România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 780-794)
1940-08-01 / nr. 780
r. vm 1940 ROMÂNIA .CUPA BAZINULUI DUNĂREAN" VA FI ABANDONATA SAU SUSPENDATA TEMPORAR! O conferinţă la 3 August va lua hotărârea definitivă Datorită situaţiei internaţionale, federaţia maghiară — prin d. Paul Gidofalay — a făcut cunoscut că nu va putea participa la competiţia „Cupei Dunării”, al cărui retur urma a se disputa în toamnă. O hotărîre oficială nu a fost încă luată. Aceasta se va produce însă la 3 August, când va fi convocată o conferinţă a celor trei federaţii interesate la Belgrad. Cu acest prilej se va decide dacă această competiţie să fie abandonată sau suspendată, până la o dată când se va putea vorbi — din nou — de disputarea ei. SE MODIFICA PROGRAMUL INTERNAŢIONAL Din cauza abandonării mai mult decât probabilă a competiţiei „Cupa Dunării” calendarul internaţional de toamnă al federaţiei de football va trebui modificat. In locul matchului cu Ungaria — de la 20 Octombrie — se va interveni pe lângă federaţia germană pentru a aproba programarea matchului Germania-România la 20 sau 27 Octombrie. In sfârşit, programul va fi completat cu o întâlnire Viena Bucureşti sau Estmark-România, pentm care se aşteaptă un răspuns de la Viena. Ш»£5 ŞI ROHR ESTE PRIZONIER!.. Hiden şi Iordan nu sunt, singurii jucători—recent naturalizaţi francezi — prizonieri în Germania. Astfel, Ossi Rohr — a fost internaţional german, care a jucat în ultima vreme la Racing Club Strassbourg ■— a căzut, deasemenea prizonier. El va fi judecat pentru deşertare UN ANTRENOR FEDERAL DE FOOTBALL, GERMN ? Ziarul „Sport” din Sofia publică în numărul său din 24 iulie următoarea ştire primită din Bucureşti: „Federaţia română vrea să angajeze un bun antrenor german pentru echipa naţională. Antrenorul va pregăti şi atleţii”. Ştiam că de antrenor are nevoe numai federaţia de atletism nu şi forul de football. Sau o fi ghicit confratele sofist că şi foothalfujlléimt® i nevoia unui antrenor?... in m îs тят* w л 'V' A LUAT FIINŢA CUPA UNGARIEI Federaţia maghiară de football aînfiinţat o nouă competiţie: „CupaUngariei”, înscrierile pentru această probă : Se primesc până la 31 Iulie, în cursul lunei August urmând a începe turneul de calificare. TRICOLOR (BAIA MARE) VREA SĂ JOACE DIN NOU IN DIVIZIA B. Gruparea Tricolor (Baia Mare) a angajat ca antrenor, pentru viitorul sezon, pe fostul internaţional român Andrei Şepci. Intr’altă ordine de idei gruparea ’de la Baia Mare a înaintat un memoriu la F.R.F.A. cerând încadrarea ei în divizia națională. msiA începe joi ANTRENAMENTELE, VENUS DISECĂ ŞI RAPID LUNI Se pare însă că nu se va produce nici o diminuare a interesului acestui calendar, rezolvarea „crizei existente astăzi, urmând a fi excelent, tratată. Astfel, matchul cu Iugoslavia — de la 6 Septembrie — se va disputa aşa cum iniţial a fost fixat, cu singura schimbare că va conta pentru „Cupa Carol”. . Incet-încet, grupările , divizionarea au început să-şi fixeze data la care vor relua antrenamentele. Venus a dat in acest sens,, următorul comunicat: „Ai S. G. Venus îşi reîncepe activitatea sa sportivă a secţiei de footbal, după vacanţa de vară, Duminecă & August 1940, cu tradiţionala sfeştanie care va avea loc la ora 16 pe arena din Splaiul Independenţei. „Toţi jucătorii legitimaţi ai asociaţiei şi în special ai secţiei de football sunt obligaţi a lua neapărat parte, deoarece programul de antrenament va începe imediat după slujba religioasă. „Deasemeni sunt invitaţi şi d-nii membrii ai comitetului şi ai A. S. C. Venus”. In schimb, Rapid va face primul antr-enament Luni după amiază . Iar Ripensia, mai grăbită, începejoi prin antrenamente decondiţie. No. 780 RIPENSIA TRATEAZĂ CU SICLOVAN, CODREAN, HENEGAR, MLADIN, COVACI $1 VODĂ Ripemsia tratează, cu multă atene, angajarea câtorva jucători tleri. Suntem astăzi în măsură să anunțăm numele jucătorilor cu care o tratează. Astfel este vorba de atru jucători ai Gloriei din Arad: Iclovan, Codreanu, Henegar şi Mla-No No ei fa m в m m m œ e» sa sa ни at « я» m m ш—« , din, la care se adaugă Covaci (Electrica) şi Vodă (Banatul). Cu aceşti jucători tineri şi de tilent Ripensia îşi va întări serios cadrele, satisfăcând şi actualul inperativ al conducerii: întinerirea romanizarea echipei. ШИКА ITAVA-ROMÂNIA DE RUGBY SE VA DISPUTA LA 8 IANUARIE 1941 Rugbyul românesc are o activitate internaţională, dar prea restrânsă,, cayp se, i'szumâ ia .două întâlni antxaie ’kkt lla'ik si ’ la turneele grupărilor, în speţa St. Român şi, ijiieori^ giforul Dacia. Mg|al5^chi|aMoastră naţionala mai juca şi cu Germania şi Franţa, dar acum manifestările se rezultă la jocul cu Italia. Anul acesta, matchul s-a disputat la Bucureşti (la 14 Aprilie, când echipa română a învins cu 3-0), urmând ca — potrivit discuţiunilor dintre conducătorii celor două federaţii — să aibe loc în Italia la o dată pe care o va fixa forul italian. Federaţia italiană a stabilit data acestei revanşe, după cum reiese din următoarea telegramă primită din capitala Italiei: ROMA. — F. I. R. (federaţia italiana de rubgy) lucrează pentru pregătirea viitoarei activităţi, fie naţională, fie internaţională, şi zilei© acestea a trasat programul. In ce priveşte activitatea internaţionala, se vorbeşte de o întâlnire Italia-Spania pentru linia Noembrie la Roma sau Milano, un match Italia-România fixat pentru 6 Ianuarie 1941 la Torino sau Bologna şi de partida Itatalia-Germania care se va desfăşura la 21 Aprilie 1941. Cum se vede, matchul cu România se va disputa iarna şi nu este exclus ca, folosind acest prilej, să se perfecteze şi un turneu de club. аа вИВOЯ!Я в В!Э®И*No SSISB ■P „Zori de zi Sub acest titlu Busza Czara-Stec, publică în tălmăcirea d-lui Eugen Frunză, o parte din versurile sale. In colaborare cu d-na Margareta Sterian ştim că d-na Busza Czara- Siec a întocmit anii trecuţi o antologie a femeilor literare poloneze, în româneşte, şi, a tradus în limba germană din opera Reginei Maria, care, pe cât ştim, aprecia activitatea poetică a Ruszei Czara. Placheta de versuri ,,Zori de zi” aduce un suflu specific femenin de tandreţe, ca o mărturisire discretă: „Boritul ceas L-am salutat, Fără popas, Cu gând curat Eu te-am cătat, Căci o ştiam: Pe drum de zare Te va găsi iubirea-mi mare. Dar in faţa iubirei care vine, glasul poetei se ridică puţin, pentru a-i ura bucuroasă: „Bun venit! Cu drag — iubire — Bun venit! Spre mulţumire, ca apoi imediat să adauge cu o uşoară nuanţă de nostalgie: Chiar de mi-ai rămas departe, Să te cânte-o fericire — Cam acestea sunt sentimentele dominante din versurile publicate în placheta despre care vorbim şi cam au o continuitate şi o unitate voită, se pare, de autoare. Şi mai descifrăm o atitudine înţelegătoare in faţa firii omeneşti: „....................omului I-a fost dat de totdeauna In durere, să mai sape pe placul lui — Fericirea însă, trebue tăinuită ca să poată să dăinuiască: „Bar norocul, Fericirea S’o ascundă ’n taină Firea — : Să le porţi de-a lungul vremii tăinuirea.” Sporttanclâţpa ji ' siheeritatea care îşi mărturiseşte simţimintele gândurile, câştigă pe cititor, dejàîn cepiuL La г же h ,/ щгещр sppeJifiQ„,despre care am pomenit, stă in aceea că niciunul din simţimintele ce cântă, cu simplitate, nu îmbracă un colorit violent. Au transparenţe, de aquarelă. Despre tehnica versului e greu se vorbi când ne aflăm înaintea unei tălmăciri şinu a originalului. Traducătorul a isbutit insă»să prindă suflul ce străbate versul şi să-l redea in nota ce-l caracterizează. . O remarcă pentru gravura care împodobeşte coperta şi care e datorită lui Stec. Tipografia „Bucovina” I. E. Toroubi, a contribuit deasemenea la pre- ni zentarea corectă a acestei plachete de versuri. Ce mâncăm azi 1) Souffle cu gulii. Cantităţi pentru şase persoane: 600 gr. gulii şi 20 gr. sare. Sosul: 100 gr. unt, 100 gr. făină, 32 dl. lapte, 2 ouă, 75 gr. parmezan, puţină nucşoară, piper alb şi 25 gr. pesmet. Se fierb guliile în apă cu sare, se trec prin sită de păr, se amestecă bine cu sosul bechamel rece cu gălbenuşele de ou, se adaugă piureuii de gulii, apoi parmezanul, nucşoara, piperul. Se pune albuşul bătut spumă. Această compoziţie se aşează intrări gratin, care a fost uns şi presărat cu pesmet, se dă deasupra un praf de parmezan, pesmet, se pune la cuptor să se rumenească pe deasupra şi se serveşte imediat. 2) Musaca de vinete. Vinetele tăiate felii subţiri în lung, prăjite în grăsime, se aşează un strat în fundul tăvii (tapetată cu grăsime şi pesmet), se trace carnea prin maşină, se prăjeşte cu ceapă şi se trece iar prin maşină. Se adaugă gălibenuşele, sarea, piper, verdeaţă şi se aşează în strat peste vinete, iar deasupra din nou felii de vinete. Se freacă puţină smântână cu ou şi puţin lepte, se toarnă deasupra și se dă la cuptor. Se servește la masă cu sos de roșii (fără făină). 3) Fructe аивяявяяшЕавиаЕМШИМИИмЛЕавМЕВввяввввяЕвввиияавия 3î"33 sQügBssasæciaGisasi! Făsăvt exotice In imensele păduri şi pe câmpiile nesfârşite din Gran Chaco din America de Sud trăesc o sumedenie de păsări şi animale ciudate. Iată de pildă „pasărea spiradisului”, numită astfel din pricina culorilor minunate şi variate ale penelor sale. Ea este o pasăre poliţist, iubită de ţărani pentru marile servicii ce le face alungând ciorile, ulii, hârţuind păsările mari de pradă. Deasemeni extermină insectele, înălţarea ei in zig-zag este însoţită de sunete aspre, cu rezonanţe tulburătoare, iar culorile ei frumoase şi coada-i lungă, superbă şi bifurcată, fac ca avântarea ei în văzduh să pară o adevărată explozie de culoare şi sunet. Producţia de armament in Statele Unite In Statele Unite se desfăşoară o activitate febrilă în ce priveşte producţia de tot felul de arme, activitate permisă de uriaşele credite alocate în vremea din urmă. Se construesc fabrici noui şi se sporeşte ca payţţşirpa, celor. existente.............. Zilele trecute „Frankfurter Zeitung" da următoarele amânate despre : intensificareaactivităţii industriei aeronautice americane : Douglas Almera” Corporation, cea mai mare întreprindere aviatică utilizează60 mii lucrători. Celelalte numeroase uzine lucrează fiecare cu 10— 15.000 de lucrători. Suprafaţa pe care o vor ocupa în curând fabricile de avioane se va întinde de la 5 la 8 milioane picioare pătrate. Producţia de motoare de avion înregistrează deasemeni progrese extraordinare. Numai două firme mari produc 1.400 motoare pe lună. Se apreciază că aviatia americană va dispune până in 1942 de 36.500 aparate. Dar nici industriile similare din Germania, Italia si Anglia nu rămân în urmă. Producţia lor se desvoltă într’um ritm care atinge proporţii nebănuite. Insula şobolaniet. Astfel este numită mica insulă Mary din apropierea Honolulului şi aceasta din micină că singurele vietăţi care se află pe această insulă sunt şobolanii. Nici alte animale şi nici oameni nu se găsesc acolo. Atot-stăpânitori sunt numai şobolanii, cari se înmulţesc cu o extraordinară repeziciune. Ei trăesc, hrănindu-se cu stârvurile pe care apele oceanului le aruncă pe ţărmuri. Aproape pustie, insula Mary este străjuită doar de un palmier. Furnici contructoare de clădiri mari Din cele mai îndepărtate vremi şi până în zilele noastre, geniul şi munca oamenilor au înălţat piramidele celebre din Egipt, Obeliscuri, Catedrale vestite, Turnul Eifel, uriaşele Ssarie-nouri, toate realizări care stârnesc admiraţie. Dar sunt şi insecte care izbutesc să ridice clădiri impozante. E vorba de furnicile termite care trăesc în Congo-ul belgian. Ele construisc adevarate castele şi fortăreţe, înalte chiar de 10 metri şi acoperite cu o cupolă rezistentă, cu dibăcie alcătuită. Un călător, care a vizitat acele îndepărtate meleaguri, subliniază că în oraşul Eteaberville, negrii şiau instalat brutăria într’o astfel de construcţie, bineînţeles după ce... au evacuat harnicile furnici termite. Ţinând seama de dimensiunile acestor insecte constructive casele pe care ele le înalţă ar corespunde unor sgârie-nouri de o înălţime de numai puţin de 2000 metri. Iată aşadar că în materie de construcţie recordul îl deţin furnicile în ciuda puterii creatoare omeneşti. Napoleon şi colosmde Desigur nu este ştiut de toţi că Napoleon Bonaparte, pe lângă geniul militar avea şi un simţ practic foarte accentuat. De pildă, el este cel dintâi care a emis ideea conservării alimentelor de tot felul, în cutii de tinichea. A acordat chiar un premiu pentru cea mai practică metodă de conservare. Premiul a fost câştigat de francezul Appert, după indicaţiile căruia s-au făcut primele conserve și au continuat să se facă dealungul timpului. ттш Nu e nimeni dintre noi care să nu-şi aducă aminte cu duioşie de tradiţionalele iarmaroace de odinioară, de bâlciurile faimoase unde se desfăceau produsele casnice naţionale şi unde totdeodată ochiul se desfăta de surprizele spectacolelor. Nu este copil care să nu fi pândit pe maidan cu o lună înainte sosirea carelor de menagerii, a panoramelor demontate în lăzi cu mister şi sisteme de oglinzi. Toată ziulica vacanţelor priveau de la marginea locului viran cum se bat ţăruşii şi se întind pânzele pe un catarg mai înalt, de uunde porneau în pantă circulară. Progresul iarmarocului era urmărit cu înfrigurare. Atenţia toată se îndrepta spre circ, spre cuştile cu fiare şi spre panorama de iluzionism. Circul! Ce cuvânt magic... Toţi banii de îngheţată şi smec, toate micile economii, cărţile vândute la anticar se duceau pe ultimul loc lagalerie, de unde abia puteai zăld săltat pe vârful, picioarelor , coadă de cal alb şi harapnicul şuierător al directorului circului. Prin aer sburau feţele trapezului, ţinându-se numai de degetul cel mic, cu moartea lângă ele; jos clovnii de făină se pălmuiau straşnic şi făceau glume de cari râdeau, cu poftă toţi copiii,, fie că erau la rezervat ori stalul III. Apoi se fălea o linişte stranie, când numai loba muzicei bătea tremurat; pe o sârmă de la un capăt la altul al circului, la 10 m. înălţime, echilibrista cu umbrelă mergea uşor prefăcându-se din timp în timp că greşeşte pasul, gata să cadă, şi când spectatorii abia îşi ţineau răsuflarea. Maimuţe pe bicicletă, purcei dându-se huţa, câini sărind prin cercuri de foc, elefanţi Suindu-se pe butii, ■ori ţinând ameninţător piciorul ca un ciocan deasupra capului dresorului, câte minuni visate zi şi noapte nu conţinea circul, punctul de atracţie al oraşului provincial. Apoi veneau caii superbi, simetrici, de o inteligenţă vie, cărora numai graiul le lipsea. Caii făcători de figuri, cari numărau cu piciorul până la zece şi găseau batista ascunsă în nisipul arenei! Mi-am amintit zilele acestea de circurile de splendoare ale copilăriei cu maeştri de călărie îmbrăcaţi în fir, cu amazoane cari săreau de pe un cal pe altul dându-se peste cap. Pe unde or fi oare atleţii cari ţineau obuzul la subţioară, şi aşteptau în aplauzele galeriei să li se aprindă fitilul? Am revăzut dumineca trecută în Ferentari, un circ purtând numele „Barmim”. E în tovărăşia „altalenelor” (bărcilor) şi a unei barăci de tras la ţintă. Stă mic şi umil în soarele de după amiază şi- mi vine nimeni să-l viziteze. întreb pe un om din partea locului dacă circul se umple de lume câteodată . — Nu vine mai nimeni, zău aşa... Păi ce să vadă? „Pogram” are nu zic ba, da’ cu ce Dumnezeu să amăgească ochii că ’n tot circul nu găseşti decât un singur cal?... Mai aflu de la acest localnic, care desigur a fost la o reprezentaţie a circului „Barnum”, că acolo se găsesc doi scamatori cari lucrează foarte frumos. Ca şi clovnii, scamatorii nu mai au căutare, nu-i mai întreabă publicul. Spectacolele de iluzionism sunt cât se poate de rare astăzi. Panglicile din mânecă şi jumărul scos din pălărie s’au perimat. Arta boscăriei trebuie şi ea susţinută cu trucuri noui, ori necesită o prezentare originală a experienţelor mai vechi. Greşeala e însă şi a noastră, a spectatorilor, cari la prezentarea abilă a unui număr de iluzie întrerupem pe scamator cu vorbele: — Pe ăsta îl ştim. E arhicunoscut. Ori cea ce interesează e felul servirii unui truc, înşelătoria e fondul permanent al scamatoriei. Faptul că „ştim” cu toţii că o carte nu poate deveni mai mică decât este din punct de vedere fizic, nu ne împiedică să admirăm cum ea se micşorează treptat în mâna maestrului, până la dispariţie. O bună şedinţă de scamatorie descreţeşte fruntea ca şi o comedie oarecare. Meseria scamatorilor cere exerciţiu îndelungat ca în orişicare activitate. Uimirea noastră de o clipă e rezultatul unor mulţi ani de muncă, muncă de drept pe care nu o vedem, şi care se vrea tainică pentru a-şi face efectul. Poate de aceia scamatorul e niţel desconsiderat. Faptul că scoate din urechi o sută de monele nu-i ajută cu nimic atunci când trebuie să-şi plătească dejunul. Singura salvare a scamatorului modern e să-şi divulge secretele pentru a putea trăi, adică să le vândă amatorilor de succes în societate. In multe librării am găsit „mistere” de vânzare cu 20 de Iei bucata, de altfel din aceleacari altădată făceau senzaţia copilăriei noastre. Lumânarea fermecată, bagheta care dispare, etc. Astfel tolba cu vrăji se goleşte. Ca şi circuite fără cai şi clovni, scamatorii se Ш dreaptă spre amurg;declinul lor ar trebui oprit la timp de către oameni înţelegători, iar aria lor, integrată în rândul celorlalte. v. a., REPORTAJUL ZILEI йьЖШ IMBMITQRI Comemorări 30 Iulie Generalul Tr. Moşoiu (1932).— Ziarele din această zi aduc vestea încetării din viaţă a generalului Traian Moşoiu, unul din marii comandanţi din timpul războiului nostru pentru unitatea naţională. Ardelean de Obârşie, el văzuse lumina zilei în comuna Tohanul Nou din Ţara Bârsei la 2 iulie 1868. Ofiţer mai întâi în armata austro-ungară, el trece munţii în 1893 fiind încadrat ca locotenent într’un regiment de infanterie din ţara liberă. Urcă,prin merite excepţionale, toatetreptele erarhiei militare. Dar figura lui, capătă proporţii legendare în cursul războiului trecut. Luptă în Garpaţi în prima perioadă, este unul din organizatorii biruinţelor din verile anilor1917 (Mărăşti) şi 1919 (Ungaria). A fost ministru de război şi lucrări publice. Vitejia" lui i-a împodobit pieptul cu înalta decoraţiune, crucea ordinului „Mihai Viteazul”. Prof. L Borcea (1936). — A murit profesorul universitar ieşan Ion Borcea, fost ministru al şcoalelor şi rinul din marii şi osârdicii oameni de ştiinţă ai ţării. Bismarck (1898). — La Friedricheruh şi-a dat obştescul sfârşit la adânci bătrâneţe, contele Otto von Bismarck, cancelarul de fier al Germaniei, bărbatul de stat care a exercitat o covârşitoare înrâurire nu numai în ţara sa dar şi în politica europeană.