Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)
1862-01-24 / nr. 24
70 ROMANULU “ Si ria. — Miunik (München), 24 Ianua- Doui fii ai principelui Leopold, de Bavaria voru pleca septimina viitorii la Atene. Principele celu mai mare se desemne, ka mon tenitoriulu presumtivu alu tronului regelui Greciei. — Vaporea „Pluto“ a kompaniei Lloyd a sosită la 24 ianuarie la Triest și a adusă urmitoaiele nuvele din India și Kuna. — Kalkuta, 30 Decembre. O noui misiune de bani-monezi se va pune în circulagiune în luna lui Martie. Guvernul a fikuta are mari concesiuni pentru esportul bumbakului din India. — Singapore, 21 Decembre. La Pinang a isbucnit holera. Francesiană ocupată, amia se asiguri, insula Condora, spre Sud, de la Cochinchina. După navele de la Batavia, trupele olandese, luptă comanda generaliuluî Van Vloten, au luată posiyiunea fortifikati Antassari, numite Tongka. Van Vloten a remasă mortă pe timpulu bitulieîn Antassaria fugită. Pe germuni occidentale de la Sumatra mi la insulele învecinate s’a întîmplată în kursul lunei lui Noembre mai multe cutremure de pimintii. —■ Hongkong, 14 Decembre. Nuvelele de la Peking mergu pini la 26 Noembre. După ele domnește acolo desi vîrmiti liniște mi relaniunile dintre autoritițile idigene mi striinii sunt amikali. Oramiulu Ringro este serioșii amenințată de rebeli. Le Canton multe case se zideskă din nou și oramiul reîncepe a înflori. Nuvelele de la Iapan sunt multjimitorie. Bucuresci 18 Iaimariu 1862. Domnului Redactoriu alu Românului. în sesiunea din anulu 1859 s’a votată de Camera legiuitoriă legea asupra recrutațiunii, care prescrie toți Românii în etate de 19 ani îmcapliniți voră trage la sorți pentru contigintele armatei. Dacă memoria mea nu me înșelă Ministeriul, de atunci a declarată în Cameră că aplicațiunea făcută de acesta legiuire pentru ăniția era la începutul anului 1860 o dată resultatele cele mai satisfăcătorie, și că junii Romănia corespunsă cu mare entusiasmă la acesta măsură justă. Pentru anulă celă d’ăntîiă regulamentulă art. 1 § 1 decide că astĂ ĂNTIJA DATĂ voru trage la sorți aceia „cari de la 1 Ianuariu pînă la 31 „Decembre 1859 voru ți împliniții virsta de 19 și 20 ani Contingintele anului 1861 s’a recrutată numai de juni cari a împlinită etatea de 19 ani la 31 Decembrie 1860. Bată dată că legiuirea a începută se soncționește regulată. Pentru contingintele anului cuvinte, consiliul ministeriului demisionată prin jurnalulă scă de la A și 16 Decembre încetată aprobată de Domnitoriă, decide că contingintele va fi de 1375 individe și se se urmește dupe noulă regulamentu CA ȘI IN TRECUTU. Și pentru acesta Min. de Interne la 16 Decembre încetată publică No. 6621 care conține: Art. 1. Tragerea la sorți se va urma asupra acelor cazi de la liu Ianuarie 1861 și pînă la finele acestui ană vor fi împlinită vîrsta de 19 și 24 ani, precum și aceia care urmănd ă a trage la sorți pentru trecuta recrutațiune naă trasă, (art. 27, 32 și 37 regulamentului recrutațiunii). Dupe spiritură, și restul ă legiuirii votate de Cameră toți aceia cari aveau vîrstă peste 20 de ani la o Decembrie 1859 era naturalmente scutiți de conscripțiune? Căci după modulă cu care se făcea în trecută recrutațiunea era considerați că procurase contingintele loră pentru armia. Și de aceea credă că legiuitorii în ecitatea loră a fi plată pentru ANTÂIA DATĂ ca numai junii de și 20 ani împliniți se fă chramați 19 da contingintele loră, și acesta implia candă și pe cei de 20 ani n’a făcutu-o de cată fiindă că le era temă ca pote la ăntăia aplicarea unei legiuiri noui, în lipsă de condici civili, se nu împovăreze clasea celoră de 19 ani. Nu se înțelege însă cumă a putută scăpa onor, cons. al miniștriloru, și cari considerațiunî l’a putută îndemna ca lăsăndă pe clasea imediata dupe aceea ce a trasă în anulă 1860, adecă pe cei născuți în anulă 1838, se sară pe clasea din anulă 1837, care la ăntăia tragere avea 22 de ani trecuți......... clasile Și cea ce face și mai evidinte că ce avea peste doue fieci de ani la 31 Decembre legiuirea a vrută se se scutescă, este că prea Sf. Mitropolită prin circulările sale ordină preoților, de a căsători numai pe tinerii care vor fi trasă la sorți, și pe aceia cari voră fi avîndă vîrsta de 20 ani împliniți. Prin urmare, toți aceia cari 31 Decembre 1859 vor fi avută pepaste 20 de ani vîrstă, erau căsătoriți sau s’a căsătorită în acești doui din urmă ani, și negreșită mulți suntă capi și tată de familie.. .. Asemeni mesuje grave nu se iaut fără a fi motivate și dictate de împregiurari extreme, pentru aperarea patriei în periclu amenințată de invasiune, și că chiară și atunci, într’ună guvernă represintativă, nu pate fi obligătorie decată prin uă lege. Martură oculariă ală scenelor de desolațiune și de desperare a mai multor familii amenințate de a vedea pe capii familiei lor, luați în armată ală neodinei și turburarii cea causată în comunea Rușii lui Asană, proprietatea sup semnatului acestă măsură, convinsă de gravitatea cestiunii, și mai cu osebire de consecințele ce ar pute provoca, și resultatele deplorabili ce ar pute produce plângerile legitime și neconsiderate, cari ar convinge că și legile noi nu suntă de cătără amăgire, și, ca și legile trecutului, să potă viola prin aplicațiunea.... Acesta decepțiune ar da rodele cele mai amare, și de acea am credută de, a mea datoriă ca se atragă atențiunea noului ministeriu ce se asteptă pentru era nouă, în care se zice că o se intrămă în Ziua memorabile de 24 ianuarie, și la care aspiră totă națiunea. Salutare I. I. Melic. I Frații, surori, fiică, rudele și amicii d-lui doctorului in medicină Vasilie Gredianu dă nenorocirea a anunța perderea fratelui, părintelui și amicului soră, doctorulă Vasilie Gredianu care s’a sfîrșită la 22 Ianuarie la 11 ore sara. i Suntă invitați dară prin acesta toți SUPSCRIEEE NAȚIONALE Pentru O. Verdianu, profesoriului destituită contra legii de ministerial Greco-Rusă! IIitim în Independința din Bukudd, doctori în medicină și amicii lui Vasilie Gredianu pentru Ziua de 1ai 25 Ianuarie, la amiazî a asiste la ceremonia funebră și îmmormîntare la cimitir* * * *ulă Șerban-Vodă, (grădina Belului.) restî: Domnule Prefekt! Mergindii la 29 Decembria anulă espirată la komuna Meri Petki, conform ordinului d-v. No 23.389 pentru examinarea celor pensionate de aveniii lokuitori d-lui ministru de Interne, kontra mpăstuirilor ne li s’ar fi fikuf du Domnul proprietarii! Konstandin Vilara, am constatat uele ne continue, Kt kondusiile ne se găsesc depuse de d. propietar în anul 1860 Okt. 23, dupi care se aueksezi ani kopie, last kt nu sunt depuse la timpul prescris prin atricularele ordini Ministeriali, ear apoi unii pot avea într’un nimic legitima valore pentru cuvintele: Kt, după mtsurizarea ne am fikutit, dupe kum probezi akturatul akt, reklamantii lokuitori nu numai kt n’au prisose dar în kt le lipsesc mi din luar poganele legiuite atit de artiurt mi islas, ktt mi în totală finejjt, kt d. sub-prefektă respektivă A. Notara, printr’un proces-verbal ce se vizu în suplimentul dosierului primii ktt No. 25 încheiat la fuga lokului de d-nia sa la 8 Devembre anală înnetată, provocat de o asemenea pențiune ne-i s’a adresat de lokuitori, în lok de a viă. Pusei ancă a se curăți cătă se putu mai bine podulă goelettei spre a ne pute servi de tunuri, și, astea isposițiuni luate, așteptai. Scadra ce era se m’atace era comandată d’admiralele Brown; prin urmare soiam că aveam a face cu unul din cei mai bravi marinari din lume. * Lupta ținu trei zile, fără ca inemiculü se se judece în stare d’a începe abordagiulă. A treia Z‘ demineță, mai aveamă încă prafă de pușcă, dară proiectilele îmi lipsiau cu totulă. Ordinal a se sfărâma lanțiurile bastimentelor, adunai cuiele, ciocanele, totă ce, fiindă de fieră s’ră de alamă, putea se înlociuiască ghiulele și plumbii, și tóte acestea le scuipai în fața inemicului; acesta ne ajută a petrece Zua Intrega. In fine, cătră seră, după ce sfirșisem totă feliulă de proiectile, după ce perdusem jumetate din omenii mei, ordinal a se da focă la cate trece bastimentele, eră noi, suptă canonada inemică, trecură mă pe uscată, fiecare individă avîndă cu elă pușca și parte din cartudele ce ne mai remăsese. Toți răniții câți au fostă transportabili lua în considerațjiune kn ei n’au deplin nici pogonele legiuite, mi a-i satisface pentru aceia ce le lipsesc, din kontra, pe de o parte decide mi disposezi obligarea lor la îndeplinirea punktualmente a acelora ilegale mi nepomenite krez pîna astăzî kondigii în greutatea unui kiriaui nmran d’a da adika. 5 staniji de pogonul de anturi legiuit, diferit de dijma, pentru tot felul de vite> kormut plin, la mînzat kite lei 9, de un nmitor lei 8, de óie sau miel lei 4, mi de la 10 în sus kite un miel, de la toate minzatele 50 oka brînzi, kite una oka unt de familie, — etc. etc. etc. — iar pe de alta isgonirea dupe proprietatea kiyi-va dintr’înmiî de la fiitorulü Sf. George, sub motiv ki au iritat pe ceil aliji d’a reklama; Ki tot dupe mentionatulu mai sus proces al d-lui sub Prefekt, mi prin o serie si esecuisiune din partei, au foștii sforuajji de au dat d-lui Proprietar o sumi trigitorî porumb ce se însemnezi în aliturata listi din revolta anului 1861 sub numire de dijmi mi pentru nisce ispatiu necunoscutelor (dupi aretarea ce mi s’a fikut). Suma kare în komparajjie ku poganele de arituri ce au avut, nu mi sfiesk a zice domnule Prefekt ki kompune mai toti rekolta produși în acel an. Ki diniiti nu au nici o kunomtiniji de lukrul si vîrmit kitre proprietate în anul espirat 1861, pentru ki nu li s’au eliberat bilete în reguli dupi kum legiuirea diktézi, de kit numai în vitele maimare crestate (rabóje) a kltora formi se presinti dv, în doue bakigi, mi din care se vede ki unul au lucrat pini la 88 mi 90 zile. Ki printr’un akt de ispame format în anul 1861, în privinița strikiciunii a niste fin al d-lui proprietar, ce se zice ki s’ar fi kausat de vitele lor sunt astizi obligatii de sub Prefekt la despăgubire de o suti galbinî kitred. Proprietar (earimi dupi arezarea lor) kind, domnule Prefekt, reklamanji si lokuitori deklan ku mina pe kuget ki vitele lor n’au lansat acești strikiciune de fin, nici la un asemenea kas, trebuia negremit d. Propietar ka si probeze cel putin prin aducerea de akolo la Oborul komimei dupa legiuirea unei vite mikarmi si fie mi din mii kemagi a asista la formarea actului de estimatie. Ei în virtutea vorbitelor kondigii, i-au luat pe komptul legiuitelor zile la transportul unor burji ku vinuri de la Dealul Istrigii în alte asemenea transporturi depistate, precum anume se prevede în aneksata listi. Aceste fiind ammuntele ce am putută konstata mi gribesk ku respektu a vi supune la kunomtinyi d-le Preiamă luată cu noi. Cătă pentru ceilalți.... am spusă cumă se petrecă lucrurile în aseminea împregiurărî. Ne aflamă însă, în depărtare două sută-cinci-zeci de mile de Montevideo, și pe pămîntă inemică. Mai întîi, garnisoaea insulei Martin- Garcia încercă a ne supără, dară noi, încă înfierbintați de lupta cu amiralele Brown, o primirămă astă-feră în cătă îi tăiarămu pofta d’a mai reveni. Apoi ne luarămă drumulă prin pustietate, trăindă din căte-va provisiuni ce amă fostă luată cu noi, și din ce puteamă se ne procurămă în cale. Orientalii perduseră și ei batalia de la Arroyo-Crande, ne mirămă cu fugarii pe cari îi, adunai pe lingă mine, și, după cinci, șose zile de lupte, de loviri, de privațiuni, de suferințe despre cari nemică nu se póte dauă ideiă, reintrarămă în Montevideo, aducîndă cu mine neatinsă cea a ce se credea că void perde: Onórea ! Aceste lupte cumă și altele ce avuia susțină contraamiralului Brown, îi lasară uă «fia de bună suvenire de mine, în cătă felit, de odată cu înaintarea menjjionatelor mai sus akte în No. de patru, sub litera A, B, C, mi D, mi înapoiirea petiției locuitorilor spre deliberarea celor de kuvimy-i, Privigi domnule Prefekt etc. (Iskilit) I. Sevulesku. Domn de Redactoriă. Bezîud ki, în urma abisarilor de fistere mi flagr jimilor kilkiri de lege komise de Ministeriel Grekor»s,sn bitrîn profesor se serpemte natria de 24 de ani se ulii arsakal iearna ks familia sa ne slrate, mai mslui letiuiani din kanitatea Romnnei as laal iniuiatiea sneî ssnskrieri nauionala snreassb- Beni la esistinsia aiestei profesoris. Fikînd dar anei latoul Rommii sare a konksra la asii manifestare nayionale kontra arbitraristsî, le ragim d—le RodaktoriS a nablika numele ssnskriutilor în aieasllisk, mi a deskide tot d’odali mi la Administrauianea ziarial» d-B. ossbskriere. leinar. A. lletresk« . . . . 192 Gr. Mikslesk« .... 320 S. ITtina!» .... 96 K. lllemans .... 32 D. Biimionian« .... 32 n. T...................................... 64 I. MixUesk«..............................32 Zisss..........................................32 I. Nijjesku................................32 N. NenoBhl.............................64 A. K. Golesk« .... 64 Esijeni« Karada .... 64 II. Asrells................................32 Badiuilians................................64 Anton I. Árion .... 32 K. N. Romniiiani ... 32 F. RidoBiil..............................32 George loan..............................32 Lokoteninte A. Sorian . . 13 RadoBi'il....................................32 Stefan Sixlian« .... 62 flfeBel ilereu............................62 Grigoresk«..................................39 K. Kotesks..................................32 Doktor F.......................................12 10 G. R^deska..............................32 I. I. Melik...................................62 A. Gaßala..................................32 I. flask als.............................. 15 20 Aar. Emansele...........................15 20 Xaralainb ZagrxBesk« . . 12 10 D. I. Manoßhl . . . . 15 20 K. Dimitresk» .... 11 10 Sr. G&lesks.............................32 Doktori« Iatronols ... 32 T723~30 ca. Constituțiunea se atinse de nisipă, și din nenorocire, acesta avu locă în timpulu reflusulă mării. Avurămă multă muncă spre a ne pute pune dreșî bastimentală în plutire; dară grație curagiului omenilor nostril, mica nostra flotilă scapă și d’astă dată denevoiă. In timpul, pe căndu eram îi ocupați a transporta pe Goeleta tote obiectele de greutate, începurămn a vede scadra inemică viindă spre noi; ea apăru de cealaltă parte a insulei și se îndrepta spre noi în bună rănduială. M’aflam într’uă posițiune forte rea; căci spre a ușiura corveta Constituțiunea, fusesem siliții a transporta tóte tunurile pe goeleta Procida, unde erau grămădite unul peste altul, încătu ele deveniseră cu totulț inutili; prin urmare, nu ne mai remănea, decătu brigantinulu Teresia, alți căruia comandante pline de curagiu s’afla lîngă mine cu cea mai mare parte a echipagiului seu, spre a ne da ajutoriă în lucrulă nostru. între acestea însă, inemiculu înainta necontenita spre noi, mîndru de vé^utü în mijjlocuii aclămSrilor trupelor de pe insulă, și avînd în disposițiunea sa șapte bastimente de resbelu. Daru, cu totii periciulu imininte în care me aflam, nu me dedem disperării. Nu, D-tjeu îmi face grația, d’a conserva necontenită, în momentele supreme, încrederea mea în elu, lasă însă pe lume, și mai cu semn pe marinari, se judice cumu era starea în care me găsiam. Aci, numai era vorba de vieță — pe care aș să fi sacrificatu-o cu mulțiăintre în asemenea momentu, — dară cătase mî scapă onórea. Și, cu cătă omenii, cari me împinsese în posițiunea unde me aflam, cugetaseră a me face se-mi perilă reputațiunea, cu atătă mai multă me decisei a o scote din acestă pasă critică, sângerândă póte, dară pură. Lupta nu se mai putea înlătura prin urmare câta s’o primescă în celle mai bune condițiinii posibili. Deci, deorece bastimentele mele erau mai ușiare de cătă acele ale inamicului, și Săgeaă și mai puțină apă, apoi mesilii ale apropia cătă se putu mai multă de masă, care îmî oferia ună ultimă mijijlocă de scadarea prin descărcare, grinda totula va fi perduta pe fludupă ce a abandonată servițiulă lui Rosas, în timpă ce resbelulă dură ăncă, elă veni la Montevideo, unde, mai înainte de familia sa, dorise me vâslă pe mine. Veni dară la mine în casa de la Portone, me îmbră fișiă și me reîmbră fișiă, par’ că aștă fi fostă propriulă scă fiă; nu putea bunulă omă se se sature d’a me strînge la pieptulă scă și d’a-mî mărturi simpatia sa. Apoi, după ce a sfîrșită cu mine, s’a întorsă către Anita: — Domnă, îi stise, am combătută multă timpă contra jocului d-tale, și fără succesă; me încăpăținam a să învinge și a lă face prisoniăriulă meă, dară elă a reeșită totă d’a mna a-mi resiste, și a-mî scapa din mănă. Dacă așiă fi avută noroculă se-lu potă prinde, ar fi văzută după felulă cumă lu-aș să fi tratată, stima ce aveam pentru dînsulă. Narestă acesta anecdotă, pentru că ea face mai multă onore Amiralelui Brown, decătă mie. (Urmare la No. viitoră), și JV *