Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-28
86 ROMANULU 2710 “ nefiindu de lokü mușktt0re, și mai multu ktutimü a lü abate de la o frankett, nu pentru ki nu era provokatt, nu pentru ki era nejustt și firi, logikt, alte ori nu îi respundeamü, ki skimbamu materia. Anésta, kumfi i«țelegeam, provenia (fiindu ki vorbele d-sale aveau totude-una sensü politikü, din kaust kt ee aprobamü puținii purtarea d-sale politikt. Este adeveratü kt d. Tell pare a fi kttre toți frankü și kttre mulți este, glumindü, mușkttorü, strt ínst ka d-lui si fi ftkutü totü ne pate fane una omü spre a nu fi de loki vulnerabile ín fania ómenilorü kari ’și fakü o lege riguróst de a fi konseninți. Kumüdart putea si -mi trezt prin minte kar. Ministru Teil, karé se arats ku attta frankert ín tóte. st se poti krede insultatii de vorbe diktate nu de altü simțimîntfi, ci numai de nelü morale, de unu respunsu spontaniu alüi conștiinței ? D. Ministru si-mi permițt a fi aplekatü a krede kt, póte alții îi au sugeritu ideea, sau l’au sikutü a lua de insulti neea ne d-sea ar fi apreciat si, neaperatü, din kontra, ka unu semnu de demnitate pentru mine, ftri ofenst pentru d-lui. Este asemenea adeveratü și rekunoskü kt d. Tell, pe lînga alte merite vekte, a inceputü, ka ministru, a pronede în ceea ce privesne instrukțiunea publikt íntr’unü moda ne îi fane onore. D-lui a restabilitü pe profesorii destituiți strt judekati Ín România de dincolo de Milkova, a retrasu budgetulu instrukțiunii publice presintata la Adunare de predecesorulu d-lui pe anulu 1863, karé era fórte perniniosa desvoltării intelektuali și morali a națiunii; și în fine, pare a voi fi întrodukt sistemulu elektivü în posturile administrative de skalt, karé este atttü de moralist torü, dat acesta nu va fi rostit de kttü o ideii fórte trekuóre, ceea ne a datü nastere la aueste espliktri, atitü de puțină prikute pentru mine. — Se zine Inst kt d. Tell ar fi numitü de profesori pe do. K. Boeresku și Al. Paskali, ku tate kt juriumü ne i-a esaminatü opinase a fi numai suplinitori; asemenea, se mai zise, kt are st ínt trëskt de profesorü pe d. Al. Petresku numitü, kumü se crede, strt formele nem te, de kttre predenesorulü d-lui, ne asteptindü * trekt anulü preskrisüi pentru numi timtivt! Termintmü, urtndü d-lui Teli ka geniülü liberttții și alü dreptiții, pentru karé, de multü, a fostü unulü din neí d’mtiiü de a’și fane merite, st’lü lumine si st-lü kondukt ín tóté lukrt-9 nie kttü va fi la guvernü. P. I. Cernátescu. Despre Centralisațiune. Prin centralisațiune se înțelege concentrarea în numele unui guvernu uniriű și centrale, a tutorii atribuțiuniloru puterii publice. Sau mai bine centralisațiunea este acea formă de organisațiune administrativi, ekonomiki și politiki, în care autoritatea centrale eserciti pekcesivi ingerinți asupri intereseloru locali și individuali, li sind acestora o libertate de akțiuni forte miki sau mai de loka. Centralisațiunea este oposibilă une știri de lucruri, unde autoritățile lokali, instituite prin komuni, prin departamente, sau prin provincie, ar 1 investite de atribuțiuni destul de întinse, pe kari le ar îndeplini cu o ingerinți pre mare. In țara unde centralisațiunea est stabiliți, autoritățile lokali sunt puținii lucru; autoritatea centrale este totula sau mai totula. Acesta guvern și administra în același timpii; ea dirige și conduce tóte afacerile țerei,mice sau mari, generali sau lokali. Autoritățile așezate prin komuni, prin departimente, prin provincie, depinde de dînsa și-i dau komptii de tóte actele lor. Kiarai în privința direkțiunii afacerilorű kuratű lokali, asupra kirora autoritatea centrale pare a le lisa kirmuirea, ea eserciti inici o supraveghiare neîncetați și unű kontrolu aktivű. Astafelu este, cele pucinu, centralisațiunea în espresiunea sa absoluți; daru este justa de a adauge și ea este suceptibile de mai multu sau de mai pucinü. în nici una timpu și în nici u én, sistema centralisațiunii nu a fostu asia rigurosii stabiliți, precuma era mai ku semi și niki esiste în Francia. Este unii fenomenü partikulari a acestei țări. „Unii ce analogű, zice Coquelin, „nu s’a rezut” nici kiar” în timpurile antice. Atunci guvernele guvernau, „darű nu administrau. Ele se ocupau „numai cu direcțiunea afacerilorü generali, lismdű cestiunea afacerilorü „lokali, în una moda mai asolutű, au„toritiților„ partikolarie din fiicare „provincii. Și daka kite odati gu„vernele interveniau în aceste afaceri „partikolare, era numai acidintele și „preatita pe kita interesulu puterii „lor„ pirea kiesige.“ „Nu s’a vizuttű nici odată, zice „d-nu A. de Tocqueville, în renumita „sa skriere „de la democratic en A„mérique,“ In seklele trekute una su„verana atitű de a solutű și atita de „puterikü, kare se fi întreprins“ de a „administra, prin elű însuși și fin a„tutoriulu de puteri secondarie, tóte „părțile unui mare imperiu, nu este „nici unul” kare se fi cerkat” de a „supune fin osebire pe toți supușii „la detaliurile unei regule uniforme, „nici kare se se fi coborítű la fii„mare dintr’inșii pentru a lu regenta „(kirmui) și conduce. Ideia unei ase„meni întreprinderi nu s’a presintatű „nici odati spiritului uman”, și daki „s’a intimplatű ka unu omü s’o kon„copi, insuficiința luminilor”, imper„fekțiunea procederilorű administrative, „și mai cu osebire opstaklele naturali, „la kari di nascere inegalitatea kondițiunilorO, ’Ju ar fi opritu índati din „esekutarea unei asia întinse curîri. „Vedema ki in timpulü celei mai „mari puteri al Cesarilor”, deosebitele „popore ce lokuiau lumea rominiei„strasen iici obiceiuri și moravuri „deosebite: ku tóté ki supuse aceluiași monarhu, cea mai mare parte „din provincie erau administrate în „parte; ele erau pline de municipali„ăăți puterice și aktive, și ku tóté ki „Intregulu guvernu alu imperiului era „concentratű în numai minele impen „ratoriului și ki acesta, la trebuinți, „reminea toto dauna arbitriulu tutorü „lucrurilor”, amenuntele vieței sociale „și a esistenței individuale skipau de „ordinariu administrațiunii sale centrale. „Imperatorii posedeau,steade „veratű, o putere nemirginiti și firi „kontra-misun c care le permitea de a „se deda libere bisareriei aplebirilorű „lor” și de a întrebuința tóte puterile „Statului pentru a le satisface; ii s’a „întîmplat și adesea se abusese de a„costi putere pentru a lua arbitraria „unui cetițian, bunurile și vieța lui: „tirania lorű apași forte pe unii, dar „ea nu se întindea asupra unui mare „numtru; ea se lega de kiteva o„biekte principali și neîngrijea restulu; „ea era violente și restrînsi.“ în vana ama ktuta astăzi în Europa sau în alte părți unü statü kare se se presinte ku karakteriele unei Henlralisiri komplete. Pretutindeni aütoritițile lokali se bukurt de óre ka- ri prerogative în dependinți. In Frannia numai o asemene centralisațiune ka anea ne difinitimű a esernitatü imperiulü séa. De aneia kiarü kuventulü kare esprimt lukrulü este mai esklusive franneseskü. S’a diskutatü multü și se diskutt nukt multü și in tóte zilele asupra folóselorü și inkonveniințeloru acestei sisteme. Speraința trecutului nu este de loku favorabile; asesta, inst, nu împediki de loku pe unu mare numeric de bărbați fórte luminați de a apăra ka una din cele mai strilunite konkiste ale nivilisațiunii. In ori ne kipu amü privi anesti sistemi, va trebui se recunesnemű kt ea konstitue una din cele mai mari nestiuni din timpul nostru: nestiune totu de odati istorikt, politikt, ekonomikt și totu d’auna egalmente demni de meditațiunile publicistului și de atențiunea omulu de statu. Fiindü kt arü fi prea lungü și de puțini utilitate aktualmente, și nu konformű ku skopulű anestuí artikolű de a trata nestiunea nentralisațiunii suptű kite trele punkturí: istorikű, politikű și ekonomikü, ne vomű margini a esamina anéstt nestiune mai multü suptű punktulű de vedere ekonomikü; vomü trata, adikt, despre raporturile ne administrațiunea are ku interesele ikonomine și industriali ale Ițerei, mtrturisindu inst kt este anevoit a-lü desptrți în tóté de nele alte punturi, ku kari ekonomistulü trebue se vi.ua adesea in kontaktü și spre kare sfirșitO urmézi se kieme, în ajutoriulű adevtrurilorű ekonomine, prinnipiile politinei și faptele istoriei. Sunt, prezumt a se demonstra mai la vale, doue feluri de nentralisațiuni: una guvernamentale sau politikt și alta administrativi. S’a pretinsű adesea ki este în neputința ale deosebi, nea a ne nu credema: „Neutralisațiunea politicii este, zine „Cuquelin, reunirea în minile puterii „nentrale, a tutorii drepturilor necesarre pentru a manține statul, în unitatea lui, pentru a prevedea, furt „resistența și furt îngreuiali, la împlinirea tutorii servintelor publice, este „atribuțiunea acestei puteri ceutrale pentru dreptulű esklusiv” de a face „legile generali, de a le promulga și „de a îngriji de esecutarea lor”, pentru dreptuli numai puține importante de a stabili și de a strânge impositele mari interesezi statulu intrega „de a recruta și de a întreține forța „publikt kare a trebue se veghieze la a„părarea interni și esteim, sci. este ku „unu kuvintű, reunirea în numele a„nestei puteri a întregei anelei părți „de autoritate publikt kare se întinde „și care trebue să se întinzi asupra „universității nettțimilor”. „Neutralisațiunea administrativă, în„și, este acea parte din atribuțiunile „puterii nentrale kare a atinge numai „interesele partikularilor” din fie-kare „lokalitate.“ Esista, în adevera, și nu pate fi alta-felü, unu mare numeru de puncte de kontakty între interesele generali ale Statului și între interesele partikularie din lokalitățile respektive, și prin urmare neutralisațiunea politiki urmezi se se atingi cu nea administrativi, în afari de aceste puncte, Guvernele poșestfi în dominiul altora. Eredemii forte utile de a reprodune urmitoarele cuvinte scrise de d-na A. de Tocqueville în mai susținitata și renumita sa open; Cuvinte «ari vor desluși mai bine, kari vorü premsa mai liiaramente aceste doue feluri de nentralisațiuni. „Nentralisațiunea este una cuvinta ne se repete necontenitü în zilele nóstre, și despre care nimine în „genere, nu kauft a-i premisa sensul”. „Exista ku tóte acestea doue fenturi de neutralisațiuni forte deosebite, „și pe kari este de folosit ale kune„sne bine. „Oare kari interese suntü komuni „tutorii părților” națiunii, precumü forjarea legilorű generali și raporturile „poporului ku stninii. „Alte interese sunt speciali unora „părți ale națiunii, prekumü de esemplu, întreprinderile komunale. „A konnentra în unu anelași lokü „și în aneaași mint puterea de a „dirige penele d’intern, va se zikt „a întemeia, ne voiu numi nentralisațiunea guvernamentale. „A koncentra în anelași kipu punerea de a dirige penele d’alü doile, „va se zikt a întemeia nevoiű kii„ma nentralisațiunea administrativi. „Suntü punkturĭ asupra ktrora „deosebitele speme de nentralisațiune „vine a se confunde. Darü lutnda în „totalele lor” obiekteie kari kadu mai „partikularmente în domeniul„ fie kt„una dintre dinsese, ajungemü ku înlesnire ale deosebi. „Se înțelege ku nentralisațiunea guvernamentale dobîndeșne o forțiune„mirginiti kundu se mesne ku nen„tralisațiunea administrativi. Ku kipulu „anesta, însă, se obininuesne omeni a „fane abstrakțiune komplektt și kon„ținut de voința lor”, a se supune, „nu o dati și asupra unui punktu, nu „în totul” și în tóte zilele. Atunci nu „numai kt ea (neutralisațiunea guvernamentale) îi birue prin forți, dar „nikt îi apuki prin obiceiurile lor”; „ea îi isolezi și-i apuki în urmi u„nulű kite unulü din masa Immune.“ „Kttü despre mine nu așiu pute „konnepe ka o națiune se poti uni „și mai ku semi se prospere ftrt o „centralisațiune guvernamentale. „Darü kredü kt nentralisațiunea „administrativi nu fane de ktti se „serveze poporele kari i se supunu ; ktri „ea tinde neîncetată a micșiora între „dînsele spiritulă de cetățiană. Este a„deviratu kt nentralisațiunea administrativi ajunge a reuni, la o epo„ki datt și în unü lokü óre-kare, tóte „forțele disponibili ale națiunii, dar „ea vetemt reprodukțiunea forțelor”. „Ea a ftkutü pe națiune se triumfeze „în ziua luptei, darű îi mikșioni zi ku „timpulü puterea. „Se se ié bine séma ktndű se „zine ki unü Statü nu póte lukra „fiindü-kt n’are Hentralisațiune; se vor„besne totü d’auna, ftrt a sni de nen„tralisațiunea guvernamentale. Impe„riulü Germaniei, se repete nekonte„nitű, n’a putulű nini odati se tragt „totü folosulű posibile din forțele sale; „d’akordű. Darü pentru ne? Fiindü ks „forța naționale nu a fostű nini odati „nentralisatt; fiindü ki Statulű nu a „pututü nini o datt se faki a i se su„pune legilorű sale generali; fiindü kt „partitele separate de anestü mare „korpü aű avutü totü d’auna dreptulü „saü posibilitatea de a refusa deposi„tarilorű autoritiții komune, konkur„sulü lorü kiarü in lukrurile kari in„teresaű pe toți netițimii; înalte ku„vinte, fiindü kt nu esiste nentralisaA „țiune guvernamentale. Aceiașî observațiune este aplicabile timpurilorü „meziane. *Ieaa ae a produse tóte „miseriele sometiții feudale a fostu ki. „puterea, nu numai de a administra, „daru kiarű de a guverna ort împăr„țit'L în o mie de imne și în o mie ,,de moduri, lipsa de o nentralisațiune „guvernamîntale împedika atunci pe „națiunile Europei de a pleși cu energi'B kbtri, aceluași skopu.“ C. S. Markovici. Lianițiatu în saiiițiele komeniali. ■.PenTA De obiectele trimise pentru loteria în FOLOSULU ȚERANILORU. 2 Kovorașie (descentes de fii) de Miriasea Domna. 1 Orologiu de aură smilțată și ornată cu mi rg>ritari de Domnului K. . . . 1 Paruri, de fildeș in sculptati de d-na K. 1 Bustă ală lui Stefan aelu mare de domnu K. . . . 2 Statuete de bronzul , Mir .. „ 1 Kutiuți de bronzul 5 1 Porte-montre d-na Alesandrina Durma. 1 Sachet 1 D-na Odo- 1 însemnitoriu pentru karubesku. 1 Perinițl de arie, anonimii. 1 Porte-montre n , . . . . 1 D-siora Alesandrina 1 pirebii papini , Triandafili. 1 Pungi 1 Porte-cigare d-na Ekat. Vasiliade. 1 Perini, d-siora Maria Vasiliade. 2 Twițe de lămpi d-siera Zoe Kristesku. 2 Koșiulețe de atîrnatl D-ra Elena Grig. 1 Kordone de klopoțeli Eliade. 1 Koșiuleță de atîrnatu d-na Toresku. D. R. L. R. (anonimulü . rai ) , v. kare a tri-1 Filigianu de lima .... . ,, ,s,. , , ... misdejani-1 Medalii, de la esposițiune ^ q piungii și un porte cigare. 2 Punge lucrate de arestanți d. Valentinianu. 2 Tivițe de lampiț D-na Smaranda Eu- 1 Pungi statiu. 1 Kiriuliți d-na Maria Misail. 1 Kiriuliți Id.m Eisapikal 1 Perekn papuni D-na Agnes Mincovv, . . . fkare din eróre s’a 1 Permi trekutü în numerală 1 Portofoliu mare trebuiQ luptă numele domnu Minko) 1 Pungi, D-și Ora Maria A. Zidiritianu uftati din erare în lista trekuti. 1 Prrekii papuHJ D_na p,uU#, G iu 1 Pungi, I 6 . 1 Pirekii papuiî d-na Elisa Pleșioianu. 2 Pireki papuiî) D-na Irena Mirgiri-1 Pungi I tesku (Kilirasi). 2 Garniture de nasturi pentru kimesii si 5 lire, anonimu. 2 Pireki papusi. D-și Dra Maria Konstantin Arion (de 9 ani). 1 Pungi, de tutunü, anonimü. 1 Sikulețu de batiste, d-ra Maria S. Voinesku. 1 Portă-folță, d-și Dra Elena Voinesku. Unii galbinii unu anonimii din Ploiesti. 10 Ikosari d. Matake Nikolau. 1 Perini brodați d-na Ekaterina Tirtișesku. 1 Paravanu de lampij Q mQnim i 1 Portu tabaku J 1 Napoleone pentru unu biletu, d-na Ekaterina Bolintinianu. 1 Tiviți I Q anonjrai) 1 Pereke papuii 1 Pungi, de tutunu, d-na Maria Ieronima. 1 Serviiiü de bafe d-na Cesilia Namvțt. 2Tivițe de lămpi, d-ra Elena K. Ruse. Din gresali de tiparii, d-na Zoe Teodoresku și d-ra Elena Katulesku, s’a uitatü a se treia în lista loterii. Le seremu ertare pentru anesti greseli, kni d-soră kari au fostă iele d’intîiă kari ne au trimisă urmitorie se obiekte, trebuiau publikate iele d’intîiu. 1 Rapușanii I d-na Zoe Teodoresku 1 Portă- Montrel și d-ra Elena Kirulesku 1 Rizimitoriă pentru condeie de Miranea Rosetti. V