Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-26 / nr. 269

880 bue se vorbirau ani de sacrificiulu de­votată alü doktorului Prandina, care, la lea d’intíia kixmare a generaliului vulnerată, a parosita întinsa sa kirin­­tele de la Chiavari spre a pute da tota timpulă seă kxutxrii celebrului mor­­bosă, ș i acesta o face cu atâta iubire și devotamentă, în axtă prisonierii de la Varignano lu­au supranumită „pro­­vedinga.“ Elu merge în tóte zilele de doue și de trei ori de la Varignano la Spezzia, își prokură d’akolo tóte necesariele, kite o dată face însuși bukxteria. Generaliulă minun și fórte puțină, elă prefere bekajje kari­î­și priesku mai bine; de acea­ a doktorială Prandina merge în tóte dimineațele ku pușka în spinare la vinxtória de bekajje. Despre skurta și trekxtória visu­s a doktoriului Partridge cirkulx diferite suposițiuni: ómeni, kari nu se înșâlă lesne prin apariinx, suntă de părere, kx celebrula kirurgh a fostă trimisă într’ună kipă konfidințiale de kxtrx lor­­dulă Palmerston, spre a dobxndi ună raportă eșantă despre starea și gravi­tatea rxnei, ku skopă lesne de ghicită, fiindă kx nu este ună secretă pentr’ună observatoriă atentivă aici evenimente­­lor­ trebuie kxtx parte­a luată Engli­­tera la ele. ROMANULL­ a/g Octombre. Monastirile­­ lise Brăncovenesci, vi. Domnulă Grigorie Bîbesku, stăpî­­nu akamă desevîrșită pe tóte monasti­rile si skiturile zisse Brxnkovenesci, cu voia Kaimakamului, numită de Kaima­­kamă prin oficiulu scă din urma mos­­cenitorulu neamului Brakove­­n­e­s­k­ă, k­t­i­t­o­r­ă, e­p­i­t­r­o­p­ă, prin­cipe, luminațix și Domnulă mai scie ce, își alcătuiasce ux kurte, ună senată, și își întinte juridikțiunea sea peste țări, împărțind’o în trei okolu­­ri, trei eparhii, trei satrapie, și orîn­­duesce satrapii sei în tote p triple, nu­miți revisori. D. Grig. Bibesku nu se mulțumesce înkă numai pe titlurile de luminaț­x și principe date prin o fissură ce am reprodus să. Ka unulă ce tratesse ka egală kxtre egală cu principele Kaîmakamă, kare se numia î­n­ă 1­ți­m­e­a sea, Domnulă Grigorie Bibesku gelossă de acestă titlu află Dom­nitorului țerrei, tipăresce formele de hârtii officiate: rapporturi, adresse etc. Cu următorulă titlu: î. S. PRINIJULUI G. B. BRÂNCOVANU E­t­i­t­o­r­ură așezămintelor« 9 Brânkovenesci. R­e­v­i­s­o­r­u­l c­o­b­o­l­u­l­u­i de munte. Suntă silită sx mx opreskă aci ka să deslusescă acestă puntă spre înțe­legerea mai cu semx a străiniloru. în România numai ux persónx e­­ste întitulat x I­n­x l­u­­­m­e­a sea, (son A11 o­s­s­e) și acestx persónx este Prin­cipele Domnitor­. Inițialele I. S. nu se pună de kxtă numai în hârtiile adressate Șefului statului. Așa dată Domnului Grigorie Bibesku se intitule­­ză pe sine șefă alla statului. Am zis să kx void sx daă ux des­lușire pentru străini; de aceea trebuie să spună aci ce lucru este acestx fur­­nikxrix de principi, beizadele, lumînări și luminațiî din țărra nóstră. Din vechime, kapuid Statului s’a chemată D­omnă, nevasta sea Domnă, fiii sxî k­o­k­o­n­i, fic ele sélle k­o­k­o­n­e, și nurorile lui k­o­k­o­n­i­t­e, în alianța nóstră ku Turcii. Domnii țevreî s’aă zissă la Konstantinopole, B­e­i și fii lord Beizadele, adikx fii de Bei. Pr­­nă astăzi în țerrx, fii de Domnă se nu­­mesku Beizadele. Beizadeaua era m­ă rangă trecută în arhondologie; își avea siutelnicii sxî, poslușnicii sei, drep­­tulu sxă de trecere la miră și cit. și cit, potrivit rangului sxă în ierarhia boe­­riloră. Daka tote titlurile boieriloru, dela konțipistă și pinx la pană, au ku­­zutu, pentru ce titlul ă de Beizadea să nu kade ? — bxzîndă titlulu de B­e­i­­zadea bade firesce și titlulu de lu­minare și de luminațix. Dupx acéstx deslușire prealabile, sx venimd la D. Grigorie Bibesku. Domnulă Grigorie Bibesku este Beizadea? Dalia se va mulțumi cu numele său propriu de familie, este. Dalia în­­să nu mai este Bibesku și este Bran­­koveanu, nu este­ pentru kx Brxnko­­veanu n’a fostă Bei. Mai mulți încre­­dințează kx ară i­ avendă kiară skri­­sorî alle d-luî Grigorie Bibesku pxnx sx nu marx kx lugxrița Brxnkovenka, în cari se subskria kurată și simplu Gri­­gorie Brxnkoveanu fxrx Bibesku, va sx zikix ka Brxnkoveanu s’a lepă­­dată de titlul ă de Beizadea. Acum, Domnulă Grigorie Bibesku este P­rincipe? sx cercetămă. Brxnkovenii mai xntxiî, așa cumă aă fostă ei Brxnkoveni, fostad Prin­cipi de Imperiă sau R­o­n­ț­i de I­m­­p­e­r­i­ă ? în volumul ă xntxtă din din Ar­chives Historiques. — Souverains et per­sonages distingues de Unites les nations. — în folio, Paris 1851 — 52. pagina 16, se zice kx Brankxvenii se bucura ă de titlulă de Konțî de Imperiă; kxci negreșita kx acestă titlulă de P­ri­n­­cipe nu ’să va fi trxgxndu dórx D. Gri­gorie Bibesku tokmaî de la Konstantin Vodx zissă Brankovenu ka Domnă allă U,xrei, kxci atunci ku assemenea drep­­turî mai toți Româniî s’ară putea zice principi, pentru kx kxtx rudenix es­te între d. Grigorie Bibesku ku Konst. Vodx, totă atâta rudenix este între toți Româniî ku acestă Domnă. Negreșită kx d-luî su bazează pe titlul„ Austriak kare ’lă­ră purtată Brankovenii. Deci, cartea de aură, ka să zisă așa, a no­­blețeloră Europiane spune kx Branko­venii aă fostă numai Konți de Imperiă Am cercetată de curiositate pe la Sekretariatu ka să vxdă daka vre în­­tr’ux parte de dossariă essistx vre­ux kommunikațiune a Agenției Austriace despre titlul„ Brankoveniloră, și daba d. Grigorie Bibesku este rekkomman­­dată statului română ku vre-ună titlu Brankovenesk de noblețx austriakx, rek­­kunnoscută în persona s­a, și n’amă găisită nimică. Ar fi de mare interes află D-lui Grigorie Bibesku se con­­state într’ună modă officială drepturile selle la titlul ă de principe, kxci e­­tx ce se spune — și s’o luxină mai de aprópe ka se nu ostenimă pe lektori. — Se zice kx Banulu Grigorie Brân­koveanu, kare posseda­ux diplomx de noblețx austriaux, ku privilegiurî, drep­turi de asilă și cit, văzxndu-se îmbã­­trxnita forx Iii, și voindă să adopteze pe ux nepotx a sea de sorx Joița Ma­­vrokordată (mai txrziu d-na Bibesku) a scrissă la curtea Vienei, arrettxndă possițiunea sea, intențiunea ce are, și cerîndă voix sx pótx lxssa acestă titlu de noblețx, cu care­a onorată kassa Austriei familia sea, nepotei selle Joi­ța Mavrokordată, la care cerere a sea kasa Austriei ar fi respinsă, kx ace­stă titlu de noblețx a fostă dată Bran­­koveniloră ku dreptulu de a­ lă trans­­mitte numai moștenitoriloră loră în li­­nix dreptx de parte bxrbxtéskx. Extre acestea se mai assigură kx îndată după mortea banului Grigorie Brânkoveanu, Austria, prin agentură sex din Bukurescî, ar fi cerută diploma de noblețx datx Brânkoveniloră, kare i s’ar fi și dată și c­t. î 9 Se mai zice în kx kx atunci kxnd d. Grigorie Bibesku a intrată să ser­ve în armia Austriakx, ar fi făkută ce­rere să intre ku titlul­ de principe de Imperiă, pe care l’ară fi purtată Banulă Grigorie Brâncoveanu ală kă­­rui nume îlă portx și d-luî, se zice kx i s’ar fi deklinată acestă dreptă, și kx în armia austriakx a fostă primită ku titlu de Beizadea, principe, kumă amă zice, printr’o traducție impură, fiă de prinții B­e î ș.c.l. Acestea daka voră fi așa, este axă de totă. Dar și ne fiindă așa, acestă înălțimea sea din pomelnicură sxă de titluri este o usurpare; nici niminî altă, prezumă amă deslușit-o, afară de Domnitorulă țxrei, nu póte să se nu­­miaskă astă­ felă. Unui fostă Domnă ală țxrei, i se póte zice Maria Ta, nu însă înăl­­țate Dómne. In tóte scrisorile Banului Grigo­rie Brîncoveanu adresate la Viena a­­txtă înaintea kxtă și după revoluțiu­­nea d-lui Tudor, sup­ semnătura aces­tui bătrînă, fix din simțimîntă patrio­­tikă ka boieră ală țarei, fix din mo­­destix, era simplu și kurat, numai Ba­nulă Grigorie Brxnkoveanu. Nikxir­ în nici ună altă iskilită de dînsulă în țaix, nu se vede titlu de principe, și nici ciar rxposata Brankoveanka nu s’a numită altă­­ fetă de kxtă Băneassa Shi­monahia Brankoveanka , prekumă se vede și în ekusiorulă după frontispi­­ciulă Spitalului Brankoveneskă. De un­de dar a­rxsixrită acestă nume de Bassaraba, acestă titlu de principe și înkx și de Altețx? Kantakuzinestiî kari, aă venită cu numele loră în Roza Romanéskx în kx din timpulă lui Matei Bassaraba, kari saă însuskrită cu acesta și mai cu toți urmașii lui, în care s’a kontopită totă sîngele ce mai remxisesse de Bassa­raba și averile Bassarabiloră, kari aă dată Românieî Domni ka Dumitru în Moldova, ka Șerban și Ștefan în ter­­ra Romxnéska, kari au fostă konți de Imperiă ka și zișii Brankoveni, kari au fostă prinți de țări­ și de străinătate, în familia kxrora s’a recunoscută de către Austria ,hiar ereditatea pentru tronul Moldovei și ală României, — vezi Șer­­ban Kantakuzino în Arhiva ce­amu ci­tată mai susă, — Kantakuzinesciî kari tr­eskă cu numele loră, ku sîngele și domeniurile loră și ale Bassarabiloră, nu se zikă Bassarabi și nu se întitu­­leză nici konțî nici prinți. Și iară prea bine, nici dovedeskă ku acesta ku aă nume altă loră pentru tótă lu­mea și ux nobleță a țerei pentru cei­­ce admiră nobleță. Nu sc­ă pentru ce, fiindă cine­va în România nepotă de boieri și fiu de Domni allessă de țărix, i s’ară pxrea kx nu e destulă de nobilă și ară al­­lerga sx­ și kaute în străinătate o no­­blețx k­o­n­t­e­s­t­a­t­x, ku kare sx skim­­be gradul­ celă mai înaltă de noblețx a patriei sale necontestată. A fostă ux monomonix în familia Bibestiloră a-șî răsa numele părinteskă fărx nici ună reșonă. — Ună Domnă ka Știrbei s’ar fi numită Bibesku allă 2-lea și ară fi dată ună mare lustru neamului sxă. D. Grigorie Bibesku, care are atâtea kalități, kumă audă, ar fi mai illuminatii aureola ce încon­­giurx numele familiei selle. — Și pen­tru ce acéstă renegare de sînge și de nume ? — Pentru cinci mii de galbeni mai multă astăzi într’ună venită de­ux sutx mii galbeni ală d-luî Știrbei, și totă pentru a tâta într’ ună venită de mai bine de sésse­ zeci mii galbeni pe bari știmă kx o sx fix stx pînă George Bibesku sod­ulă moștenitórei Brxnko­veniloră și în kare venită urma sx în­tre neapărată și venitulă moșiei Brxn­kovenii fxix astă vindere de fiă. — Fix ori­ kare resenele, noi nu putemă să lxudemă nici pe fiulă ce pxrxssesce, vîrstnică fiindă, numele hxminuluî sxă părinteskă, nici pe părintele ce vinde spre stirpire numele cuvenită fiulă sxă xntîiă nxskulă, pe prunkulă sxă cellă d’xntîiă, și pxnx a nu ști kiară daka o sx mai aibx altulă, a’și vinde zikă, nemurirea sea nxskxndx, posteri­tatea sea, numele părinților ă sei și ală sxă pe ux moșix kare era sx fix tată a lui si fxrx acésta. 9 Sx nu-și închipuiaskx strxiniî kx ! acesta este ună lucru obișnuită în Ro­­­­mânia; nu, acestă degradare, negare de familix, desnaturare de fiă și de părinți se găsește numai între boieri, în noblețx, kumă zisă boerii, între­­băm pe nobilii Franciei și ai Englite­­rii s’ar putea tolera între dânșii una ka acésta ! — Se spune că însu­șijT noi ku mxndrie, kx d. Konstantin Negri a refusată o stare k’ună venită de mai bine de șai­zeci mii galbeni a vitregu­lui seă tat. Konaki care­ să kresku­­se și pe care slă iubia ka pe ună părinte și n’a voită să ia nume­­mele scă și se pxrxséskx pe ală tati­­scă, a refulată adopțiunea și stare ka venită de doue milióne. — Acéstă sta­re­a venită apoi la d. Vogoridis care s’a numit­ Konaki luîndă de socix pe fiiia lui Konaki. — Eakx boierii cei mari, eakx fanarioții, eakx însx și ro­­manii! — Vogoridis astăzi numai sub­­scrie Konaki pentru kx numai are pa­rale d’ale Konaki. — Sper­mă kx și d. Grigorie Bibiesku se va íntorce la nu­mele kxminului s­ă părintescă în scurt timpă. E fórte kuriosă să observe cine­va kumă s’a umflată din ană în ană titlurile d-lui Grigorie Bibesku. Pînă în annulă 1859 nu i se vede nikxiri titlulă de Bassaraba, tocmaî pe la sfîr­­șitul­ acestui arnă a brgată de serix kx este și Bassarabx. După acestă deslușire skurtx, dar de ajunsă gîndeskă, să vedemă kumă d. Grigorie Bibesku își fondezè gu­­vernul ă seă PESTE guvernulă țarei. Iatx ux cirkularix a sea extre ju­­dekxtoriile din țdrx : ■ Ctitorul­ Așezăminteloră Drănicu­­l mesei. Anulă 1857, Luna Dec. 26. No. 72. Monastirea Hurezu. „Onorar. Judekxtorie a distriktului Vîlcea. „Fiindă­ lix de la viitorul Ianuarie 1858, după raporturile și cererile ce Ne aă fxcută cuvioșii igumenî, stari­­țele și îngrijitorii ktitoricesciloră NOS­­TRE așezăminte, amă hotărîtă ka pentru mai bune regulă sx centraliseză tóte lucrurile civile alle ktitoricesciloră NOSTRE așezămînturî în capitala Bu­­kuresci. „Și fiindă kia pentru îndeplinirea acestora s’a ridicată de la tóte așe­­zămintele dokumentele și cancellariile ce se ținea prnx akumă pe la fix-kare așezămîntă în parte: „Pentru aceea, sub­ însemnatul ku onore invitx peon. judekxtorix ka pentru ori­ce proces să s’ar ivi în vii­­toră s’aă ar ave­akumă ver­b­ulă din așezemintele ctitoriei NOASTRE nci, să se amîne pentru viitorulă Fevrua­­rie fxkîndu-se sorocirile d’a dreptulă kxtre sub sem­­na­tu­ră Ktitorulă așezăminteloră Brînkovenesci la Bukurescî, ba în puterea unoră ase­menea citŭții ST PUTEMU după tre­­buință denumi advokațiî trebuincioși și să le încredințămă aktele necesarii re­lative la acelă procesă. De urmare nu NE ÎNDOIMI a fi onorați cu respunsă. Subskrisă: Pr. G. B. de Brankovano. Direktoră: D. Gikulesku.“ 4e sx kritikxmă mai interă în astx cirkularix? Forma? Nekuviința sau il­­logika ? Cine este acestă kititoră și ex­tre cine se adressezx? Kiar unui Dom­­nitoră konstituțională, putea să fairx unu aktă de diktatură la acesta? Mi­­nistrul­ Justiției putea să invite Tri­­bunalurile ia ună asemenea arbitrariă? Guvernul­ Kaimakamulaî, Ghika în lobă să trimite medici la domiciliul­ d-lui Grigorie Bibescu, spre a constata sta­rea sinxtatei sele, a tolerată un ase­menea ordonanu­x ciriularix. Acumă eată formula prin care se­­natură Inălțimei selle Domnului Principele Grigorie George Dimitrie Bibescu Bassa­raba de Brăncoveanu, clitorulu a șer­emin­­teloru Brăncovenesci, supunea decisiunele statului Dumnealoru la kibzuirea măriei séle Ctitorului: „în seam­a ținută astăzi la 20 Noembre etc. „Luxnduse în considerațiune are­­tãrile făkute etc., amă kibzuită etc. „D-nu Direktură va supune acé­ste kibzuire mariei séle Ctitorului.u Sub­semnați: Arsache, I. Florascu, S. Ferichide.“ Amă avea să menționămă multe asemenea formalități de organisare din întru a acestui stată, dar nu ne o­­kupămă de ceea­ ce nu putea extima organisațiunea statului română. Ea să nu estenimă prea multă pe lektori și mai vîrtosă pe lektorii străini kumă amă mai zis s’o, ku lukrurĭ ce n’ară putea să’i intereseze așa multă, publikxmă numai ună modă de proce­dare ală statului Ctitorului Brăncovenescu in statură română în privința admini­­strativă. De txte ori s’a bănuită în țdrrx kx a venită la putere ómeni mai multă sau mai puțină din partitură națională, atîtă judekxtoriile kixtă și Prefekturile s’aă plînsu la guvernă de disprețială satrapiloră ktitoriei Brînkovenesci ku kare se kalkx în piciore tóte regula­mentele administrative și tóte proce­durile judekxtorescî din țdrix. făă la întîmplare unulă numai din raporturile adresate Ministeriului afa­­cerilor­ interiore în aceste privințix, pe care mi’să am putută procura. „Kopie după raportulu Prefekturi de Dolja No. 12,810, 1861 Iulie 6, kătre Ministru din întru. „Pe tóte zilele acéste Prefekturx priimesce hîrtii din partea unor­ per­­sone învestite cu titluri de Revisor­ Brînkovenesci si sub Numere fxkînd cerere de desființare de kon­trakte, împliniri de arenzi, aseburxri de produkte etc. „Prefektura acesta n’a deklinat de lok, și tóte cererile s’au adus la înde­plinire, spre a nu se lăsa okasie sx se zikx kx autoritatea neglijezx reclama­­țiunele ce întîmpinx. Forma însx sub kare ni s’a adresat în­tot­dea­una a­­ceste hîrtii, m’m­ă atrasă atențiunea, d-le Ministru, și am văzută kx nu se destingă nici de kum de cele oficiale și superiore în kx. Acești pretinși revisorî, kxnd por­­nesc prin hîrtiile d-lor a se adresa Prefekturei, și încep stilul in cea mai liberă aroganță de drept, precum: „din ordinul Înălțimei Sale Principelui Bibe­­scul Bassarab de Brîncovenul, te invita d-le și el. Manierx care s’a simplit cu multă greutate de subsemnatul, kxnd să știe kx aceste hîrtii vin din partea particularilor”. „Sub­semnatul în urma reflectelor făkute asupra acestei neconștiințese da­torii a d-lor ziși revisorî, a găsit kx póte în viitoriă Prefektura sx fie chiar bxnuitx pentru disposițiile ce a luat după niște simple hîrtii fxrx sx fie ku­­noskutx persona ce i le trimite. kxci după observația fxkutx ace.pl revisorî sunt pretutindenea respîndiți, și lucrurile domniei-loră­asă ca dintr'o constituită autoritate oficială. „Pentru veri ce lasă și mai ku semn pentru demnitatea autorității guver­nului, sub­semnatul ve raportezi cu seriositate faptul acesta kare credeți, d-le Ministre, nu se póte nici de kum privi fărx indignație de sub-semnatul. Daka cu tóte acestea, d-le Ministru, s’ar recunosce de d-v. acești răspîndiți prin tóte părțile dip revisorî, apoi se bine voiți a komunika și Prefekturei pentru știința sa cum Principele Brăncovdnu au­ destribuit Țera in Revisoriate, și nu ce anume persone, fiindă-kx hîrtiile ce se priimesk în Prefektură, sunt de multe ori venite din alte județe. „Priimiți etc. etc. „Subscris: Prefekt Adj. Col. Raktivari” în urma acestoră stări de lucrurĭ, ce ar putea zice celă mai mare parti­zană ală d-lui Grigorie Bibescu? Noi ne mirămă de îndelunga răbdare a gu­­verneloră ce s’au succedatu de la 24 9 1­9­9­9

Next