Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-14 / nr. 287
Pxnx ie d-sa, nu va dovedi acele imputuri înaintea Justiției, sîntii în totu dreptulu de alii kablîka de kalomniatori. De aceea darü, viu d. ministru, a solicita de la dv. prekuma am zisü satisfacerea legale, și cerii ku stxruingx si lungi măsuri a da acestx pricinu în cercetarea Kurgii de Kasagiune, ka se se deskopere, falsifikatorulîi s’au kalomniatoriii, demnitatea postului ce am ocupatu, și care îlu okupx d. Șoimesku astăzi, dupe mine cere acéstă satisfacere. Interesulii societății și alți guvernului îlu reclama de o potrivii, și onórea d-le în parte ka ministru și atuncî și akumii, nu póte se ve ierte a suferi Si se afirme, kx agi avuții de organii principi alü Justiției unu falsifikatorii. Prrimigî, d-le Ministru etc. loan Deșliu. Kredeniü ki publikulu va afla ku plăcere kx d. C. Petresku fostö profesoriü de dreptű în Iași și care a debutatu ku atâta strălucire ín Bukuresci In kariera de avokatu, ka apxrxtoriu alügeraniloru, s’a așiezatu akumu ín Bukurescí, s’a pusu ín serviciulu publiku solinga și talentulu seű. D. G Petrescu șede pe podu Kaligei Nr. 70. Facemu asemene kunoskutu kx. d. loan Șoimescu, demisionându din postulu de Prokurorú la kurtea kriminali și a reluatü era frumósa kariera de avokata. ACTE OFICIALI. _ _ Prin dekret ku data 27 Septemvrie 1862, dupe propunerea fxkutx prin raport de d. ministru sekretar de Stat la departamentulu finanțeloru. d. Konstantin Artine, actualulă inspektoru financiar Idusa II, se numesce ín postula de kasier generali alü distriktului Ismail, reunxindu totü odatã ínsarcinalü provisoria și ku strîngerea și shkxsuirea venituriloru din Peskarit și Sxrxrit,ín lokula d. Hóiban, ce s’a pusu la cale a se ciema In altx funcgiune. Prin dekret cu data 29 Septemvrie 1862, dupe încheierea fxkutx prin jurnalu de konsiliulu ministriloru, se deschide d. ministru de finanțe unü kreditu suplementariu de lei 119.159 pe ani, spre acoperirea pensiilor votate de Adunare în sesiunile trekute și puse în aplicație de la 10 Genurie pentru partea Românieî de peste Milkov. Prin înalt ordin de zi cu data 3 Oktomvrie 1862, după încheierea făkută prin jurnal de konsiliulu ministriloru, se deschide d. ministru de resbelü unu kredita de 1,900 galbeni, jumătate din suma prețului de 3,800 galbeni, pentru kumpxrxtarea grădinei lui Penkovici, iar pentru plata restului de altji 1,900 galbeni ku dobînda lora pe 12 luni, să se prevază prin budgetulu anului viitoru. Prin înalt ordin de zi ku data 3 Oktomvrie 1862, dupe încheierea fxkutx prin jurnalii de konsiliulu ministriloru, se ínkuviinyezx a se libera de d. ministru alu finanțeloru unu banii pentru restulu de 1,900 galbeni ku a lorü dobîndi, peste 12 luni, spre asigurarea d-lui Penkovici de banii ce are a mai priimi din suma de 3,800 galb. Prin alta decretu d. Ion Petrescu se numesce ajutor direktorului Oficiului Statisticii; d. Nikolae Aleksandrin, referent I; d. Dimitrie Frunzescu, referent II; d. I. Bujorenu, referent III; d. Dimitrie Nikolau, referent IV. Prin alta decreta se deschide ministeriului agrikulturei, comerciului și alü lucrăriloru publice, una kreditü în casa generală a Statului de 49,950 lei, adikx patruzeci și nouă mii, nouă sute cincizeci lei, kursulu fiskului, jumătate din suma de 99,900 lei kostulü kumpxrxrei de kxire Statü a kaseloru d. Aleko Botez Foresko din Fălticeni ku totu lokuiü lorü, dupre dokumente și planuri Interita de Eforia acelui orașü, pentru autoritățiile distriktului Sucéva, sumă mare, dupre angajamente. Statul este datorit a o răspunde înainte la încheierea actului de cumpărătură. Restul de patruzeci și nouă mii, nouă sute cincizeci lei, 49.950 lei, se va prevedea în budgetulu lucrăriloru publice pe anulu viitopii 1863 la sergia a II a lucrărilor ekstraordinare. ROMANULUI V 26 OCTOMBRE943 PE STRAJA. „Lase-me ’n pace! Iase-me ’n pace, îmi spuiu!“ striga asalteri în gura mare unui omu, — nu, unii domnisiarii grosului, ínvestimêntatü după moda din urmă, cu botine de laka și mănușie glacées, kupelăria Ghibusti și tote celelalte acesorie conforma ziariului de modă parisiana, pe plaga teatrului înaintea kafeneler lui Fialkowski. Cuvintele acestea erau adresate către unii altü domnü Investimíntatü cu mai puțină elegangiă, pe care amikulu păcii ilü apukase d’unü nasture alü paletouluĭ seu, fără ’ndoielx ka prin acest aktu agresivu se dovedesku mai ku energiă dorința sa de pace, pe care o mai întări prin unü gestü espresivü pavagiulu ku piciorulu. Trekătorii se uitau ku are kare mirare la acesta fiin naivü alü sekluluĭ alti nouesprezecele, care cerea ku imperiositate cea ce ce lipsesce lumii întrege și ce toți doresti, se uitau la d ĭnsula și treceau ku indiferingă, ku acea indiferingă și nepesare ce karakterism epoka nostră, fiindu kă, fără Indoiesx, fix care avea afacerile sau preokupxrile sale partikularie. Eu, neavíndu ín momentulu acelui a nimiki de fxkutü, me oprii înaintea unui afisin, prefăcîndu-me să studiezu ku mare atengiune cele anungiate Intrínsulu; în realitate însă trăgeama ku urekia spre a asculta konversagiunea amatoriului de pace și a adversariului seu. — „Daru skumpulu meu, dacă sungi atâtü de tare pe strată, te espui a-gi vede pacea turburată. Vrei ka spiritulu sekfului se falcă istoria în parte pentru dumniata ? Herî pace, daru cine are pacea astăzi ? Papa atâtü de pagina kxtü și Sultanulu ; Imperatulu Napoleone nu mai multü de kxta împeratulu Rusiei. Astăzi nici o posigiune sociale, nici o demnitate nu aperă pe cineva de tulburare, nici chiarü municipalitatea Bukurescilorü nu e suxpatx d’acéstx kalamitate. Papa are pe Vittorio-Emanuele care nu-l lasă în pace, Imperatulu Rusiei are pe Herzen, regele Prusiei pe liberalii, Sultanul, poporagiunile kreștine; regele Ozon societățile și konflagtele sekrete ; Polonesii, Ungurii, Serbii, tóte popórele k’unü kuvíntü au ce n’au kxutatu și de care arü vrea bukurese se skape; și dumniata vrei kx, în astă stare de lukruritBnațiBap na ívin «lixstn isna muavim — Tokmai asta me superx, respinse setosulu de pace, îmi vine se ’nebunesku. Nimine nu voiesce se se mărgineskx în limitele sferei sale sociale, fix-kare vre se ajungă la posturile cele mari, se face una rolü, se guverneze, și astfelu nu se face nimika. 9 Și causa tutori relelor ü sunt: „ 1 numai ziariștii și libertatea tipariului. —, Te rogu nu mai vorbi de libertatea tipariului, nxci legea de presă, sau mai bine zikându legea în contra presei .... — Eiste pre îndulginte, ar trebui se fix multu mai aspră, kxcî gazetarii aceștia au lepedatü ori ce moderațiune, nu mai respectx nimikű: dakx unü funkgionariu greșesce ka omü, nu mai de kxtü ílü dau în gazetă și fakü,— kum zikü eí — apelu la opiniunea publikx; dakx unu boiariü nu-șî plătesce datoriele, nu numai kx kreditorium seüflü trage ín judekatx, ci lü și trece în gazete ; dakx voima s’avemü o prima donna mai bunx și ceremü o subvențiune mai mare pentru opera italiană, ziariștii schiarx și pretindu că banii subvențiunii se se kieltuieskx pentru teatru nagionale. Omenii aceștia s’amestekx în tote, kritikx tote, nu le e d’ajunsu kx boixriî au perdutu tote privilegiele și prerogativele lora, vorü se-i despaix și de moșiele lorü adikx de drepturile lorü d’a ave prekxdere la funcgiunile Statului. He felu ? Kundü a fostu iertată vr’o datx a spune kaiva în facix lucrurĭ neplăkute, fix și adevărurî? Ei bine, dacă buna kumingx opresce p’una amu a zice altuia vorbe superxterne, kumu póte se fix iertatü a le skrie, a le publika în mii de esemplare? Te Intreba și dumniata taci, va se zilix kx n’ai ce zice si-mi 7 9 dai dreptate. — Bame iertx, amu destule agi obiekta. Nu vezi kx dupx doktrína dumitale, nimikű n’arü fi mai lesne de kxtü a guverna; guvernele n’arü avé de kxtü se opréskx pe ómení d’a vorbi ka se aibx totü d’auna dreptate..... — Rízí kxtü vrei; lukrulü este kumü amü zisü: de tóté relele kulpoșî suntü numai gazetarii; dakx la alegeri se ’ntímplx scene skandalöse, kulpa este a lorü, kari publikx tóté reklamagiunile și tóté protestările; dakx magistratura inspiră puginü respektű, kulpa este a lorü, fiindü kx spunü publikului skandalurile și pretindü kx opiniunea publikx este unü tribunale mai presusü de tóté judekxtoriele ; dakx n’avem xnkx o bankx nagionale, kulpa este a lorü fiindü kx aü strigalű ín kontra proiektuluí propusü suptü pretestü kx kutare si kutare voieskü a sakrifika in-9 teresuli comune interesului loru partikulariű; dakx n’avemu drumuri de feri; dakx nu suntu bani la kasa tesaurului publiku, kulpa este a lorü. Totu realü ce se face și totu binele ce nu se face provine numai de la dînșii. Nu mîarü fi anevoix a-ți dovedi kx tóté kalimitxgile, tóté nenorocirile provinü de la,gazetari, kali prin nelegiuirile loru au atrasă mânia cerului, asupra bietei nóstre gére, kiarü și inundagiunile d’astx primăvară și cutremurulu de pămíntit de 4 ori în anulu acesta, nu le putemu atribui de kxta numai lorü. Pentru cei fxrx de lege trebuesce tocmai lege, d’aceea domnu Kostake Manolake Iepureanu a avutu dreptate a zice în kamerx kx legea de presă este xnkxpre indulginte și majoritatea a avuta dreptate se voteze kumit a votatü. — Darü pentru Dumnezeu, Domnule, ce póte folosi guvernului sugrumarea presei printr’o lege drakonianx? Nu vei txgxdui kx opiniunea publikx, ne mai putîndu-se pronungia prin organele sale, prin ziarie, se va manifesta ïntr’una altü kipu mai pugina plxkutü, kxci opiniunea publikx este o putere, prekumű a zisa impxratulu Napoleone, ín kontra kxrii a nici o altă putere din lume, nu póte lupta cu succesii. Dalix astupa gi gura organeloru naturali ale opiniunii publice, kumu póte cunosce guvernulü doringele nagiunii?sau krezi kx unii guvernü póte guverna in contra voingei nagionali? Nu vezi kx, ínekxndü kritika faptelor guvernamentali, se ’nekx totü d’o datx si ori ce aprobagiune, fiindu kx ori ce aprobare va fi kxnuitx ? fiindü kx publikulü va gxndi și va zice, ziariele nu potü vorbi altfelü; publikulü va kxuta și va găsi în fix kare kuvíntü, kxtü de inocinte, unü íngelesü askunsü, va citi pîntre rînduri și este sciutü kx bxnuelile, presupunerile, mergü totudeauna mai departe de kxtü adevărulü. Guvernulü, în lokü d’a kxstiga, perde, kxci publikulü krede tóté șioptele, tóté skomotele kiarü și cele neadevărate, și tocmai cele neadeverate le crede mai lesne, în desertü ar ridica ziariele vocea loru în contra acestorü șiopte, publikulü nu mai crede în zisele loru și se îndouiesce de sinceritatea loru, fiindu kx scie kx nu potű vorbi adevărulu, dakx nu este în favorea guvernului. Asta darü, în logu d’a kxștiga opiniunea publikx, guvernulu o perde. Prin legea în contra presei se sugrumă konstitugionalismulu..... . — Lasx-mx în pace, igi spuiu, opiniunea publikx este érxsí una din invengiunile cele noue; nu voiu se sevi de opiniunea publikx, voiu se me lxsagi în pace! Și ku aceste kuvinte fugi superatü și blestemîndu, dară nu mai putum auzi de kxta kuvintele de: olina, munca Giurgiului, Arnota.—Me apropiai akumu de adversariulu seü si lu întrebai: cine este Domnulu kare ai vorbitu ? — Este domnu D. . a fostu sluga Marelui Vornikü N... . pe urmă a fostu zapciu la plasa G. . ., a luată moșii monastiresci in arendă, și a luată de sogix o nepólx a fostului seu stupínü, ku zece ani mai mare de kxtü d ĭnsulü, darü k’o zestre bunx. Este superatü, kx s’a desfiiingatü boieriele și kx nu póte expxta unu rangü, unu titlu. A intrigată pentru a dobîndi o fungiune, dar nu se mulgumesce k’un postü Inferioriu și pentr’o fungiune superiorix îi lipsestu kapacitețile. Akumü sperx, kx la viitorrele alegeri, prin înrîurirea rudeloru, și póte și prin alte mijloce, se va alege ka representante alu distriktului P. .. . Mulțumia domnului adversariu alu amilului pacei și linișcii și ordini, antagonistului libertàții presei și mx ghî— din kxte ar fi de zisu, dalia legea în contra presei nu ne arü fi pust unu progapü la gurx, dakx cuvintele de Arnota, munca Giurgiului și Olina, rostite de aperxtoriulu ordinei, nu mi-arü suna xnkx la urekix. Din norocire n’avemü xnkx o lege în kontra libertxgii d’a gxndi, nxci altfelü — dakx guvernulu ar fi prinsi gîndurile mele — póte asta fi akuma. . .. Txcere ! txcere ! Txcerea este akuma cea d’xntxiü virtute a cetxgianului. Se txcernü daru și, kxtü timpu ne va mai fi ertatü, se ne ghíndima, se meditxma, se studixmü tóté ínkxín txcere, în adínkx txcere! Ierneskn. * ■ ~ - ' rl~ ............ 1 ■ Domnule redaktorii alü ziariului Românulu! bine-voitjî a trece ín ziaristika dum, urmxtoriulu memoár suptskrisű de noi, supt a nóstrx responsabilitate ! „Regulamentulu este înkx Ín vigóre pxnx akumü, după una osebită așezămêntu din 1835. Basatü pe regulamentu, — judekxtoriele de pe la distrikte sunt însărcinate și ku kazurile de trebi a komisiunii Epitropiceșci menite prin regulamentu pentru fiecare distrisktü ín osebi. §. 77 din capu al 3—lea legiuiriloru komisiunii Epitropicesci supune pe cei nekapabili a-și obxrmui singuri averile lorü viltuingiei atributurilor privitóre pe komisiunea Epitropiceskx. § 17 din semigiunea a 4-a autorisétă, nu numai pe orimari din rudenii, dar chiar și pe unii străinü a da de scrie komisiunii Epitropicescí și a cere înființarea unui consiliu de familie spre numirea unui epitropü asupra unui nevírsnika. § 232 a kondicii politicesci supune supta epitropix chiar și pe unii omu betrxnü ku dreaptă averea sa. — kondu elü au venită ín demoraț sau sunt. § 234 împuternicesce pe unu fin a denunța pe părinte kondu elű își perde meritele morali. § 334 din kondika civile emancipeză și pe unü nevxrsnikü kundü elü are merite și bune purtări. In virtutea S 334 din moduli civile, noi epitropiî am cerutu emanciparea tenxrului Soulyx Gxlkx; nu târziu însă ne-am kxită despre acesta, și apoi în virtutea §§. 232 și 234, denumindu komissiunea Epitropicescí a distriktului (adikx judekxtoria) apoi în puterea § 17 din sekgiunea a 4-a am cerută ka să înkege unu sfatu de familie în a căruia cercetare și desbatere se putemă desfășiura deferingele ce ne-au îndemnată a face acea denunțare! Comisiunea Epitropheskx a distriktului Tutova (judekxtoria) prin adresa din 8 Augustă No. 5341 ne- ,a cerută mitrika despre vîrsta denonatului; selingă, zicemă, pe care ar fi pututu-o cere dea dreptulă dela selgiunea statis tikx a prefekturei, —, dakx am putută avea vre-ună loku acestă demarșx a iei. Noi la acesta, ’i-amu respunsu, kx, basea denumirii nóstre este § 17 din segiunea a 4-a a legii komisiunii Epitropicescí kx kategoriele prevăzute în § 232 și 234 al kondicei civile, după kari și pe unfomă în totx vxrsta se póte pune luptă epitropix, ne este o reservă pe care nu o putem desfăși ura dekxta în sînulu unui consiliu de familie prevăzută de legi, și a căruia numai însuși înființțare am și cerutu-o prin acea denondiare. Am adaosă a aminti prin acela însuși răspunsă kx nu numai kxnd acela konsiliu i-ar presinta unu jurnalu pe kari o komisiune Qudelixtoria ’l-arti gxsi ne’ndeplinitü ku dovezile relative la hause, atunci va avea o pasiune autentikx a-și face observările; am adaosa xnkx kx acestă adresare a ei kxtre noi n’ar fi tdekată unü abusü de putere ce ar provoca § 36 din legea Kurgií de Kasajjiune ! kxtre acestea apoi — In virtutea articlului 218 din instrucțiunea privitorix la condițiile postului de prokurora — neama adresată și kxtre J-lui rugându-li se stxrueskx de a se înlătura de kxtre komisiune (judekxtoria) reaua interpretayiune a legii, și a se da demarșia kuvenitx denungirii nóstre. He au făkută și d-lul Prokurora nu scimü ! Neamu trezită ku adresa din 21 Augustu No. 5651 a acelei komisiuni In următoria keprindere, kx: prefektura ginutale au fost: Invitatx a-I da scimijx despre purtările denor>natului din partea nóstrx, kx acea prin adresa No. 15833 arîtx kx txnxrulu pxnx în trebutu posedea o purtare morale și onestă și kx nici este risipitoriă averii prezumă ’1amă deklaratu , și kx pentru un așa rezonă cererea nóstrx se anulezx.u Noi nu vedemu în legi kx pentru deslușirile de cieltuitoriă și desfrînatu komisiunea sx fix oprită a înthega unu sfat de familix fxrx a se Întemeia în acesta numai pe relajiunile ce ar du* lege de la partea administrativă, nu vedemu în legi kx o așa îngrijire de denongrare se fie Ixsatx în sarcina, greutatea și răspunderea administrațiuniloru. Cu tóte acestea , póte kx comisiunea (judekxtoria) aă nimerită a-și împlini datoriele sale prin demarșia ce aă lualu. Dakx au nimerită, vx rugumă d. rodaktoră se publikayi acéstx a nóstrx descriere spre a se informa nu numai ministerală dreptxijii de prokurorulă generale, komisiunea Epitropheskx, dar și poporulă românu, de talentele, kapacitatea și devotamentulu ku kari amplosajjii distriktului nostru își împlineskă misiunile. Dakx kumva în acesta, de kxtre autoritățiile kompetingi, se va găsi kx s’au urmată din partele o rea interpretare a legii sau abuzii de putere din partea nóstru lukru e lăsatü în devotamentulu acelora respective autorități. Dimitru Gălcămescu. Căminar V. lem Bârlady, Septembre 1862. CESTIUI VIEIl. PROPRIETATII desbătută de proprietari și plugari la 1848 editată de C. D. ArtCESCU. PREȚUL IN SFANȚIlO. Se afiă depusă la administrația acestei foi, și la libreriile d-loră Ioanid, Socek și Bălxceanu. Amanjitma sosirea unui Profesoriu de limba framese, Italiană, germană și latină, precuma și de șcivințele matematice și kare kautz una lokű de guvernatori intr’o familix sau legiuni partikularie în orașisi. Cei ce vor avea trebuingx de una sau d’alta se voru adresa la Osperulu Europei No. 14.