Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)

1862-01-24 / nr. 24

70 ROMANULU “ Si­­ ria. — Miunik (München), 24 Ianua- Doui fii ai principelui Leopold, de Bavaria voru pleca septimina vii­­torii la Atene. Principele celu mai ma­re se desemne, ka mon tenitoriulu pre­­sumtivu alu tronului regelui Greciei. — Vaporea „Pluto“ a kompaniei Lloyd a sosită la 24 ianuarie la Triest și a adusă urmitoaiele nuvele din In­dia și Kuna. — Kalkuta, 30 Decembre. O noui­­ misiune de bani-monezi se va pune în circulagiune în luna lui Martie. Gu­­vernul­ a fikuta are­ mari concesiuni pentru esportul­ bumbakului din India. — Singapore, 21 Decembre. La Pinang a isbucnit holera. Francesia­nă ocupată, amia se asiguri, insula Con­­dora, spre Sud, de la Cochinchina. După navele de la Batavia, trupele o­­landese, luptă comanda generaliuluî Van Vloten, au luată posiyiunea fortifikati Antassari, numite­ Tongka. Van Vloten a remasă mortă pe timpulu bitulieîn Antassari­a fugită. Pe germuni occi­dentale de la Sumatra mi la insulele învecinate s’a întîmplată în kursul­ lu­­nei lui Noembre mai multe cutremure de pimintii. —■ Hongkong, 14 Decembre. Nu­velele de la Peking mergu pini la 26 Noembre. După ele domnește acolo desi vîrmiti liniște mi relaniunile din­tre autoritițile idigene mi striinii sunt amikali. Oramiulu Ringro este serioșii amenințată de rebeli. Le Canton mul­te case se zideskă din nou și oramiul reîncepe a înflori. Nuvelele de la Iapan sunt­ multjimitorie. Bucuresci 18 Iaimariu 1862. Domnului Redactoriu alu Românului. în sesiunea din anulu 1859 s’a votată de Camera legiuitoriă legea a­­supra recrutațiunii, care prescrie toți Românii în etate de 19 ani îm­ca­pliniți voră trage la sorți pentru con­­tigintele armatei. Dacă memoria mea nu me în­șelă Ministeriul, de atunci a declarată în Cameră că aplicațiunea făcută de acesta legiuire­­ pentru ăniția era la începutul­ anului 1860 o dată resul­­tatele cele mai satisfăcătorie, și că junii Romăni­a corespunsă cu mare entusiasmă la acesta măsură justă. Pentru anulă celă d’ăntîiă regu­­lamentulă art. 1 § 1 decide că astĂ ĂNTIJA DATĂ voru trage la sorți aceia „cari de la 1 Ianuariu pînă la 31 „Decembre 1859 voru ți împliniții vir­­sta de 19 și 20 ani Contingintele anului 1861 s’a recrutată numai de juni cari a îm­plinită etatea de 19 ani la 31 De­cembrie 1860. Bată dată că legiuirea a începută se soncționește regulată. Pentru contingintele anului cu­­vinte, consiliul­ ministeriului demisio­nată prin jurnalulă scă de la A și 16 Decembre încetată aprobată de Dom­nitoriă, decide că contingintele va fi de 1375 individe și se se urmește dupe noulă regulamentu CA ȘI IN TRE­­CUTU. Și pentru acesta Min. de In­terne la 16 Decembre încetată pu­blică No. 6621 care conține: Art. 1. Tragerea la sorți se va urma asupra acelor cazi de la l­iu Ianuarie 1861 și pînă la finele acestui ană vor fi împlinită vîrsta de 19 și 24 ani, precum­ și aceia care urmănd ă a trage la sorți pentru trecuta recru­­tațiune naă trasă, (art. 27, 32 și 37 regulamentului recrutațiunii). Dupe spiritură, și restul ă legiui­rii votate de Cameră toți aceia cari aveau vîrstă peste 20 de ani la o­ Decembrie 1859 era naturalmente scu­tiți de conscripțiune? Căci după mo­dulă cu care se făcea în trecută re­­crutațiunea era considerați că pro­curase contingintele loră pentru armia. Și de aceea credă că legiuitorii în ecitatea loră a fi plată pentru AN­­TÂIA DATĂ ca numai junii de și 20 ani împliniți se f­ă chramați 19 da contingintele loră, și acesta impli­­a candă și pe cei de 20 ani n’a făcu­­tu-o de cată fiindă că le era temă ca pote la ăntăia aplicare­a unei legiuiri noui, în lipsă de condici civili, se nu împovăreze clasea celoră de 19 ani. Nu se înțelege însă cumă a pu­tută scăpa onor, cons. al miniștril­oru, și cari considerațiunî l’a putută îndem­na ca lăsăndă pe clasea imediata dupe aceea ce a trasă în anulă 1860, a­­decă pe cei născuți în anulă 1838, se sară pe clasea din anulă 1837, care la ăntăia tragere avea 22 de ani trecuți......... clasile Și cea ce face și mai evidinte că ce avea peste doue­ fieci de ani la 31 Decembre legiuirea a vrută se se scutescă, este că prea Sf. Mi­­tropolită prin circulările sale ordină preoților, de a căsători numai pe ti­nerii care vor fi trasă la sorți, și pe aceia cari voră fi avîndă vîrsta de 20 ani împliniți. Prin urmare, toți aceia cari 31 Decembre 1859 vor­ fi avută pe­pa­ste 20 de ani vîrstă, erau căsătoriți sau s’a căsătorită în acești doui din urmă ani, și negreșită mulți suntă capi și tată de familie.. .. Asemeni mesuje grave nu se iaut fără a fi motivate și dictate de îm­­pregiurari extreme, pentru aperarea pa­triei în periclu amenințată de inva­­siune, și că chiară și atunci, într’ună guvernă represintativă, nu pate fi o­­bligătorie de­cată prin uă lege. Martură oculariă ală scenelor­ de desolațiune și de desperare a mai multor­ familii amenințate de a vedea pe capii familiei lor, luați în arma­tă ală neodinei și turburarii ce­a cau­­sată în comunea Rușii lui Asană, pro­prietatea sup­ semnatului acestă măsură, convinsă de gravitatea cestiunii, și mai cu osebire de consecințele ce ar pu­te provoca, și resultatele deplorabili ce ar pute produce plângerile legitime și neconsiderate, cari ar convinge că și legile noi nu suntă de cătă­ră amăgi­re, și, ca și legile trecutului, să potă viola prin aplicațiunea.... Acesta decepțiune ar da rodele cele mai amare, și de acea am cre­­d­ută de, a mea datoriă ca se atragă atențiunea noului ministeriu ce se a­­steptă pentru era nouă, în care se zi­ce că o se intrămă în Ziua memora­bile de 24 ianuarie, și la care aspiră totă națiunea. Salutare I. I. Melic. I Frații, surori, fiică, rudele și ami­cii d-lui doctorului in medicină Va­­silie Gredianu dă nenorocirea a anun­­ț­a perderea fratelui, părintelui și a­­micului soră, doctorulă Vasilie Gre­dianu care s’a sfîrșită la 22 Ianuarie la 11 ore sara. i Suntă invitați dară prin acesta toți SUPSCRIEEE NAȚIONALE Pentru O. Verdianu, profesoriului destituită con­tra legii de ministerial­ Greco-Rusă! IIitim în Independința din Buku­dd, doctori în medicină și amicii lui Vasilie Gredianu pentru Ziua de 1­ai 25 Ianuarie, la amia­zî a asiste la ceremonia funebră și îmmormîntare la cimitir* * * *ulă Șerban-Vodă, (grădina Belului.) restî: Domnule Prefekt! Mergindii la 29 Decembria­ anulă espirată la komuna Meri Petki, con­form ordinului d-v. No 23.389 pen­tru examinarea celor pen­­sionate de a­­veniii lokuitori d-lui ministru de In­terne, kontra m­păstuirilor ne li s’ar fi fikuf du­ Domnul proprietarii! Kons­­tandin Vilara, am constatat uele ne continue, Kt kondu­siile ne se găsesc de­puse de d. propietar în anul 1860 Okt. 23, dupi care se aueksezi ani kopie, last kt nu sunt depuse la timpul pres­­cris prin atricularele ordini Ministeriali, ear apoi unii pot avea într’un nimic legitima valore pentru cuvintele: Kt, după mtsurizarea ne am fi­kutit, dupe kum probezi ak­turatul akt, reklaman­tii lokuitori nu numai kt n’au prisose dar în kt le lipsesc mi din luar poganele legiuite atit de artiurt mi islas, ktt mi în totală finejjt, kt d. sub-prefektă respektivă A. Notara, printr’un proces-verbal ce se vizu în suplimentul dosierului primii ktt No. 25 încheiat la fuga lokului de d-nia sa la 8 Devembre anală înnetată, provocat de o asemenea pen­țiune ne-i s’a adresat de lokuitori, în lok de a viă. Pusei ancă a se curăți cătă se putu mai bine podulă goelettei spre a ne pute servi de tunuri, și, aste­a isposițiuni luate, așteptai. Scadra ce era se m’atace era coman­dată d’admiralele Brown; prin urmare soiam că aveam a face cu unul­ din cei mai bravi marinari din lume. * Lupta ținu trei­­ zile, fără ca inemi­culü se se judece în stare d’a începe a­­bordagiulă. A treia Z‘ demineță, mai aveamă încă prafă de pușcă, dară proiectilele îmi lipsiau cu totulă. Ordinal a se sfărâma lanțiurile bastimentelor­, adunai cuiele, ciocanele, totă ce, fiindă de fieră s’ră de alamă, putea se înlociuiască ghiulele și plumbii, și tóte a­­cestea le scuipai în fața inemicului; acesta ne ajută a petrece Z­ua Intrega. In fine, cătră seră, după ce sfirșisem totă feliulă de proiectile, după ce perdu­­sem jumetate din omenii mei, ordinal a se da focă la cate trece bastimentele, eră noi, suptă canonada inemică, trecură mă pe us­cată, fie­care individă avîndă cu elă pușca și parte din cartud­ele ce ne mai remăsese. Toți răniții câți au fostă transportabili lua în considerațjiune kn ei n’au de­plin nici pogonele legiuite, mi a-i sa­tisface pentru aceia ce le lipsesc, din kontra, pe de o parte decide mi dis­­posezi obligarea lor la îndeplinirea punktualmente a acelora ilegale mi ne­pomenite krez pîna astă­zî kondigii în greutatea unui kiriaui­ nmran d’a da adika. 5 staniji de pogonul de an­­turi legiuit, diferit de dijma, pentru tot felul de vite> kormu­t plin, la mîn­­zat kite lei 9, de un nmitor lei 8, de óie sau miel lei 4, mi de la 10 în sus kite un miel, de la toate minza­­tele 50 oka brînzi, kite una oka unt de familie, — etc. etc. etc. — iar pe de alta isgonirea dupe proprietate­a kiyi-va dintr’înmiî de la fiitorulü Sf. George, sub motiv ki au­ iritat pe cei­­l­­ aliji d’a reklama; Ki tot dupe m­entionatulu mai sus proces al d-lui sub­ Prefekt, mi prin o serie si esecuisiune din partei, au foștii sforuajji de au­ dat d-lui Proprietar o sumi trigitorî porumb ce se însem­­­nezi în aliturata listi din revolta a­­nului 1861 sub numire de dijmi mi pentru nisce ispatiu necunoscute­lor (dupi aretarea ce mi s’a fikut). Suma kare în komparajjie ku poganele de a­­rituri ce au­ avut, nu mi sfiesk a zice domnule Prefekt ki kompune mai toti rekolta produși în acel an. Ki diniiti nu au nici o kuno­­mtiniji de lukrul si vîrmit kitre pro­prietate în anul espirat 1861, pentru ki nu li s’au eliberat bilete în reguli dupi kum legiuirea diktézi, de kit numai în­ vite­le maimare crestate (ra­­bóje) a kltora form­i se presinti d­v, în doue bakigi, mi din care se vede ki unul au lucrat pini la 88 mi 90 zile. Ki printr’un akt de ispame for­mat în anul 1861, în privinița striki­­ciunii a niste fin al d-lui proprietar, ce se zice ki s’ar fi kausat de vitele lor sunt asti­zi obligatii de sub­ Pre­fekt la despăgubire de o suti galbinî kitre­d. Proprietar (earimi dupi are­zarea lor) kind, domnule Prefekt, re­­klamanji si lokuitori deklan ku mina pe kuget ki vitele lor n’au lansat acești strikiciune de fin, nici la un aseme­nea kas, trebuia negremit d. Propietar ka si probeze cel putin prin aduce­rea de akolo la Oborul komimei dupa legiuire­a unei vite mikar­mi si fie mi din mii kemagi a asista la formarea actului de estimatie. Ei în virtutea vorbitelor kondi­­gii, i-au luat pe komptul legiuitelor zile la transportul unor burji ku vinuri de la Dealul Istrigi­­i în alte aseme­nea transporturi depistate, precum a­­nume se prevede în aneksata listi. Aceste fiind ammuntele ce am pu­tută konstata mi gribesk ku respektu a vi supune la kunomtinyi d-le Pre­i­amă luată cu noi. Cătă pentru cei­l­alți.... am spusă cumă se petrecă lucrurile în a­­seminea împregiurărî. Ne aflamă însă, în depărtare do­uă sută-cinci-zeci de mile de Montevideo, și pe pămîntă inemică. Mai întîi, garnisoaea insulei Martin- Garcia încercă a ne supără, dară noi, încă înfierbintați de lupta cu amiralele Brown, o primirămă astă-feră în cătă îi tăiarămu pofta d’a mai reveni. Apoi ne luarămă drumulă prin pus­tietate, trăindă din căte-va provisiuni ce amă fostă luată cu noi, și din ce puteamă se ne procurămă în cale. Orientalii perduseră și ei batalia de la Arroyo-Crande, ne m­irămă cu fugarii pe cari îi, adunai pe lingă mine, și, după cinci, șose zile de lupte, de loviri, de privațiuni, de suferințe despre cari nemică nu se póte da­uă ideiă, reintrarămă în Montevideo, a­­ducîndă cu mine neatinsă cea­ a ce se cre­dea că void perde: Onórea ! Aceste lupte cumă și altele ce avui­a susțină contra­amiralului Brown, îi lasară uă «fia de bună suvenire de mine, în cătă felit, de odată cu înaintarea menjjio­­natelor mai sus akte în No. de patru, sub litera A, B, C, mi D, mi înapo­­iirea petiției locuitorilor spre delibe­rarea celor de kuvimy-i,­ Priv­igi domnule Prefekt etc. (Iskilit) I. Sevulesku. Domn­ de Redactoriă. Bezîud ki, în urma abisarilor de fistere mi flagr­ jim­ilor kilkiri de lege komise de Ministeriel Grekor»s,sn bitrîn profesor se serpemte natria de 24 de ani se ulii arsakal iearna ks familia sa ne slrate, mai mslui letiuiani din kanitatea Rom­­­nnei as laal iniuiatiea sneî ssnskrieri nauionala snreassb- Beni la esistinsia aiestei profesoris. Fikînd dar anei latoul Rommii sare a konksra la asii manifestare na­­yionale kontra arbitraristsî, le ragim d—le RodaktoriS a nablika numele ssnskriutilor în aieasl­­lisk­, mi a deskide tot d’odali mi la Adminis­­trauianea ziarial»­ d-B. o­ssbskriere. lei­nar. A. lletresk« . . . . 192 Gr. Mikslesk« .... 320 S. ITtina!­» .... 96 K. lllem­ans .... 32 D. Biimionian« .... 32 n. T...................................... 64 I. MixUesk«..............................32 Zisss..........................................32 I. Nijjesku................................32 N. NenoBhl.............................64 A. K. Golesk« .... 64 Esijeni« Karada .... 64 II. Asrells................................32 Badiuilians................................64 Anton I. Árion .... 32 K. N. Romniiiani ... 32 F. RidoBiil..............................32 George loan..............................32 Lokoteninte A. Sorian . . 13 RadoBi'il....................................32 Stefan Sixlian« .... 62 flfeBel ilereu............................62 Grigoresk«..................................39 K. Kotesks..................................32 Doktor F.......................................12 10 G. R^deska..............................32 I. I. Melik...................................62 A. Gaßala..................................32 I. flask als.............................. 15 20 Aar. Emansele...........................15 20 Xaralainb ZagrxBesk« . . 12 10 D. I. Manoßhl . . . . 15 20 K. Dimitresk» .... 11 10 Sr. G&lesks.............................32 Doktori« Iatronols ... 32 T723~30 c­a. Constituțiunea se atinse de ni­­sipă, și din nenorocire, acesta avu locă în timpulu reflusulă mării. Avurămă multă muncă spre a ne pute pune dreșî bastimentală în plutire; dară grație curagiului omenilor­ nostril, mica nostra flotilă scapă și d’astă dată denevoiă. In timpul, pe căndu eram îi ocupați a transporta pe Goeleta tote obiectele de greutate, începurăm­n a vede scadra ine­­mică viindă spre noi; ea apăru de cea­laltă parte a insulei și se îndrepta spre noi în bună rănduială. M’aflam într’uă posițiune forte rea; căci spre a ușiura corveta Constituțiunea, fusesem siliții a transporta tóte tunurile pe goeleta Proci­da, unde erau grămădite unul­ peste altul­, încătu ele deveniseră cu totulț inutili; prin urmare, nu ne mai remănea, decătu­ brigantinulu Tere­si­a, alți căruia comandante pline de curagiu s’afla lîngă mine cu cea m­ai mare parte a echipagiului seu, spre a ne da ajutoriă în lucrulă nostru. între acestea însă, inemiculu înainta necontenita spre noi, mîndru de vé^utü în m­ijjlocuii aclămSrilor­ trupelor­ de pe in­sulă, și avînd în disposițiunea sa șapte ba­stimente de resbelu. Daru, cu totii periciulu imininte în care me aflam, nu me dedem disperării. Nu, D-tjeu îmi face grația, d’a conserva necon­tenită, în momentele supreme, încrederea mea în elu, lasă însă pe lume, și mai cu semn pe marinari, se judice cum­u era sta­rea în care me găsiam. Aci, numai era vorba de vieță — pe care aș să fi sacrifi­­catu-o cu mulțiăintre în asemenea m­o­­mentu, — dară căta­se­ mî scapă onórea. Și, cu cătă omenii, cari me împinsese în posițiunea unde me aflam, cugetaseră a me face se-mi perilă reputațiunea, cu atătă mai multă me decisei a o scote din a­­cestă pasă critică, sângerândă póte, dară pură. Lupta nu se mai putea înlătura prin urmare câta s’o primescă în celle mai bune condițiinii posibili. Deci, de­ore­ce basti­mentele mele erau mai ușiare de cătă a­­cele a­le inamicului, și Săgeaă și mai pu­țină apă, apoi me­silii ale apropia cătă se putu mai multă de masă, care îmî oferia ună ultimă mijijlocă de scadarea prin des­cărcare, grinda totula va fi perduta pe flu­după ce a abandonată servițiulă lui Rosas, în timpă ce resbelulă dură ăncă, elă veni la Montevideo, unde, mai înainte de fami­lia sa, dori­se me vâslă pe mine. Veni dară la mine în casa de la Portone, me îmbră fișiă și me reîmbră fișiă, par’ că aștă fi fostă propriulă scă fiă; nu putea bunulă omă se se sature d’a me strînge la piep­­tulă scă și d’a-mî mărturi simpatia sa. Apoi, după ce a sfîrșită cu mine, s’a întorsă către Anita: — Domnă, îi stise, am combătută multă timpă contra jocului d-tale, și fără succesă; me încăpăținam a­ să învinge și a­ lă face prisoniăriulă meă, dară elă a reeșită totă d’a mna a-mi resiste, și a-mî scapa din mănă. Dacă­ așiă fi avută noroculă se-lu potă prinde, ar fi văzută după felulă cumă lu-aș să fi tratată, stima ce aveam pentru dînsulă. Narestă acesta anecdotă, pentru că ea face mai multă onore Amiralelui Brown, decătă mie. (Urmare la No. viitoră), ș­i J­V *

Next