Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-24
A » VA. Din șansa aniversarei proklamării unirii, Te se serbezi astăzi, tipografia fiindui înkisi, ziariulu nu va eși mine. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Servicia particulară ală Romanului.) Viena, 4 Fevruarie. Insurecțiunea din Polonia începe a se întinde între Lituania, Podolia și Volinia. Centrulă insurginților, kompusu de 6000, este concentrată lingi Czenotphau, o parte merge spre fruntaria austriaki. Gotha, 4 Fevruaria. Ducele Coburg refuse. crist kandidatura Gresiei. k C VISTA POLITICĂ. mu.uREscl, !! jSr Adunarea, kunia aritantă erî, a asiultata kontra-proieptulă de adresi presintata de onorabilele d. Panu, și cerînduse tipirirea lui, s’a primită în unanimitate și s’a ourîtă desbaterea pentru ședința de Vineri, 25 Ianuarie. Acesti adresi, este astizi în mimele tutulor, și suntemn datori se facemă kunoskutaki, dupe tóte informirile ce marima, ea a gisita in tóte stratele societiții cele mai kildurosti resunetu. In numele celora mai mari, celorü mai vitali interese, atitü generale kite și individuali, konjurimü pe guvernă a se informa, dar a se informa bine, despre impresiunea «ie ea a produsă asupra tutorii ómeniloru, și kindă va afla-o, în totă adeverul ă iei, avemă deplina convingere ki va gisi ku cea mai mare înlesnire, modulă velă mai sigură d’a da îndati satisfacere tutorii trebuințelor naționale ș’a face astfelu ka națiunea întregi vezîndă faptele se repete ță ski în kurund, din inimi, ku kredinți, și ’n unanimitate strigarea ku care se termini acea adresă: „Se triiesci Miria Ta! Se triieski Rominia, una și nedespirțiti !“ Kită despre noi, vizîndă manifestarea despre care vorbirimă, vizîndă ki în doue ore astizi, afari de 1900 numere ale acestei foțe ce se impartă regulată pe toti ziua, mai multe sute de esemplarie s’a indikati» de la administrațiunea ziariului nostru, ne apținemă de ori ce comentariă și lisima cuvîntută numai opiniunii publice și represintanților națiunii. D. German ne trimite 6 epistoli prin care ne cere se facemă kunoskutu ki domnia sa și-a retrasă supskrierea din acesti adresi, fundă k’a fostă supskrisu-o fir’a o auzi și numai pe încrederea ce avea în recomandarea celoră ce i-au presintatu-o. Implinimă cerea d—lui German, și nici n’o însoțimă de nici una komentariă. Publikimă mai la vale începutulă desbateriloră adresei în Camera Prusiei, și recomandimă citirea loră, și publikului și d-loră deputați, kieî asemeni citiri nu potă debită a lumina și mai bine și pe poporă și pe represintanții sei. Publikimă asemene scriile ce mai avemă din polonia, precum și comentariile ziariului Wanderer. Avemă niki kite va scrii în privința Tronului Greciei ce se vor gisi la kolóna soră. Ne mirginimă numai a zice aci ki una din cele mai mari loțiuni ce s’a putut ă da guvernelor, kari nu sciu a merge pe calea cea largi a dreptiții și a libertății, a datu-o Eleni», guvernului Russiei. Ku tóti simpatia cea mare ce aveau pentru Russia, proveniți din causa religiunii, și ku tóti înrîurirea cea mare ce Russia dobínse în grecia, în bursă de doue sekle, și prin religiune, și prin aură, și prin diplomații, și prin promisiuni de libertate și naționalitate, Elenii s’arunki d’odati în brațile unei națiuni protestante, în bracele Engliterei ală kiri-a nume numai sburlca, pîni mai demi-zî pe Eleni. Și ku ce Englitera a fikutü acesti mare minune? Numai ku acea-a ki ea represinti Libertatea. Acestea, ne afikată se nu reproducemă nici odată asurdele, din tóte punturile de privire, sciri, ce se vedă de kitii va timpă în tóte foiele striine și kari se potă resuma în dlone kuvinte, ki, Ducele de Leuchtemberg ar fi sperindă a fi într’o zi rege alu Rominilor, și despre care s’arată sémn khiar în unele soie romíne. Noi n’amă vorbită, kieî n’avemă trebuinții a vorbi despre ceaa ce toți soiu ki nu este și nu póte fi. N’amă vorbitu mici pentru ki totă suntă pe spinirile poporului Romină vînitaiele kinutului, pentru ki mici Basarabia este rupți din lasta Rominiei, și pentru kin’amă, crezută și nu vom crede nici odată de mistă în viața națiunii Române, și în libertate. Desbaterea adresei în Camera Prusiană. La cuvîntul președintelui miniștrilor, în ședința de la 27 Ianuarie, cunoscute de cititorii noștri în cetenția sa a respinsü deputatulu d. Unruh: „Aceptă limba giulă frank alu domnului președinte alu miniștriloră, dară suntă silită a protesta în contra afirmiriloră și konclusiunilor sale. Dari domnu de Bismarck zice, ki tendința Kamerei deputațiloră este a face pe deplină dependințe de dînsa organisațiunea armatei și toti puterea esekutivi, mereză datoră a protesta în contra acestoră cuvinte, nu numai în numele meu și ală amicilor mei politici, ci în numele Kamerei întregi. (Vine konsimpțimînte). Daci artikolulă 99 ală konstituțiunii ar avea întru adeveră înțelesulă ce voiesce a-i da președintele miniștrilor, atunci guvernulă, spre a aduce și a meține o stare permanente fin budgetă, n’ar avea derită a înfiișta în toți anii ună budgetă neacceptablu. (Forte adeverată!). în mai tote constituțiunile, dreptulă Kamerei deputaților, la votarea bugetului este preponderate, și adună aminte, ki la revizuirea konstituțiunii în Kamera senioriale ș’a zisă, și s’a afirmată ki, daki articolulă 99 se va adopta în forma precum r esiste akumă, înrîurirea kamerei senioriale asupra folsirii budgetului ar fi reduși la ună minimumă. Acesta este în natura lucrurilor ă: este naturale, k’aceî kari pliteskă, trebue se posede și dreptul ă în kuviințiriî. (Konsimțimînte). Afirmarea domnului președinte al miniștrilor, ki miniștrii lukrezi totăd’auna numai ,,din ordinea regelui“ nu însemnezi altă nimika, de kită ki noi atakimă numai în apirinți pe miniștri dar în fapti pe koróni. Și în contra acestei afirmairi trebue se protesteză. Nimeni din noi nu voiesce kita și de puțină a atinge koróna sau a kitka înjpr’ună kipă respectul ăg kitre dînsa; nu voimă altă ceva de kită a apira drepturile korónei konformü cu konstituțiunea jurați, precumü și drepturile tereî. Acesta este nu numai dreptul nostru ci și datoria nostri între rege și intre țări. Suntemă datori korónei respectă, dar și adeviră, și franceți. Acesti datorii devine și mai imperioși, kind se va lua în considerațiune, ki interesele korónei și ale ferei sunt nu numai nedespărțibile ci și identice. Espresiunile de lealitate în adresa nostri nu suntă o simpli frasi.“ „Spre a eși din „impasă“ suntă doui mijloce: miniă, o efektivi venire înaintea nostri a guvernului ku skopă d’a ajunge la o înțelegere ku kamera deputaților. Kamera nu fuge de o înțelegere, a dovedită conduita iei în anulă trecută fiind din cuvintele ministrului de resbelă s’a putută deduce speranța unei împiciuiri. Ună ală douilea mijlokă este o otrîre statorniki, s’acesta o avemă. Este adevirată ki la tóte poporele civilisate progresulă liniștită și regulată este basată pe nisce kompromise; siriturî i~ regulare ’nainte sunt ă urmate d’asemene siriturî înapoi, și nu se póte bompta nici odată pe furtuni și vijelii, kieî nu se scie unde voră isbukni și pe cine voră fulgera. (Bravo!) dar pentru kompromise trebuescă doi. Dalia anulă nu voesce a cede nici bîtă unu firu de pită, atunci nu mai este ună kompromisă, ci kompromitere. (Konsimțiminte, Ilaritate). Domnulă de Bismark ar avea mai multă cuvîntă a vorbi de aleasă, dalii Kamera ar fi refusată totă bugetulă, dar ea a abordatu și pentru cheltuielile straordinare sume considerabile, și n’a șters de mită acele cheltuieli, pe kari Kamera nu le’a putută încuviința pîni la definitivi filisare a organisațiuni. Acesta nu este ună adasă. (Bravo!) Acesta este calea legali.“ Komitele Schwerin, care se pronunciase în contra proiektului de adresi a majorității și pentru proiektulu domnului Vincke, a luată cuvîntulă și a protestată, suptă unanimală aplausă ală Kamereî, în contra opiniunii domnului Bismarck, kiresa „Puterea trece înaintea dreptului“ ar fi sprijinută tronului prusiană. Președintele ministrilor a respunsă la acesta : Mi se impute k’asi fizisă. ..puterea trece înaintea dreptului. Intru adeviră, m’mi adună aminte a fi pronunciată acesti frasi. Am konsiliată kompromise, fiindă ks în viața konstituționali se ivestă adesea konflikte, kari neapirată alungă cestiuni de putere. Relă ce se afli în posesiunea puterei, este atunci nevoită a o întrebuința. (Tulburare). Nu prezintă o aprețuire imparțială a cuvintelor mele din partea dumnevestii, voiă numai rektifika, în protokolă, ceia ce am zisă . Komitele Schwerin , luindă iară cuvîntulă pentru o cestiune personali, alții: Ki n’ar fi zisă, ki președintele ministrilor, ar fi pronunciată Trasa „Puterea trece înaintea dreptului,“ ci numai, k’acesti frasi este resumatulă, koprinsulă esențiale ală cuvîntului sex. „Și, din nenorocire, suntă silită a repeți acesta (Inkuviințirî unanime.) Leopold (Lemberg) 28 ianuarie. „Gazeta Narodowa“ a priimită urmitorii telegremi de la Cracovia. Calea ferate, și linia telegrafiei între Warszawa și Petersburg sunt strikate. Lingi Radar, Plonsk, Mogilnika, Tykocin și Lubartow s’aă întîmplată lovirur * între trupe și isurginți. 1000 insurginți s’aă adunată lîngi Ostrovka, o alti grimadi între Brzese-Litewski și Biala-Podolska. In contra acestora s’a pornită trupe. La Brzese -Litewski a fostă omorîtă kolonelulă de gendarmerie Czerkasow. — Acestă ziariu mai publica uimitoaiele nuvele din fruntaria poloni: Insurginții în mare numeră, aă nmlită asupra Tamaczora, la fruntaria austriaki lîngi Belzec, aă gonită 500 kasaci ș’aă desarmată multe posturi de kasaci d’a lungul fruntariei. O parte din studințî ai akademiei a pirisită Warszawa și suntă între insurginți. Lingi Bi ale insurginții au luată generalului Szewelchikow o sunt însemnați de bani, destinați pentru armii. Podul peste Bug pe kalea ferată în Warszawa și Petersburg a fostă derimată. — Petersburg, 28 ianuarie. Ziariulü franceză de la Petersburg a muncit: Comunikațiunea telegrafiei între Warszawa și Petersburg este restabiliți. Trupele au plecază la Bug spre a lucra la restabilirea drumului de seră. Rușii au ocupată Suracz. O despărțire de trupe aplecată la Tycoczin spre persecutarea bandei oră numeróse ce s’aă refugită în picturi. La Warszawa lucrurile stau bine. S’a aretată bande lîngi Brzese-Litewski și Biala Podolska. Distriktele învecinate de Polonia Kowno, Grazno și Volhynia au fost declarate în stare de asediu. Poporațiunea de la țări n’a luată parte la insurecțiune. Trupele se concentri pretutindinea și íncki revoluțiunea. — Petersburg, 29 ianuarie. Ziariulü franceză de la Petersburg de astăzi aduce nuvele din Polonia pini la 28 la miazi-zi. Bandele de insurginți se țină ascunse în picturi. — Ziariul „Wanderer“ zice în kronika sa din numerului de la 28 ianuarie urmitoarele: „Este mai sigură și Principele Napoleone nu va lua cuvîntulu în cestiunea romani, ci va vorbi numai despre politika interni, în sensul ă liberale, acesta se înțelege. Aci trebue se facemă oservațiunea, ki tóte skomotile despre o rupturi sau desbinare între împerată și principe suntă firi nici un temeiu ; ambii veri mergă adesea împreună la vizitare, aă împreuni lungi conversațiuni între patru ochi și s’afli în relațiunile cele mai cordiale. Găsim acesta forte naturală: posițiunea lm—peratului Napoleon la centru este acoperiti de impiritesau aripa dreptă și de principele Napoleone ku aripa stingi. Póte generalele se împute aripei stinge,nu, conformă destinirii sale, s’afli la aripi și nu la centru? Principele roșii face o posițiune radikale, dar nu în kontra, ci pentru împerată; kulită își juki rolulă mai bine, ku atita mai cordială îi va strînge verulă împerată mina, — dupe kulise,se ințelege:“..... Telegramele dupe urmi de la Petersburg, ne arați situațiunea ka forte serioși, însi nu în Polonia, ci în Prusia înșiși. Cuvîntul împeratului kitre trupele sale di binuiali ki se pregătesce ceva destraordinaru, elă pune tonulă asupra credinței si devotamentului soră, ka kum ar avea temeli a se îndoui de dînșii, nu Hunjai at ițea, promiteri în scurtă timpă vațiune credința loră la încerkare. Est sti are vr’o legituri intimi între acea promisiune și între conduita în ontra Poloniei și anume în Kipulă ku are se esplati nuvelele despre o revoluțiune isbukniti akolo ? Ore ameninți perikolulă, kare se ardiki în Polonia, a esercita efectele sale deripimtare în Rusia? zilele viitorie ne voră da deslușiri despre acesta“......... — London, 29 ianuarie. Ritimă în ziariul „Morning Post:“ Principele Leiningen, nepotul (petit-fils) Ducesei de Kent se va propune Greciloru. Ziariul „Times“ din kontra zice într’un artiklu de fondü, ki candidatura Ducelui de Koburg nu este nicci pirisiti. O depeșii a ziariului „Times“ de la Torino anunțit: Markisul Pepoli a acceptată postură de ambasatură la Petersburg. — Paris, 29 ianuarie. Monitoriul de astăzi a muncii: Lordul Cowley în urma înstruinirii Lordului Russell, a espresă ministrului de externe mulțimirea guvernului englesă pentru cuvîntuln împeratului la esponențî și vina dorinți d’a vedea consolidînduse, prin simpliiaintele unei stime reciproce, loviturile de amiciție, care împreuni ambele popore. — Gendarmii papali au fifikată prisonieii mai mulți kapi de briganți. — Madrid, 28 ianuarie. Este probabile, ki d. Isturitz va pleca în calitate de ambasatoriu la Paris. Domnii O’Donnell și Olozaga au avută o konferinți; acesta a dată o pasiune la multe comentarie. D. O’Donell posede încrederea korónei. — Torino, 28 Ianuarie. In Camera deputaților, ministrulă de finanțe a declaratü, și sesiunea va continua spre a nu întirzia votarea bugetului anului 1863; a rugată pe Kamen se ïncepi îndat desbaterea se ’nliture interpelațiunile politice kariară putea kansa vr’o întirziare. A figiduită înfiișțarea unui plană de finanție și efectuarea unor însemnate ekonomii. Kariera a ’ncepută desbaterea. — Nnapole, 28 ianuarie. Dokumentele găsite la Principesa Barverini coprindu o epistoli cifrați, bare munci respeciare de bani pentru regele Francisku II, și reconstituirea komitatului burboniană, și konsfati, și demonstrațiunea fikuti la 16 ianuarie a fostă opera republikaniloră în serviciul Burboniloră. O alți epistoli anuncit sosirea unei rude a Lordului Normanby și se plinge de persecutirile Burboniscnoră. — Athena, 28 ianuarie. Sunbiti Adunarea naționale s’a declaratü konstituțti, deși nu s’a verifikat ínici tóte alegerile. Luni a fostă o desbatere asupra formelor președinției. Un președinte se va alege pentru durata unei luni. Astăzi se face alegerea președintelui, dară nu este înki terminali. Este forte probabiu, ki domnu V allois va fi alesă. — Newyork, 17 ianuarie. Generaliulă Macdernand a luată posițiunea konfederațiloru în Arkansas. 7000 konfederați, atacați prin șalupe banoniere, s’au supusă firi condițiune. Se zice ki generaliulă Burnside trece peste Rappahannock; konfederația aă evacuată în parte posițiunile lor la Fredericksburg. 1400 konfederațî au fostă bituți în Alabama. Generaliulă Longstreet a înlocuită pe generaliulă Bragg, Ună mesagiu ală președintelui Davis zice, ki pacea ar fi de dorită, dar ku neputinți firi independinți. Neutralitatea Europei este în desavantagiulă Sudului. Progresele resbelului sunt o mulțimi tărie. Perseverența este înșă necesarie. — Frankfurt, 28 ianuarie. Ziariul „Europe“ de astăzi publiki oorespondinți de la Torino, kare spune, ki negociați unele atingitorie de* candidatura Ducelui d’Aosta pentru tronul Greciei se continui. Domnu Pasolini a respunsu ki, daki puterile