaritate socială şi naţională. Frontul Renaşterii a fixat colectivittăţii româneşti alte obiective şi altei finalităţi decât acelea pe care ea leş avea înainte. Fiecare din obiectivele formulate se razimă însă pe o concepţie originala asupra rosturilor unui neam şi ale unui Stat. Această concep ■ ţie, în primul rând, se cere popularizată deoarece numai aşa eficienţa ei devine creatoare şi victorioasă. Menirea de a familiariza opinia noastră obştească — deci a tuturor profesiunilor şi a tuturor categoriilor sociale — cu nouile idealuri de viaţă etnică a revenit pe bună dreptate Gărzilor Naţiale. Ele sunt factorul dinamic, viu şi combativ al unicului instrument de cârmuire a Statului. Sensul întemeierii lor capătă o mare semnificaţie. Se alcăuieşte astfel un corp de luptători ai redresării noastre salvatoare , prin care se statorniceşte real şi conştient aşezarea ţării. In ultimele două săptămâni, Gărzile Naţionale s’au constituit într’un ritm viguros, care ar fi suficient prin el însuşi să dovedească valabilitatea faptei La Oraviţa, la Arad, la Sibiu şi la Năsăud solemnitatea constituirii lor a luat dimensiuni de sărbătoare .Tinerii satelor şi ai oraşelor, regăsiţi in sfârşit pe linia cea sănătoasă a muncii constructive, s-au înrolat în falanga apostolatului naţional. Pretutindeni s’a remarcat entuziasmul ce l-au mărturisit românii cu acest prilej. Dincolo de absurdele şi meschinele resentimente de cult sau de clasă — resentimente care până mai eri ofereau cele mai deprimante spectacole ale urei — ei s’au strâns puternic uniţi în jurul unei singure credinţi: apărarea patrimoniului etnic — şi al unui singur stăpânitor de suflete: Suveranul. In vremurile acestea extrem de sbuciumate, siguranţa şi calmul în care poporul român ştie să-şi implinească năzuinţele ne arată până la evidenţă că nici o primejdie nu poate să frângă pârghia adâncă a tăriei noastre sufleteşti. Ilariu Mureşan 1. IX. 1939 . ROMÁNIA No. 451 яш IJ ъ ШШшмШ Vizita d-lui prim minstru Armand Călinescu în jud. Ialomiţa CĂLĂRAŞI, 29. — Cu ocazia vizitei d-lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri, care a inspectat stadiul construcţiei silozurilor ce se ridică dealungul liniei ferate Bucureşti-Constanţa, şeful guvernului a primit un amănunţit raport asupra situaţiei judeţului nostru şi asupra felului cum se face valorificarea grâului, din partea d-lui colonel V. Nica, prefect de Ialomiţa. Cu această ocaziune d. primministru a dispus să se ajute valorificarea grâului mai ales la micii producători, cari trebue să se bucure de toată atenţiunea organelor administrative şi a cooperativelor însărcinate cu această importantă operaţiune. D. prof. Dimitrie Gusti cetăţean de onoare al comunei Poiana-Câmpina Ministerul de Interne a aprobat decizia primăriei Poiana-Câmpina prin care s’a conferit d-lui prof. Dimitrie Gusti, fost ministru, preşedintele Serviciului Social, demnitatea de prim cetăţean de onoare al comunei. Această distincţiune a fost acordată pentru meritele şi activitatea deosebită depuse de d. prof Guşti în ridicarea și înfrumusețarea stațiunii Poiana. Construirea paietului rezidenţial de a Iaşi Printre alte lucrări edilitare prevăzute în programul de activitate întocmit de d. rezident regal prof. Traian Ionaşcu, este şi construirea unui palat la Iaşi care să cuprindă pe lângă birourile rezidenţiei şi serviciile municipiului Iaşi. Acest palat ar urma să se ridice în locul unde se află actualmente primăria, având două faţade: una spre str. Cuza-Vodă şi alta spre piaţa Unirii In acest scop este absolut necesar să se exproprieze câteva imobile din împrejurimi. Pentru o mai bună edificare a situaţiei de primar a însărcinat pe arhitectul şef al comunei, d. ing. Grumăzescu, să facă schiţa unui plan al viitoarei clădiri. Din calculele făcute de d. ins. Grumăzescu, reiese că întreaga construcţie a palatului va costa circa 70 de milioane, sumă ce urmează să fie suportată de amândouă instituțiile, iar costul imobilelor expropriate, s’ar urca la 22 de milioane. O cale ferata pentru deservirea silozurilor de Râmnicul-Sărt Prin decret regal s-a aprobat declararea de utilitate publică, urmând a fi expropiată de urgenţă a unei noui suprafeţe de 810 m. p., situată in Râmnicul Sărat. Această nouă suprafaţă expropriată, împreună cu cealată suprafaţă de 1.583 m. p. care a şi fost expropriată, va sluji la construirea liniei ferate care va deservi nouile silozuri ce se construesc la Râmnicul Sărat. Executarea construcţiei clădirilor necesare tranşei a două de silozuri Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, administraţia comercială a porturilor şi comunicaţiilor pe apă (P.C.A.), pendinte de ministerul Aerului şi Marinei, a fost autorizată să încheie diferite contracte, pentru executarea construcţiei clădirilor şi anexelor necesare tranşei a doua de silozuri de o capacitate totală de cca 30.000 vagoane. Cheltuelile pentru această nouă tranşe de silozuri se ridică la suma de 1.220.000.000 lei. Plata construcţiunilor se va face de către P. C. A care a fost autorizată prin acelaş jurnal să emită obligaţiuni in valoare de 300 milioane lei pentru plăţi interne, pentru lei 832 milioane obligaţiuni ce se vor lombarda de către P . A. la N.A., precum şi 4 000 000 Reichsmark valoare nominală obligaţiuni pentru plată constructorilor străini. MANIFESTAŢIE FRAKSO-POLONEZA La Casablanca (Marocul francez) ofiţerii şi matelote de pe vapoarele poloneze „Wilna” şi „Iskra”, ancorate în acest port au depus o coroană la monumentul Amintirii, în prezenţa auorităţilor civile şi militare franceze. In fotografie un aspect din timpul ceremoniei REMINISCENȚE DE LA MUNTE — Extraordinar! se aude lămurit un fluerl — E o doină pe care am auzit-o la un cioban și care mi-a rămas la inimă) D. de Lequerica, ambasadorul Spaniei părăsind Ouaid’Orsay-ul,după o audiență la d. Bonet, strânge mâna unui prieten "¥-1- ■ t;t-'\—T șs .....Ș 1 j . a ki » . Un credit de un miliard pentru maşini agricole Intro recentă şedinţă a delegaţiei economice a guvernului, s’a luat hotărirea de a se deschide pe seama ministerului Agriculturii şi Domeniilor, un credit de 1 miliard lei pentru cumpărare de unelte agricole, necesare unei raţionale şi intensive exploatări. Această hotărîre corespunde unei imperioase necesităţi naţionale. După datele statistice adunate cu ocazia recensământului general din 1930, România are 79,9 la sută populaţie rurală. Din totalul populaţiei pe ţară, numai un precept de 58,4 la sută poate fi considerat că participă în mod efficil, activitatea economică, iar restul femei, copii, bătrâni, etc., urmează să fie întreţinuţi de ceilalţi. Din totalul populaţiei active, 78,2 la sută se ocupă cu expoatarea satului. Este interesant de reţinut că, deşi în comparaţie cu celeste ţări. România deţine locul întâi în ceia ce priveşte populaţia activă şi locul al doilea in ceia cepriveşte densitatea populţiei agricole, înregistrează o pronuţată disproporţie când i se calculează productivitatea la hectar Această situaţie se datoreşte mai multor cauze, intre care şi lipsei deinvestiţii de capital, mai ales pentru procurarea unui inventar agricol corespunzător cerinţelor unei raţionale exploatări. După o statistică recentă, capitalul investit în maşini agricole este abia de 15,5 miliarde lei. Sunt ţări, care deşi dispun de terenuri agricole de proastă cantate, dau producţiuni ridicate datorită tehnicei perfecţionate şi ultilizării raţionale a invenarului. Pentru a ilustra prin cifre importanţa pe care o au maşinile agricole, credem că este suficient să arătăm că in perioada 1928—1937, randamentul mediu, în chintare, pe care îl dă în ţara noastră, un hectar cultivat cu grâu, este de 93, in timp ce in Germania este de 21,1, iar în Anglia 22,4. Este foarte adevărat că, în ultimii ani, S’a constatat şi în ţara noastră o tendinţă tot mai acentuatii. d° utilizare a maşinilor agricole, dar cifra atinsă esti departe de a corespunde necesităţilor. Iată care este situaţia, în chintare, a importului de maşini agricole Intre 1937 şi 1938, 1931, 5.704; 1932, 3.691; 1933, 4.570; 1934, 9.057; 1935 10.468; 1930, 12.056; 1937, 30.904; 1938, 45.616 Desigur că ceia ce a îngreunat mult procurarea de maşini agricole a fost şi lipsa unor credite pe timp mai îndelungat şi cu dobândă redusă, care să fie puse atât la dispoziţia marilor propietari de pământ, cât şi a micilor cultivatori. Hotărirea luată de delegaţia economică a guvernului de a se acorda creditul de un milard lei pentru procurare de maşini agricole va îmbunătăţi simţitor situaţia din trecut. Maşinile agricole, care se vor procura de către ministerul Agriculturii vor fi distribuite, prin unităţile respective, atât micilor cultivatori, cât și marilor proprietari, cu Înlesniri de plată extrem de avantajoase Noua mânură luată de guvern, alăturată celorlalte de până acum, este încă o dovadă de grija pe care regimul actual o pune in toate problemele de redresare economică a țării. ; -- - f RĂZBOI CONJUGAL — .Jiu ştiu, dragă Toc, dacă răsboiul va isbucni ori ba, în Europa, dar ştiu, că începănd de ori, la mine în casă, conflagraţia s’a şi declarat”. Domnul Nae suspină adânc, trase de câteva ori nervos din ţigară, şi continuă să povestească : — „Dacă eram mândru de ceva, atunci pot să te asigur că erau bunele relaţii de vecinătate între mine şi Tarsina. Fără să fi avut vreun pact de neagresiune, sau de asistenţă mutuală, pe un timp limitat sau pe viaţă, legăturile noastre se dovedeau trainice şi fără echivoc. Ah, desigur, făcusem şi noi un tratat bilateral, ca toată lumea la ofiţerul stării civile, dar să-ţi spun drept, atât eu cât şi Tartina — cei doi semnatari adică, — l’am... tratat cu indiferentă fiindcă noi, ca Bismark, nu ataşam nicio valoare petecelor“ de hârtie scrisă. Dar continuând să ignorăm pactul scris, amanța noastră s’a dovdit cu adevărat — cum se spune — operantă, iar asistenta a funcţionat automat, ori de câte ori un pericol din afară, (nu terţiu să-i zicem) — intenţiona să ne tulbure armonia vieţii... Eram, de exemplu, gripat, sau mă lovea un lumbago, imediat Tarsina îmi sărea un autor. Mobiliza, toate forţele ei şi toate mijloacele de apărare: aspirinele, chininele, muştarul, ceaiurile fierbinţi — şi in câteva zile duşmanul agresor ceda, evacua teritoriul, mă elibera din strânsoarea lui. La fel şi eu ori de câte ori Tarsina se afla în primejdie, nu neglijam să intervin prompt, in favoarea ei, cu asistenţa şi toate mijloacele cari le aveam la îndemână. Dar iată, dragul meu, că ziua de eri. Marţi, pe care o credeam toţi fatală Europei, şi o decretasem „istorică", s’a dovedit să fie istorică şi fatală numai in ce priveşte bunele raporturi dintre mine şi Tarsina! Dacă aş vrea să-mi amintesc exact cum s’au petrecut lucrurile, aproape că nu sunt în stare, într’atât s’a produs de brusc şi pe negăndite, atacul Tarsinei... Să fi fost cam pe la cele douăsprezece, sau unu... insit, clipa istorică, nu mi-o avusc, o văd pe Tarsina că vine îmiu,arată, provocatoare și îmi întinde o hârtie... — Ce este asta? — întreb eu. — întind mâna să iau hârtia, cu gândul că este o notă de plată, de la băcan. Dar nu era nota aia, ci tot un fel de notă, un pomelnic lung cât o zi de vară cu tot felul de chestii, înșirate pe puncte : o rochierie stradă, una de seară, alta de bal, o duzină de ciorapi o blană, etc... Am văzut negru înaintea ochilor şi aicl începui să bălbăi : — Ce sunt astea Tarsino ? Şi ea de colo . — „Astea sunt revendicările mele, pentru moment” — lăsăndu-mă, vezi dumneata, să înţeleg că spaţiul ei vital nu se va, mulţumi în sezonul ăsta doar cu atâta. Am încercat să o îmbunez, să o aduc la masa păcii, prin tratative directe i-am propus unele rectificări la pretenţiile ei... neadmiţând decât revendicările ce mi se păreau juste : ciorapii, capotul şi rochia de stradă... Dar Tarsina nici n’a vroit să audă... „Ori tot ori dacă nu, să știi Nae că pace cu mine nu mai ai de-acum încolo”... — Și atunci —spun eu — in fața amenințării, ai cedat ? — Așa prost mă crezi? dragă Toc. Nu. Dimpotrivă, am hotărît rezistenţă pentru apărarea integrităţii pungii mele. Am inchis frontiera adică uşa, dintre dormitorul meu şi al ei ; am baricadat-o bine cu scaune şi o masă, ca să parez unui atac nocturn prin surprindere, şi m’am rugat lui Dumnezeu să-mi vie un ajutor, să-mi dea toate forţele ca să rezist. Fiindcă mi-am spus — şi să ştii asta dela mine dragă Toc — cu femeile ca și cu unele State . ..Dacă le cerezi odată, ești pierdut" ! Toc. . «