Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-28 / nr. 28
Direptoriulu V (Jianului Româiul) și Reraptoriului respumgotoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Gaimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamare se vor adresa la administratorii (Jiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. REVISTA POLITICA. Bucuresci, “ Ne abßinem un assizi de ori ’ie komentaris, în nriBÍnjja bot«I»T de alaut—erl al Adsuirit min kari, assuna nasayislil din Adresi în care si ziiea ki : „1« noi ka lirei»sindire narlilele în sinul Adunirii ns sunt de kit konsempa natsrale, a liberei esmresism a diferitelor oninisn, ear ns narlite ilegali mi Bilimilearie napismi ; kt astfel ele ns sunt de kit sn element nslerik de tirogres, iui kt la endele rele mari, kotoninds si toate într’o singuri Boingi, uoinßa nationale, ele serBez a «roba mi mai bine natriolismul Rominilor, partea dreans a Adsnirii întrs nindssiks ministerist a resnins aiest naragraf. lsblikim mai la Bale darea de seami a aiestei medinße mi Iisim no silitorii nouslrii a anre- Usi fu kare se însemneazi resningerea aiestsi nasagis atit de nariionale, atit de nolitik n’alil de bine filiitor. Este o Iuni de zile, de kind ulimim neksimat enislole de la Nioieiuli, prin kare ni se fak ksnoskile felskle nimyeri. Am snns adesea, mi mai renefiim, jjimul din niciemli onorabililor felikare ne fak onoarea d’a ree faie ksnosksi nisurile d-lor, ki ns le am nsbiikai, fiind ki, în nosipisnea în kare ni si skrii ki s’ar fi aflmdakim aiel oram, ns vedem alt mizlok de skinare de kit si lanajilor de la Adunarea Nationale. Noi stirsim a krede ki remesintan pil napisnii Borisa in deamoane bigare de scaun kit de graBi mi pilimitoarii este ti'ierea 'se domni mie neste Illoiéiül mi KraioBa mîk t Bor Intrebuinßa toati astoritatea ks kare i-a învestit napisnea spre a faie Ismini mi Ismina mare assnra tstorielor însîmnnate de la 13 Nob. iui nm’ akim mi a slirsi anoî ka drentalea si fii satisfilisti. In felurilele cristole ie nicimim de la Illoiemir nicimirim akim sna în kare ne zise ki „ne kind Mtria „Sa, mrin disksrssl Transis, ne uro„mile o bije elektorale largi, nrin „kare si nu ati fi represintate toate „interesele Rommilor, ne kind bi„zsrim ki fericiire mai toate ora„numele divid în listele acestui an sa „nimir mai mare de alegitori, ns„maî oramisl Hl diemici, alci de în:,semnat, fi kondemnat a da mai ns„kinî alegitori în ansi a’iesla dekir „a dat în anii 1860 mi kiar dekit „în anii 1859, sint kiimikimia de „trei, kind eram amenințapi kiar ks „trimiterea de omlire, kare dar si „fii kassa ki oramisl sinii d’odati „în ansi a’iesla? Este însi leBa mi „mai mult. Ni nimai ki la noi, în „lok d’a se miri nsmirsi alegito rilor, a skrzst, dar miri se kon„lestari d’o dali ki grimada snns„nur de 13 alegitori, din iei în„skrimî de dosi ani d’a rindsl. Ansinjarim în No. de ieri, dsne Monîtorisl Sniversale, ki d. G. Ginesks redaktorist zîaristsi Courrier du Dimanche a fost istoflit din franga, D. Barba O^neski, nc komsniki nimic dein iuio U legrali'ie, nrin kare ne laic ksnosksl ki d. (*■ Ginesks se afli tot în Paris, grăiții negremit gsp.ernsIsî Isminal al Frampei, kare si Bede ki a gisit urca asnni missra ’ie Isase în miifinga da Gmeski. Gisim lot d’oduli în foit Ie shriine k’urca missa este annepsilika foarte asnn mi remorilali, mi nrm simarc, ssntem ferinpt ki uslem da assizi murca ki gspernsl frames a reperiit assuna tm ssreî >ie Isase. Afitm de la Konstantinonole o miire foarte graBi mi kare este ki ambasadorisl rssesk d. Labatmfi a ’nftijimial florijii nose duksmenie mi skrisoaricie avea, atingiloarie de misisnea ne aBisese marele Bizir Kiirisl llamia, sure a ionela toate nimuerile kremlinilor din imneri si Otoman m’a le da satisifierr, mi min kare skrisoarie si doBedemle kins s’a filist nici o îmb niălnire. Ministrul Assieî a adresat dar a non foarte energiki, nin kare konkido ierind a si d ski de la Konstantinonoe konferinue în aseash graBilistisne. Aieash molestare, antoniali ks konieniirile de omlire ie Lie Assia mi ks anroniirea uri— micrei, ssnt nrin ele însele destul de clompika si rs mal avem treles'nyi a mai da niiî o esniikare, mai ks scann meritri iei kari ne-a filist onoarea a iili foaia aieasta mi ksnoskuri i sr mare doua zile ie am dat adesea mi min kare am sssainst ki Asssia BarcBeni, este datoare a reBeni, assuna aiesleî iești— sin kare a moBokat resbelsi din srmi mi s’a sfîrmit ks kiderca Sc Bassonoli. Rsssia nindind ori se minsl favorabile mi îoxiuindsse de ori ie melest snre a s’anla anihiloarie kremlinilor m’a redeschide sn resbelarin kare sner a se ridika de ssbt rsinele Se Baslo nobi ssb kare s’a afundat îmi faie datoria iei. Dar se fak oare lelelalte nouoare ie sunt amenințe spre a-mi taie miele a lor datorii? Me face în sfiruiii Tsi’na? Noi uilim , de nenorotire, ki ns fiksam mins frem nimik sure a ne megi.li nenlis zioa kalastrofeí. Kit desmre Tsiria ns nrea kredem ki s.ne mi ki noate saie mi dinsa marilskisrî. Ki toate acestea afirm în aiest minsl k’arfi disnssi snresn fant kare, depasi adeBirat, arati ki gsBernul otoman a însenst a-mi îngeleue adeviratele sale interese. S’asiksri ki loarta ar fi disnssi a ssnskrie sn akt min kare si adere la dorinta Rominilors d’a înlesni Kamerele mi Ministeriele. S’afirmi ki moarta ar fi îmninsi la alest frimos dirisi frames. akt de kire ambasa Ssntem deminmi a Bedea gsBernsi frames sistimind drenisrile mi trebsimele najjisnei Romme ; din nenorotire însi floarta ns nrea ne a demins a o Bedea asksumd sfaturile adeniraljilor iei ami’ii mit a Iskra ín favoarea adeniratelor sale interese. Daki dar aleasli mi tre Ba fi adeBirali, mi daka mai ki seami aieasta ns Ba fi Br’o nosi stratațemi ka ea si kimtiye tinin mi nei si’l nerdera suermd, anoi noi felinitim gepșrn»! Ottoman de fr smoasa kale, ne kare or intra min alest akt, de mi noare kain tirzi8, mi—1 as körmi ki, de ni se Ba oni u’aieasli kale, foloasele i Ba kilene por fi foarte mari. Astfel dar, sînt snnt kari krede ki d’usii dați sneranjjele noastre ns por fi amigite mi ki deminalnire a ilriminatelor Ba deBeni în kstînd sn fant împlinit. De mi am fi nreferit ka ea si fii fiksii de noi, mi numai de noi, asfel ksm fiksrim fantsi de la 24 Ian. de mi ne îndoim do figidsinije, ne milijimim însisi fii filisli m’aslfel mi salslind ori se promisis ne, fii, Rom zne k’area snire si ne faki si inirim kstojiî ne kalea Nasiionalilijjii, a legalilijjii n’a 11- bertiîj.iî. Industria Naționale. Domnul Nedelkonul în arlikisi seS assuna aiestsi ssbiekt rekomandi nei.trs nerfekisionar. a indistriei noastre trei Iskisr, 1 bcc i.jj,in l«ra sistemaliki a meseriei, al 2-le Dsierea kilfilor în ijere sline mi al 3-le sprijinirea modsktelor indistriei nasjionale din nartea nsbliksi si konsimitor. Ne sunsem desiBîrmit ks d. Nedelko Biii despre folosul aceslor trei nsnistî, din kari rekomandurim mi noi, înainte kiar de dumneaisi, ne iei d’mtîis mi ii d’ai treile mi, dalci n’am vorbit mi n’am rekomandat nsn- Isi al doile, adici îndatorirea k bl filor d’a kililori in fjore slriine, n’a fost alli kassi de kit marea difikiltate d’a imnsne aiea indatorire jsnilor nomtri indistriali, dsmi se mi as terminat sienina, în minimis dar suntem d’aieeami nivere ks dsmneaisi, dar diferim, în snele nsnisr, desine modilmi mijloaiele esekslirii. D. Nedelkobî’iT kredeki este nesle nslinyi ka indsstria noastri si sssjjiii, d’aksin, konksrinpa ks ieaslriini, mi ki aiensii nosibilitate Ba trebui si remiii reservali generaljisijii BÜtoarte; krede ki nin o fabriki, întokmili din noi, ns poate avea deslslinstere sine a Isiila ks konksrinjja fabritelor striine karii mink’o Isngi snemingi ksnosk toate sipantagiele mi desapantagiele întreprinderii.,mi es nsist întokmi relagism mai întinse. Toate acestea sunt adevirate, dar daki o fabriki rommi ns Banstea, la însensi, si sssjiiii konksrinija ksiele striine în alte nimne. Ba astea s’o ssspin ieinspin în ßcari, fiind ki este skiliti de keksiala transiiorisisi mi a taksei de importare, fiind ki fabrikantele romín ksnoamte mai bine gssisi mi trebsingele konsimitorilor din sjeari de kit fabrikantele sîriin. La însens, dar fabricele noastre pot fi mirginile numai ne konsima pisnea din aeari, kirînd însi bot prinde mai mslli nslere mi bot g>si mi în sfere sir bine kimuirilorî. Si Isim, sine esemnls, o fabriki de xiriii, kare negre mil, fiind kintit materialele nizi trebsinga ns busesk, ar nstea mosnera foarte bine, kiar d’ar fi mirțiinili ne konsima pisnea din înlis. Me kitigimî de xiriii ns asorb în togi ani! Jeanne Jariele noastr?, tinografiele noastre! Kipi bani ns os din jjeami nimai nenris aiest singsr arlikis? — N’avem Iskritori! Amia este, dar nimik ni ne onremle d’a adsie Iskritori din peresliine mi, în nspin limn, rominii por inßipa mi ni mai Bomarca treb singi de dinniil. Ssn, trcî zeiî de ani kinden lali yeara ns esista de kit o singsri linografii mi astizT aBem nimai In Bsksremlí neste zeie tinografie miní. mi mai toßi Iskriiorii ssnt ro- D’aseraeni esemnle am nstea lila ks satele, dar kredem ki nimeni ns se índoiemíe desnre talental rommilor d’a ítiBitja ksrînd mi lesne őri ue Iskrs. Meea ie am zis desnre fubrikaßisnea xirlieí, se noate anlika la loate ramsrile de indsslrii, destsl nsmai si ns ne linseaski materialele brst ín ueari. Al doile nsnt, ue—1 rekomandi d- NedelkoBiií , este obligatiunea kilfilor d’a kililori mi d’a Iskra In pere slriine, ka si se neati nerfektiona In indistria lor resnekÜBi. Esle fin ’ndoiali d’sn mare mi nekonlestal aBantay's nentrs industriale a ksnoamte, kim mi se fel se iskreazi In alte gere mi aceasta este de ns singursl, dar negre mit lel mai lesn mizlok d’a ridika mi d’a rimpine indistria noastri la nipela indistrict striine, a Introdsie ín peari toate nerfekßionirile se se fak in alte loksri, dar gisim an o difikslcale, kare onremile aieassi missin, foarte lesni în sine, d’a fi assi ín librare fin esienßisne, d’a fi nlikabile în genere mi o îndatorire obligitoarii. Negre mil ka si noati profita fanii nomiri industriali de ki Istoriele lor, Ba trebsi si meargins in Transilvania, în Banat, in EskoBina sau in Ungaria, si mai departe, In Nermania, Fratißa, In Englitera. In Belgia, In Amia dar Ba trebsi si ’riBeye limbele striine, sas lei nspin, limba germani, kare le-ar fi indisnensibile, kill jsnil meseriami ns kilitoresk ka seniori mari, ii merg, adesea ne jos, kis saksi de nc e în siniste, din oram In oram, snde gisesk de Iskrs se onresk mi aleaki kind lekrel linsemite. Dar, ka si noati gisi de Iskrs, si se infiprmeze la starostele kornoramii suni, trebie si doBedenski min doksmente ki agen tip al meseria mi snde as mai lskrat. D’aicei ar trebui ka atestaturile lor si fii traduse în limba germani, fiind ki neauitat bo’ fi silipi a treie mai mlcig min hiermania. Din leke zise ressili ki ns Bom nstea imasne ka o îndatorire generale tezelor industrialilor kilitoria în gere slriine, mai ki seami ki sn om noate acea mare talent pentru meseria isi, fin a 8vea talent nenlis Immipilsra limbelor striine; kilitoriile n’ar astea fi dar obligitoarr, ni fakslcatiBe; mi aceasta este mi aksm, kim nimik ni-i onemto de la aceasta. Am ksnoskst noi în mine, sunt aksm ontani, la Ilaris, sn jsne legitor de kirpi, kare înBigase aiii la Bskstemtí meserialsi mi dsni ialskrase în Germania, în Belgia, era reksnoskil la Haris ka snil din iei mai lesni lskritorî, d’akolo merse în gflanis, mi floats ne est resent între zi. — Domns Nedelko Bill sere ka gspernsl și Bill în istorisi indistriei, skstind ne jsnil industriali, kari Boosk a kililori în pere striine de ser BÎiul militar. Kredeki aieasti missri Ba îndemna ne multi , a îmbrici ma kariera indistriali mi a se ssnsne obligayionil d’a kililori în linuri de Br’o kipi Ba ani în pere striine. Hoațe si aîbi dreritule, dar kredem ki gsBernsl ns noate mi ns trebse si faki esienßiune în favoarea janilor industriali. Ns noate, fiind ki Konaen pisnea ns nermite esienpisni nenris serpinsi militar; ns trebse s’o faki, fiind ki anem tot aiea — de ns mai mare — trebsindi de soldați, de amhilori ai nalriei, de kit de industriali nerfekißi; din dose Iskrsii folositoarie trebse lot d’a sna si ssbordinim ne snst aksia; trebse mai mlîis si fim în stare a ne anira peara mi anoî s’o faiem a înflori, a mosnera; în nici o alti peari kilfile meseriani ns ssnt skilile de serpinsi militar; dalii sosemte timnsi d’a trage la sorpi serekiaini în peari mi dsni te as tras mi n’as fost inrolati, sunt liberi a reuleka în kilitorii. Ns poate fi nici o temere ki isnii indistriali Bor sila, în lemnul seraiuielii militar, meseria lor; ssnt nspi.ie indistrie, ne kari militarist meserian ni le-ar astea eseriila la regimentsl ses: din kontra kroitorii, lismarii, dslgerii, inelarii, hiritsuiii, notkoBarii, ksrelarii m. a. ssnt foarte kistapi la regimente mi ns le linserite nii o dali okasisnea d’amî eseriita profesiunea lor. Negre mit ki esist mni indistrie de kari armia ns noate avea trebsingi, dar soldatul-meserian care a insipat o asemene meserii, de se va afla în garnisone într’snoram, noate în orele sale libere si Iskreze la sn maie tri mi noate kimuiga astfel leBa bani, kari, la cutirea lui din sersinS îi pot fi d’sn mare folos. Usnlsi al treile, se-i rekomandi d. Nedelkopill, este un mizlok foarte nslerik nentru înaintarea indistriei naționale; asemene sonetici snre înksragiarea indistriei modsk sn maro bine, dit-s o îmboldire nekalkslabile progressisî, dar spre a miri efektsl lor, spre a kompleta ideia un sure a dobsndi un resuirat mai imediat, am recomanda, ne lingi asoiiapisnile din partea nsbliksi si konsimitor mi asoniapisni între meseriani; nsind kanitalirile lor la sniok, ar astea kimmra materiale brst în kitlpimi mai mari, în limnsi favorabile mi nrinsrmare mai eftin; ar astea adsiv mălinele treb simioase, ar astea avea o magasii komsne nenlis B Înzare mi o miie de alle apantagie se ns le not avea în starea de isolare In kara se afli. în soli d’a iere de la gs Bern, bea ie ns noate aborda, ski-* lirea fanilor industriali de ierBinist militar, si ferem mai bine înfîinyarea snei skoale noliteknice, snor skoale diminikali de meserie. Indistria mi koineriisi nostri as sa mare Biitor, dar trebie si nsnem mi noi înmine mina la Iskrska si ajungem la skonsi dorit. Winterhalder,