Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-22 / nr. 326-327

1068 Grecia înfruntări peste înfruntări de la Enghtera și de la Turcia, și acum kandü frumósa sea junetă asburatu, kandü are 50 de ani, kandú numai póte reîncepe altă barieră, kandü a renunțiată pentru tronulu Greciei la o parte din averile sele bavaresi, îlu trimite la Munik, sora se aibă mekarii resursa d’a reclama despăgubire pentru viața sea perdută, stîrpită (se vie manquie). Desigur, meseria de rege este o meserie perdută. Dacă sucesoriulü lui Othon nu va stipula, în ciasa de alungare, o mare despăgubire, vomă admira botezătoria sea încredere în viitoriu. m ROMANULU 1 /5 Decembre. mm FINANCELE TEREÎ I. Somnule ministru alu financelonü a arătate Adunării legislative, printr’o „expunere de motive în sprijinulü proiectului de lege pentru budgetulü esercițiului pe 1863,“ situațiunea stării financiare și mizilacele spre a ecilibra cheltuielele cu veniturile țerei. Avemu akumü înaintea nóstra acesta kuvíntu, acestă espunere de motive, și usămil de drepturu și de datoria presei periodice a supune acestă disertațiune unei kritice imparțiale, daru, spre a nu trece peste limitele ce ne a trasu legea presei, punemui alăturea ku operea domnului ministru de finance acea lege de presă, și echlibrandă unu articlu de finanțe și unulu de kodu penale, speramű kă vome sei a păzi legea și buna cuviință, și kă nu vomii ave nici o afacere ku domnu represintante alu ministeriului publikă. Domnu ministru de finance constată ceaa ce zisesemu totu d’auna, kă Statulu nu s’află în bankărută nici în falimentu, daru adaoge că a găsită pretutindine o dezordine de spărțată. Acestă mărturire de desordine, și înkă d’o desordine de spărțatu, e destulu de triată, căci, dacă desordinea nu este ănkă falimenta, daru conduce neoperatii acolo și este totudauna precursoriulu falimentului. Fiecare partikularia scieră, dacă odată afacerile sale pekunianie au ajunge în desordine, ruina lui nu mai este departe și însă este inevitabile dacă nu se grabesce a remedia acestui rau, a pune ordine in afacerile sale. Suntem și noi de părerea domnului ministru, kă desordinea este unulu din relele cele mai mari ale stării nóstre financiare, și kă trebue neapărată se nu mai perdhema timpu spre a înlocui desordinea cu ordinea; darii, spre depărtarea unui rau, se cuvine a cerceta mai ’nainte kausele kari lű-au produsu ; așia kredemü noi, așia proceda și medicii ; domnulu ministru de finance însă nu ne spune nimicu despre acele kause și ne lasă numai alé gici. Ne kredemu daru în dreptu a împlini lakuna pe kătu potü se fară acei kari n’au supta mănă aktele oficiale. De kandü a intratü desordinea în administrarea finanțelorü nóstre? Ordinea n’a fostu nici odată, însă mai este una pasü de la ordine la desordine și ’ntrebămu, de kăndîi sa fokutu acelu periculosu pasti ? Sistema vekiă avea fără îndouială defectele sale, daru asta felu kuma era și kuma se praktikase intr'una timpu îndelungații, nu dedese o pasiune gravii imputări de desordine. Se cunoscemü că acea sistemă veriiă lăsă multe de dorită, kă maî ku semă kontroli] lu era anevoiă și lăsa unu kämpa destul de intinsa arbitrariului și abusuriloru; recunoscemü că o reformă era necesariă, daru nu ne putemu uni cu modulă în care s’au introdusu acele reforme: s’a luatu regulamentulu financiare ale Franței și s’a tradusu in limba română ku are kari emiteri; apoi acestu regulamentu s’a datü în măna tutori comptabililoru Statului spre a se conforma ku dînsulu și a lű urma întocmai. Lăsăm la o parte kă unu lukru póte fi fórte bunű, fórte pratitabile în Francia, fără ka pentru acesta se fiă și aplikabile. în Romănia, kxcifiă karctera are partikularitățile sale și karakteriulu seü distinctű, căci Romănia nu pate fi măsurată ku metru și reformele sale trebue se se desvolte din propria sa natură. Nu voimit a și bana pe introdukatoriulu noului regulamentu financiare, insă trebue se spunema că n’ar fi trebuită a se mărgini la o simplă tradukțiune, ci că ar fi fostu mai bine a studia sistema financiale francese și situațiunea partikulariă a țerei nóstre, și, după acesta studiu, se aplice la noi modifikațiunile și îmbunătățirile compatibili cu starea nostra sociale, se introducă treptatu acele reforme și numai acele a cărora utilitate și aplicabilitate s’a recunoscutu. Modulu kumu a procesu ministerial financelor și a fostu ku totulü altu-felu: fără a lua în considerațiune nici starea sociale a țerei, nici puterile intelektuali de kare póte dispune guvernulu, s’a repedatu d’odată sistema vektă dekomptabilitate și s’a introdusü una cu totula nouă, împuindu-o cu regulă tutorii funcționarilor si și fără a le da trebuinciosele și amenuntele instrucțiuni. Resultatul a fost o konfusiune generale și din konfusiune nu póte resulta de kxta desordine. Și kuma ar fi pututu fi altüfelű? Din toți kasiării generali ai distriktelor, mai nici unulu n’a solutu a alcătui kompturile sale, conformu ku modelurile anexate la instrucțiunea tipărită cele trimisese ministeriulu; unulű le-a înțelesii intr’unu felu, altulu intr’altu felu, unu alti treile n’a înțelesu dimiku. Este una faptul că din șeptesprezece distrikte de dinkece de Milkovű, pentru totîiulu semestru alu anului 1861, nu s’a gasitu doue kompturi alcătuite în conformitate. CIena ce n’au pututu înțelege kasiăriî generali ai distrikteloru, au înțelesu și mai puțină sub kasiăriî proșiloni și împlinitorii komuniloru. Nu putemu admite că acestă generale ne’nțelegere ar fi proveniții din o prostiă, ce ar fi lovitű d’o dată ka o epidemiă pe toți funcționarii financiari, nu putemu admite o asemene suposițiune, mai cu semă în țera nostra, căci este una adeveru recunoscutu de totă lumea, kă Romănulu are în genere unu spiritu ageru, petrunzetoriu, kă înveță fórte lesne și înțelege iute; trebue daru se admitemu kă nu s’a datu instrucțiunile necesarie, deslușirile neaperate și kă regulamentele nu erau destul de est»licite. O preschimbare totale unei sisteme înfățișează totu d’a una mari difikultăți în aplicarea iei, mai cu semă I la începută, kiariî atunci kandü instrukțiunile suntu cele mai explicite, ku al tbtu mai mari a trebuită se fiă acelei difikultăți la noî, unde, prekumu am vezutü, s’au introdusu nisce regule pe karipate nici kiarű traducetoriule nu le-a înțelesu. Confusiunea, desordinea a fost prin urmare consecința naturale a acestei prefaceri a sistemei komptabilității. Domnule Ministru al finanțelorü atribue șausa desordinii altora împregiarări, și unorü împregiurări ce potu îngriji ku dreptu kuvĭntu pe kontribuitori. D-lui zice: «Suntem în plină ■ desordine pentru că serviniele publice »n’au fostu ku îndestulare înze■strate, (!) și apoi kreditorii Statului ■ nu potu fi plătiți la timpu, ci după ■termine îndelungate, ș’acestă amănare ■ape să firesce asupra prețuriloru ce ■ se ceru de către întreprenori.* — Dacă înțelegerem bine ideia domnului Ministru de finance, c sa voiesce a zice kă Statulu, ș’anume administrarea financeloru, n’ar fi avuții funkționari de ajunsu, sau kă funkționarii n’ar fi fostu indestulü de retribuții pentru servițiele loru; alta felu nu putemu înțelege frasea »kă serviciele publice n’au fostu ku îndestulare înzestrate.»» Heremit iertare domnului Ministru, kă suntemu de opiniune contrariă. Scima că mai ’nainte s’a ’mplinitu totu acele servițte k’unü numerü mai mica de funcționari și ku apantamente mult mai mice, seima asemenea kă ku kătui o komptabilitate este mai simplă ku atätu este mai lesne de kontrolatű, ku atătu este mai anevoiă a se introduce konfusiune și desordine, și, din kontra, ku kătu este mai komplicată, ku atätü mai lesne se potu strămura greșele, ku atatü este mai tnevoiă a descoperi abusurile. Desordinea și neregularitatea nu potu proveni, după părerea nóstra, din lipsa, ci din prisosulu funcționariloru. Nu credemu kă aceluași lucru, înscriinduse în zece diferite registre, póte împiedica desordinea, nici să skrisulü multă contribue la regularitatea unui servițm; nu ințelegem, pentru ce nu s’ar pute aplica și pentru administrarea financiei ori comptabilitatea comerciale, kare face cu putință a cunosce, zi pe zi, posițiunea adeverată, care face controlarea ușiară și esclude orice eróre putinciosă. Daru dacă noua sistemă de comptabilitate copiată și trunchiată după cea francese, cere o îmmulțire de funcționari și de retribuțiuni, credema că ar trebui mai ăntîi a se esaminama, dacă avantagiele ce putemu aștepta de la acea reformă a sistemei, infățișează o compensare de ajunsu pentru sakrificiele pekunianie, necesitate prin immulțirea funkționariloru, sau, kumu zice domnu Ministru, prin înzestrarea îndestulătorii a servițielorfi publice. Se nu uitamu că acele sakrificie sunt positive, sigure și că avantagiele sunt, numai în perspektivă, o simplă speranță. Se nu untemű că sacrificiele pekunianie ce le face Statulu esti din pungele nóstre, se pläteskü de cătră contribuabili. Urmarea paragrafului kă ■ kreditorii Statului nu potu fi plătiți la timp, ci după termine îndelungate, amănare, care apasă asupra prețurilor si ce se era de către antreprenori,nu are I üimika a face cu cele precedinți, a- 1 iară numai daka domnulu ministru nu voiesce a înțelege prin înzestrarea servițielorO* sumele votate în budgeta pentru aceste serviție. Dacă este asta íelu, kumii au pututu lăsa ministeriele trecuie se trebu atâta timpu, fără a da sobotele, fară a presinta unu budgetű nou, sau celü putum se cerx unu kreditü suplementarű. Kamera n’a refusatu nici odată asemenea cereri, nici n’a cercetatu urgența lora, ci adesea fără cercetare Ie a abordatü. Kuma ar pute dorü astăzi d. ministru de finance se ne spusă că causa desordinii este că sumele alokate pentru servințele publice n’au fost de ajunsu, kă pentru acesta nu s’a pututu plăti la timpu creditorilor statului ? Darű dacă sumele alokate prin budgetű n’au fost de ajunsű, se înțelege că o simplă amănare de plată nu putea remedia, ci kă trebuia o adăogire de fonduri. Mărturizau că nu înțelegemu acastă argumentare. Domnu ministru de finance continuă cu enumererea kauseloră desordinii: »pentru că datoria publică a ■părții de dinkóce de Milkova se plă■tesce regulatü, klindű cea a părții de dinkolo s’a uitatü de trei ani, ■pentru că mijlocele de konstatare și ■de percepțiune nu sunt de ajunsű ■ și numai korespunde ku trebuințele aktuali ale administrației nóstre.* Nu putemű Înțelege, kuma pate fi o causă de desordine că datoria publikă în partea de dinkóce de Milkovű se plătesce regulatű: are ar trebui se înțelegemil kă fiinducă acea datoriă nu s’a phtitu dinkolo de Milkova, n’ar fi trebuitu a se plăti nici dinkóce de Milkovű? Neplata datorielorű ne pare totod’auna o desordine, și credemu că desordinea ar fi fostu și mai mare dacă datoria publikă nu s’ar fi plătită nici dinkece nici dincolo de Milkovo. Apoi domnu ministru, care in paragrafulu președinte s’a plănsu d’o înzestrare ne indestuhtórib a servițielor și publice, reatinge acea hordă și se plănge de lipsa mijloceloru de constatare și de percepțiune, cu alte cuvinte cere înilțirea funkționarilor ei. Amu esaminatu acesta mai susu și credemu că domnii represintanți ai națiunii se vom găndi de doue și de trei ori, înainte d’a aborda domnului Ministru de financie acesta adaosu la budgetulu celtuieleloru. Domniatora negreșită nu voru uita, kă suntu aleși de națiune spre a apera interesele kontribuabililoru, și kă ku kătu se va îmmulți numerulü funcționariloru și prin urmare cheltuielele Statului, ku kătă va trebui neaperate se semireskă și kontribuțiunile. Domnu ministru termină enumerarea kauselor, desordinii și zice că suntem în plină desordine financiară, în plină neregulă, «pentru că voturile d-vóstre (ale deputaților kaimei ei) de unifîkare au läsatu încă ■ după ele deosebiri în legile de im■posite într’o parte și alta a țerei în „în ceia ce privește contributele personale, patentele, timbru, pensiele, „și multe alte producte speciale.“ Ințelegem o forte bine că nepotrivirea legiloru de imposite intr’o parte și alta a țerei póte kansa, pînă la desăvîrșita loru unifikare, o greutate, o dificultate, dar nu credemu că acestă nepotrivire póte justifica desordinea. Aceași nepotrivire esiste în sistema mesujeloru și greutățiloru, in cursulu moneteloru și ’n multe altele; aceste tote suntű niște dificultăți, pe cari trebue se le depărtăm prin desevîrșită unifîkare, dar nu potu constitui o șausă de desordine. In acestu paragrafi se vede ki> s’a strămuratu o greșeală de tipariu, căci nu putem ® admite că unu ministru de finance se preaumere între kontribuțiuni pensiunile, zicându In ceia ce privesce contribuțiile: personale,patentele, timbru, pmstele, și multe alte producte speciale. Contribuțiunea personale, paiantele și timbrule pot fi numite, la rigore, produkte speciale ale statului, dar numit și ce felü potu deveni pensiunile, ce le plătesce statulu, unu produk l ű, acesta mărturisa că nu putemu înțelege; d’aceia ne place a crede mai bine într’o greșială de tipariu; amu dori însă, ba din korektoriu alu tipografiei statului se fie ku mai mare atențiune, kăci asemene greșele.... de tipariu avemu a mai găsi în acestă opere. Winterholder. NEGROLOGIE. Eu cea mai profundă durere a« nunțiămii perderea iubită a unei socie și a unei mame din cele mai devotate, ce era iubită și stimată de toți tăți au cunoscut-o, domna Zoe G. Ghica, născută Kantakuzino. Domnului Direptore alu Românului. Te rogu domnule Direptore a bine voi au rai deschide kolónele acestei foi, ala kăres-a amis avută onore a fi gerante și la kare am d’a tăuta amânarea a holabora în calitate de lucrătoru Tipografă, spre a mulțămi amiciloru mei din Pitești kari me înkuragiază a suferi ku bărbăție, a restulu de 3 luni, pentru care s’a pronunțată Kurtea Kriminală în Unanimitate la 2 Noembre Korinte. Primarui, domnule Direptore, încredințarea deosebitului respectiv ce reportă. J. Albesku. Amiciloru mei din Pitești. Domniloru, Fratele meu și amibulă vostru mi a trimisă, printr’o epistolă fără dată, felicitările vóstre pentru onorea neașteptată ce mi-a făcutu Kurtea Kriminală la 2 Noembre korinte, ka gerante alu ziariului Romănuță. Ve mulțămeskă de înkuragiarea ce-mi faceți Fa suferi ku bărbățiă arestulă de 3 luni și ănică ku măndriă fiindusă mi s’a dată o pasiunea a suferi pentru o kausă frumósă. Amicii mei, pentru mine, ziua în care amu avută onore a fi angajată ka gerante la Romă nulă, a fostă o zi fericită: căci Romă nulă, ka organiz ată partitei liberale, se bukură ku dreptn cuvîntă de stima kiară a adversarilor ă sei politicî; elu este, fără contestare, a patra rotă la karulă konstituțională și singura rotă, potü zice, kare prin mekanismul ă iei duce karulu celă greu alu Konvențiunii, destinată a umbla totu prin pietre și prin gloduri. Probă despre cele zise, este că pentru lokulu meu se oferim mulți omeni onorabili kari ambiționau acestă poștă, mai multă de bătu alții într’o vreme o isprăvnicie, pentru ce are ? Numai pentru onorea d’a pute servi ka povezi acestui stindar sacru contra loviriloră domniloru Prokuratori. Așteptă, frațiioră, în liniște, ba și domnu Aricesku, ziua în care Onorabila curte neamovibilă se confirme sentința curții criminale de la 2 korentü. Kändü amu în ochii mei exemplu la acelora bărbați onorabili, kari de done zeci de ani servă ka stegari ai partitei liberale, și kari au suferită kubukumă multe persecuțiuni ale tiraniei, kamu nu voiă fi eu are vesela și mîndru kandu mi se dă și mie okasiunea ka totă pentru o asemene kausă se