Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-26 / nr. 269
880 bue se vorbirau ani de sacrificiulu devotată alü doktorului Prandina, care, la lea d’intíia kixmare a generaliului vulnerată, a parosita întinsa sa kirintele de la Chiavari spre a pute da tota timpulă seă kxutxrii celebrului morbosă, ș i acesta o face cu atâta iubire și devotamentă, în axtă prisonierii de la Varignano luau supranumită „provedinga.“ Elu merge în tóte zilele de doue și de trei ori de la Varignano la Spezzia, își prokură d’akolo tóte necesariele, kite o dată face însuși bukxteria. Generaliulă minun și fórte puțină, elă prefere bekajje kariîși priesku mai bine; de acea a doktorială Prandina merge în tóte dimineațele ku pușka în spinare la vinxtória de bekajje. Despre skurta și trekxtória visus a doktoriului Partridge cirkulx diferite suposițiuni: ómeni, kari nu se înșâlă lesne prin apariinx, suntă de părere, kx celebrula kirurgh a fostă trimisă într’ună kipă konfidințiale de kxtrx lordulă Palmerston, spre a dobxndi ună raportă eșantă despre starea și gravitatea rxnei, ku skopă lesne de ghicită, fiindă kx nu este ună secretă pentr’ună observatoriă atentivă aici evenimentelor trebuie kxtx partea luată Englitera la ele. ROMANULL a/g Octombre. Monastirile lise Brăncovenesci, vi. Domnulă Grigorie Bîbesku, stăpînu akamă desevîrșită pe tóte monastirile si skiturile zisse Brxnkovenesci, cu voia Kaimakamului, numită de Kaimakamă prin oficiulu scă din urma moscenitorulu neamului Brakoveneskă, ktitoră, epitropă, principe, luminațix și Domnulă mai scie ce, își alcătuiasce ux kurte, ună senată, și își întinte juridikțiunea sea peste țări, împărțind’o în trei okoluri, trei eparhii, trei satrapie, și orînduesce satrapii sei în tote p triple, numiți revisori. D. Grig. Bibesku nu se mulțumesce înkă numai pe titlurile de luminațx și principe date prin o fissură ce am reprodus să. Ka unulă ce tratesse ka egală kxtre egală cu principele Kaîmakamă, kare se numia înă 1țimea sea, Domnulă Grigorie Bibesku gelossă de acestă titlu află Domnitorului țerrei, tipăresce formele de hârtii officiate: rapporturi, adresse etc. Cu următorulă titlu: î. S. PRINIJULUI G. B. BRÂNCOVANU Etitorură așezămintelor« 9 Brânkovenesci. Revisorul cobolului de munte. Suntă silită sx mx opreskă aci ka să deslusescă acestă puntă spre înțelegerea mai cu semx a străiniloru. în România numai ux persónx este întitulat x Inx lumea sea, (son A11 osse) și acestx persónx este Principele Domnitor. Inițialele I. S. nu se pună de kxtă numai în hârtiile adressate Șefului statului. Așa dată Domnului Grigorie Bibesku se intituleză pe sine șefă alla statului. Am zis să kx void sx daă ux deslușire pentru străini; de aceea trebuie să spună aci ce lucru este acestx furnikxrix de principi, beizadele, lumînări și luminațiî din țărra nóstră. Din vechime, kapuid Statului s’a chemată Domnă, nevasta sea Domnă, fiii sxî kokoni, fic ele sélle kokone, și nurorile lui kokonite, în alianța nóstră ku Turcii. Domnii țevreî s’aă zissă la Konstantinopole, Bei și fii lord Beizadele, adikx fii de Bei. Prnă astăzi în țerrx, fii de Domnă se numesku Beizadele. Beizadeaua era mă rangă trecută în arhondologie; își avea siutelnicii sxî, poslușnicii sei, dreptulu sxă de trecere la miră și cit. și cit, potrivit rangului sxă în ierarhia boeriloră. Daka tote titlurile boieriloru, dela konțipistă și pinx la pană, au kuzutu, pentru ce titlul ă de Beizadea să nu kade ? — bxzîndă titlulu de Beizadea bade firesce și titlulu de luminare și de luminațix. Dupx acéstx deslușire prealabile, sx venimd la D. Grigorie Bibesku. Domnulă Grigorie Bibesku este Beizadea? Dalia se va mulțumi cu numele său propriu de familie, este. Dalia însă nu mai este Bibesku și este Brankoveanu, nu este pentru kx Brxnkoveanu n’a fostă Bei. Mai mulți încredințează kx ară i avendă kiară skrisorî alle d-luî Grigorie Bibesku pxnx sx nu marx kx lugxrița Brxnkovenka, în cari se subskria kurată și simplu Grigorie Brxnkoveanu fxrx Bibesku, va sx zikix ka Brxnkoveanu s’a lepădată de titlul ă de Beizadea. Acum, Domnulă Grigorie Bibesku este Principe? sx cercetămă. Brxnkovenii mai xntxiî, așa cumă aă fostă ei Brxnkoveni, fostad Principi de Imperiă sau Ronți de Imperiă ? în volumul ă xntxtă din din Archives Historiques. — Souverains et personages distingues de Unites les nations. — în folio, Paris 1851 — 52. pagina 16, se zice kx Brankxvenii se bucura ă de titlulă de Konțî de Imperiă; kxci negreșita kx acestă titlulă de Principe nu ’să va fi trxgxndu dórx D. Grigorie Bibesku tokmaî de la Konstantin Vodx zissă Brankovenu ka Domnă allă U,xrei, kxci atunci ku assemenea drepturî mai toți Româniî s’ară putea zice principi, pentru kx kxtx rudenix este între d. Grigorie Bibesku ku Konst. Vodx, totă atâta rudenix este între toți Româniî ku acestă Domnă. Negreșită kx d-luî su bazează pe titlul„ Austriak kare ’lără purtată Brankovenii. Deci, cartea de aură, ka să zisă așa, a noblețeloră Europiane spune kx Brankovenii aă fostă numai Konți de Imperiă Am cercetată de curiositate pe la Sekretariatu ka să vxdă daka vre într’ux parte de dossariă essistx vreux kommunikațiune a Agenției Austriace despre titlul„ Brankoveniloră, și daba d. Grigorie Bibesku este rekkommandată statului română ku vre-ună titlu Brankovenesk de noblețx austriakx, rekkunnoscută în persona sa, și n’amă găisită nimică. Ar fi de mare interes află D-lui Grigorie Bibesku se constate într’ună modă officială drepturile selle la titlul ă de principe, kxci etx ce se spune — și s’o luxină mai de aprópe ka se nu ostenimă pe lektori. — Se zice kx Banulu Grigorie Brânkoveanu, kare possedaux diplomx de noblețx austriaux, ku privilegiurî, drepturi de asilă și cit, văzxndu-se îmbãtrxnita forx Iii, și voindă să adopteze pe ux nepotx a sea de sorx Joița Mavrokordată (mai txrziu d-na Bibesku) a scrissă la curtea Vienei, arrettxndă possițiunea sea, intențiunea ce are, și cerîndă voix sx pótx lxssa acestă titlu de noblețx, cu carea onorată kassa Austriei familia sea, nepotei selle Joița Mavrokordată, la care cerere a sea kasa Austriei ar fi respinsă, kx acestă titlu de noblețx a fostă dată Brankoveniloră ku dreptulu de a lă transmitte numai moștenitoriloră loră în linix dreptx de parte bxrbxtéskx. Extre acestea se mai assigură kx îndată după mortea banului Grigorie Brânkoveanu, Austria, prin agentură sex din Bukurescî, ar fi cerută diploma de noblețx datx Brânkoveniloră, kare i s’ar fi și dată și ct. î 9 Se mai zice în kx kx atunci kxnd d. Grigorie Bibesku a intrată să serve în armia Austriakx, ar fi făkută cerere să intre ku titlul de principe de Imperiă, pe care l’ară fi purtată Banulă Grigorie Brâncoveanu ală kărui nume îlă portx și d-luî, se zice kx i s’ar fi deklinată acestă dreptă, și kx în armia austriakx a fostă primită ku titlu de Beizadea, principe, kumă amă zice, printr’o traducție impură, fiă de prinții Be î ș.c.l. Acestea daka voră fi așa, este axă de totă. Dar și ne fiindă așa, acestă înălțimea sea din pomelnicură sxă de titluri este o usurpare; nici niminî altă, prezumă amă deslușit-o, afară de Domnitorulă țxrei, nu póte să se numiaskă astă felă. Unui fostă Domnă ală țxrei, i se póte zice Maria Ta, nu însă înălțate Dómne. In tóte scrisorile Banului Grigorie Brîncoveanu adresate la Viena atxtă înaintea kxtă și după revoluțiunea d-lui Tudor, sup semnătura acestui bătrînă, fix din simțimîntă patriotikă ka boieră ală țarei, fix din modestix, era simplu și kurat, numai Banulă Grigorie Brxnkoveanu. Nikxir în nici ună altă iskilită de dînsulă în țaix, nu se vede titlu de principe, și nici ciar rxposata Brankoveanka nu s’a numită altă fetă de kxtă Băneassa Shimonahia Brankoveanka , prekumă se vede și în ekusiorulă după frontispiciulă Spitalului Brankoveneskă. De unde dar arxsixrită acestă nume de Bassaraba, acestă titlu de principe și înkx și de Altețx? Kantakuzinestiî kari, aă venită cu numele loră în Roza Romanéskx în kx din timpulă lui Matei Bassaraba, kari saă însuskrită cu acesta și mai cu toți urmașii lui, în care s’a kontopită totă sîngele ce mai remxisesse de Bassaraba și averile Bassarabiloră, kari aă dată Românieî Domni ka Dumitru în Moldova, ka Șerban și Ștefan în terra Romxnéska, kari au fostă konți de Imperiă ka și zișii Brankoveni, kari au fostă prinți de țări și de străinătate, în familia kxrora s’a recunoscută de către Austria ,hiar ereditatea pentru tronul Moldovei și ală României, — vezi Șerban Kantakuzino în Arhiva ceamu citată mai susă, — Kantakuzinesciî kari treskă cu numele loră, ku sîngele și domeniurile loră și ale Bassarabiloră, nu se zikă Bassarabi și nu se întituleză nici konțî nici prinți. Și iară prea bine, nici dovedeskă ku acesta ku aă nume altă loră pentru tótă lumea și ux nobleță a țerei pentru ceice admiră nobleță. Nu scă pentru ce, fiindă cineva în România nepotă de boieri și fiu de Domni allessă de țărix, i s’ară pxrea kx nu e destulă de nobilă și ară allerga sx și kaute în străinătate o noblețx kontestatx, ku kare sx skimbe gradul celă mai înaltă de noblețx a patriei sale necontestată. A fostă ux monomonix în familia Bibestiloră a-șî răsa numele părinteskă fărx nici ună reșonă. — Ună Domnă ka Știrbei s’ar fi numită Bibesku allă 2-lea și ară fi dată ună mare lustru neamului sxă. D. Grigorie Bibesku, care are atâtea kalități, kumă audă, ar fi mai illuminatii aureola ce încongiurx numele familiei selle. — Și pentru ce acéstă renegare de sînge și de nume ? — Pentru cinci mii de galbeni mai multă astăzi într’ună venită deux sutx mii galbeni ală d-luî Știrbei, și totă pentru a tâta într’ ună venită de mai bine de sésse zeci mii galbeni pe bari știmă kx o sx fix stx pînă George Bibesku sodulă moștenitórei Brxnkoveniloră și în kare venită urma sx între neapărată și venitulă moșiei Brxnkovenii fxix astă vindere de fiă. — Fix ori kare resenele, noi nu putemă să lxudemă nici pe fiulă ce pxrxssesce, vîrstnică fiindă, numele hxminuluî sxă părinteskă, nici pe părintele ce vinde spre stirpire numele cuvenită fiulă sxă xntîiă nxskulă, pe prunkulă sxă cellă d’xntîiă, și pxnx a nu ști kiară daka o sx mai aibx altulă, a’și vinde zikă, nemurirea sea nxskxndx, posteritatea sea, numele părinților ă sei și ală sxă pe ux moșix kare era sx fix tată a lui si fxrx acésta. 9 Sx nu-și închipuiaskx strxiniî kx ! acesta este ună lucru obișnuită în România; nu, acestă degradare, negare de familix, desnaturare de fiă și de părinți se găsește numai între boieri, în noblețx, kumă zisă boerii, întrebăm pe nobilii Franciei și ai Engliterii s’ar putea tolera între dânșii una ka acésta ! — Se spune că însușijT noi ku mxndrie, kx d. Konstantin Negri a refusată o stare k’ună venită de mai bine de șaizeci mii galbeni a vitregului seă tat. Konaki care să kreskuse și pe care slă iubia ka pe ună părinte și n’a voită să ia numemele scă și se pxrxséskx pe ală tatiscă, a refulată adopțiunea și stare ka venită de doue milióne. — Acéstă starea venită apoi la d. Vogoridis care s’a numit Konaki luîndă de socix pe fiiia lui Konaki. — Eakx boierii cei mari, eakx fanarioții, eakx însx și romanii! — Vogoridis astăzi numai subscrie Konaki pentru kx numai are parale d’ale Konaki. — Spermă kx și d. Grigorie Bibiesku se va íntorce la numele kxminului să părintescă în scurt timpă. E fórte kuriosă să observe cineva kumă s’a umflată din ană în ană titlurile d-lui Grigorie Bibesku. Pînă în annulă 1859 nu i se vede nikxiri titlulă de Bassaraba, tocmaî pe la sfîrșitul acestui arnă a brgată de serix kx este și Bassarabx. După acestă deslușire skurtx, dar de ajunsă gîndeskă, să vedemă kumă d. Grigorie Bibesku își fondezè guvernul ă seă PESTE guvernulă țarei. Iatx ux cirkularix a sea extre judekxtoriile din țdrx : ■ Ctitorul Așezăminteloră Drănicul mesei. Anulă 1857, Luna Dec. 26. No. 72. Monastirea Hurezu. „Onorar. Judekxtorie a distriktului Vîlcea. „Fiindă lix de la viitorul Ianuarie 1858, după raporturile și cererile ce Ne aă fxcută cuvioșii igumenî, starițele și îngrijitorii ktitoricesciloră NOSTRE așezăminte, amă hotărîtă ka pentru mai bune regulă sx centraliseză tóte lucrurile civile alle ktitoricesciloră NOSTRE așezămînturî în capitala Bukuresci. „Și fiindă kia pentru îndeplinirea acestora s’a ridicată de la tóte așezămintele dokumentele și cancellariile ce se ținea prnx akumă pe la fix-kare așezămîntă în parte: „Pentru aceea, sub însemnatul ku onore invitx peon. judekxtorix ka pentru orice proces să s’ar ivi în viitoră s’aă ar aveakumă verbulă din așezemintele ctitoriei NOASTRE nci, să se amîne pentru viitorulă Fevruarie fxkîndu-se sorocirile d’a dreptulă kxtre sub semnatură Ktitorulă așezăminteloră Brînkovenesci la Bukurescî, ba în puterea unoră asemenea citŭții ST PUTEMU după trebuință denumi advokațiî trebuincioși și să le încredințămă aktele necesarii relative la acelă procesă. De urmare nu NE ÎNDOIMI a fi onorați cu respunsă. Subskrisă: Pr. G. B. de Brankovano. Direktoră: D. Gikulesku.“ 4e sx kritikxmă mai interă în astx cirkularix? Forma? Nekuviința sau illogika ? Cine este acestă kititoră și extre cine se adressezx? Kiar unui Domnitoră konstituțională, putea să fairx unu aktă de diktatură la acesta? Ministrul Justiției putea să invite Tribunalurile ia ună asemenea arbitrariă? Guvernul Kaimakamulaî, Ghika în lobă să trimite medici la domiciliul d-lui Grigorie Bibescu, spre a constata starea sinxtatei sele, a tolerată un asemenea ordonanux ciriularix. Acumă eată formula prin care senatură Inălțimei selle Domnului Principele Grigorie George Dimitrie Bibescu Bassaraba de Brăncoveanu, clitorulu a șereminteloru Brăncovenesci, supunea decisiunele statului Dumnealoru la kibzuirea măriei séle Ctitorului: „în seama ținută astăzi la 20 Noembre etc. „Luxnduse în considerațiune aretãrile făkute etc., amă kibzuită etc. „D-nu Direktură va supune acéste kibzuire mariei séle Ctitorului.u Subsemnați: Arsache, I. Florascu, S. Ferichide.“ Amă avea să menționămă multe asemenea formalități de organisare din întru a acestui stată, dar nu ne okupămă de ceea ce nu putea extima organisațiunea statului română. Ea să nu estenimă prea multă pe lektori și mai vîrtosă pe lektorii străini kumă amă mai zis s’o, ku lukrurĭ ce n’ară putea să’i intereseze așa multă, publikxmă numai ună modă de procedare ală statului Ctitorului Brăncovenescu in statură română în privința administrativă. De txte ori s’a bănuită în țdrrx kx a venită la putere ómeni mai multă sau mai puțină din partitură națională, atîtă judekxtoriile kixtă și Prefekturile s’aă plînsu la guvernă de disprețială satrapiloră ktitoriei Brînkovenesci ku kare se kalkx în piciore tóte regulamentele administrative și tóte procedurile judekxtorescî din țdrix. făă la întîmplare unulă numai din raporturile adresate Ministeriului afacerilor interiore în aceste privințix, pe care mi’să am putută procura. „Kopie după raportulu Prefekturi de Dolja No. 12,810, 1861 Iulie 6, kătre Ministru din întru. „Pe tóte zilele acéste Prefekturx priimesce hîrtii din partea unor persone învestite cu titluri de Revisor Brînkovenesci si sub Numere fxkînd cerere de desființare de kontrakte, împliniri de arenzi, aseburxri de produkte etc. „Prefektura acesta n’a deklinat de lok, și tóte cererile s’au adus la îndeplinire, spre a nu se lăsa okasie sx se zikx kx autoritatea neglijezx reclamațiunele ce întîmpinx. Forma însx sub kare ni s’a adresat întotdeauna aceste hîrtii, m’mă atrasă atențiunea, d-le Ministru, și am văzută kx nu se destingă nici de kum de cele oficiale și superiore în kx. Acești pretinși revisorî, kxnd pornesc prin hîrtiile d-lor a se adresa Prefekturei, și încep stilul in cea mai liberă aroganță de drept, precum: „din ordinul Înălțimei Sale Principelui Bibescul Bassarab de Brîncovenul, te invita d-le și el. Manierx care s’a simplit cu multă greutate de subsemnatul, kxnd să știe kx aceste hîrtii vin din partea particularilor”. „Subsemnatul în urma reflectelor făkute asupra acestei neconștiințese datorii a d-lor ziși revisorî, a găsit kx póte în viitoriă Prefektura sx fie chiar bxnuitx pentru disposițiile ce a luat după niște simple hîrtii fxrx sx fie kunoskutx persona ce i le trimite. kxci după observația fxkutx ace.pl revisorî sunt pretutindenea respîndiți, și lucrurile domniei-lorăasă ca dintr'o constituită autoritate oficială. „Pentru veri ce lasă și mai ku semn pentru demnitatea autorității guvernului, subsemnatul ve raportezi cu seriositate faptul acesta kare credeți, d-le Ministre, nu se póte nici de kum privi fărx indignație de sub-semnatul. Daka cu tóte acestea, d-le Ministru, s’ar recunosce de d-v. acești răspîndiți prin tóte părțile dip revisorî, apoi se bine voiți a komunika și Prefekturei pentru știința sa cum Principele Brăncovdnu au destribuit Țera in Revisoriate, și nu ce anume persone, fiindă-kx hîrtiile ce se priimesk în Prefektură, sunt de multe ori venite din alte județe. „Priimiți etc. etc. „Subscris: Prefekt Adj. Col. Raktivari” în urma acestoră stări de lucrurĭ, ce ar putea zice celă mai mare partizană ală d-lui Grigorie Bibescu? Noi ne mirămă de îndelunga răbdare a guverneloră ce s’au succedatu de la 24 9 1999