Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)

1863-01-28

86 ROMANULU 2710 “ nefiindu de lokü mușktt0re, și mai multu ktutimü a­ lü abate de la o fran­­kett, nu pentru ki nu era provokatt, nu pentru ki era nejustt și firi, lo­­gikt, alte ori nu îi respundeamü, ki skimbamu materia. Anésta, kumfi i«­țelegeam, provenia (fiindu ki vorbele d-sale aveau totu­de-una sensü politikü,­ din kaust kt ee aprobamü puținii pur­tarea d-sale politikt. Este adeveratü kt d. Tell pare a fi kttre toți frankü și kttre mulți este, glumindü, mușkt­­torü, strt ínst ka d-lui si fi ftkutü totü ne pate fane una omü spre a nu fi de loki vulnerabile ín fania ómeni­­lorü kari ’și fakü o lege riguróst de a fi konseninți. Kumü­dart putea si -mi trezt prin minte ka­r. Ministru Teil, karé se arats ku attta frankert ín tóte. st se poti krede insultatii de vorbe diktate nu de altü simțimîntfi, ci numai de nelü morale, de unu respunsu spon­­taniu alüi conștiinței ? D. Ministru si-mi permițt a fi aplekatü a krede kt, póte alții îi au­ sugeritu ideea, sau l’au si­kutü a lua de insulti neea ne d-sea ar fi apreciat si, neaperatü, din kontra, ka unu semnu de demnitate pentru mine, ftri ofenst pentru d-lui. Este asemenea adeveratü și reku­­noskü kt d. Tell, pe lînga alte meri­te vekte, a inceputü, ka ministru, a pronede în ceea ce privesne instruk­­țiunea publikt íntr’unü moda ne îi fane onore. D-lui a restabilitü pe profeso­rii destituiți strt judekati Ín România de dincolo de Milkova, a retrasu bud­­getulu instrukțiunii publice presintata la Adunare de predecesorulu d-lui pe anulu 1863, karé era fórte perniniosa desvoltării intelektuali și morali a na­țiunii; și în fine, pare a voi fi întro­­dukt sistemulu elektivü în posturile ad­ministrative de skalt, karé este atttü de moralist torü, da­t acesta nu va fi rostit de kttü o ideii fórte treku­óre, ceea ne a datü nastere la aueste es­­pliktri, atitü de puțină prikute pentru mine. — Se zine Inst kt d. Tell ar fi numitü de profesori pe do. K. Boe­­resku și Al. Paskali, ku tate kt ju­­riumü ne i-a esaminatü opinase a fi nu­mai suplinitori; asemenea, se mai zise, kt are st ínt trëskt de profesorü pe d. Al. Petresku numitü, kumü se crede, strt formele nem te, de kttre predenesorulü d-lui, ne asteptindü * trekt anulü preskrisüi pentru numi­­­­­ timtivt! Termintmü, urtndü d-lui Teli ka geniülü liberttții și alü dreptiții, pen­tru karé, de multü, a fostü unulü din neí d’mtiiü de a’și fane merite, st’lü lumine si st-lü kondukt ín tóté lukrt-9 nie kttü va fi la guvernü. P. I. Cernátescu. Despre Centralisațiune. Prin centralisațiune se înțelege con­centrarea în numele unui guvernu u­­niriű și centrale, a tutorii atribuțiuni­­loru puterii publice. Sau mai bine centralisațiunea este acea form­ă de or­ganisațiune administrativi, ekonomiki și politiki, în care autoritatea centra­­le eserciti p­ekcesivi ingerinți asupri intereseloru locali și individuali, li sind­ acestora o libertate de akțiuni forte miki sau­ mai de loka. Centralisațiunea este oposibilă une știri de lucruri, unde autoritățile lo­kali, instituite prin komuni, prin de­partamente, sau prin provincie, ar 1 investite de atribuțiuni destul­ de în­tinse, pe kari le ar îndeplini cu o in­gerinți pre­ mare. In țara unde centralisațiunea est stabiliți, autoritățile lokali sunt­ pu­ținii lucru; autoritatea centrale este to­tula sau mai totula. Acesta guvern și administra în același timpii; ea di­rige și conduce tóte afacerile țerei,­mi­ce sau mari, generali sau lokali. Au­toritățile așezate prin komuni, prin de­­partimente, prin provincie, depinde de dînsa și-i dau komptii de tóte actele lor­. Kiarai în privința direkțiunii a­­facerilorű kuratű lokali, asupra kirora autoritatea centrale pare a le lisa kir­­muirea, ea eserciti inici o suprave­­ghiare neîncetați și unű kontrolu akt­­ivű. Asta­felu este, cele pucinu, cen­tralisațiunea în espresiunea sa absolu­ți; daru este justa de a adauge și ea este suceptibile de mai multu sau de mai pucinü. în nici una timpu și în nici u­­ én, sistema centralisațiunii nu a fostu asia rigurosii stabiliți, precuma era mai ku semi și niki esiste în Fran­cia. Este unii fenomenü partikulari a acestei țări. „Unii ce analogű, zice Coquelin, „nu s’a rezut” nici kiar” în timpuri­le antice. Atunci guvernele guvernau, „darű nu administrau. Ele se ocupau „numai cu direcțiunea afacerilorü ge­­­nerali, lismdű cestiunea afacerilorü „lokali, în una moda mai asolutű, au­­„toritiților„ partikolarie din fii­care „provincii. Și daka kite odati gu­­„vernele interveniau în aceste afaceri „partikolare, era numai acidintele și „pre­atita pe kita interesulu puterii „lor„ pirea ki­esige.“ „Nu s’a vizuttű nici odată, zice „d-nu A. de Tocqueville, în renumita „sa skriere „de la democratic en A­­„mérique,“ In seklele trekute una su­­„verana atitű de a solutű și atita de „puterikü, kare se fi întreprins“ de a „administra, prin elű însuși și fin a­­„tutoriulu de puteri secondarie, tóte „părțile unui mare imperiu, nu este „nici unul” kare se fi cerkat” de a „supune fin osebire pe toți supușii „la detaliurile unei regule uniforme, „nici kare se se fi coborítű la fii­­„mare dintr’inșii pentru a­ lu regenta „(kirmui) și conduce. Ideia unei ase­­„meni întreprinderi nu s’a presintatű „nici odati spiritului uman”, și daki „s’a intimplatű ka unu omü s’o kon­­„copi, insuficiința luminilor”, imper­­„fekțiunea procederilorű administrative, „și mai cu osebire opstaklele naturali, „la kari di nascere inegalitatea kon­­­dițiunilorO, ’Ju ar fi opritu índati din „esekutarea unei asia întinse cu­rîri. „Vedema ki in timpulü celei mai „mari puteri al Cesarilor”, deosebitele „popore ce lokuiau lumea romini­ei­­„strasen i­ici obiceiuri și moravuri „deosebite: ku tóté ki supuse ace­luiași monarhu, cea mai mare parte „din provincie erau administrate în „parte; ele erau pline de municipali­­„ăăți puterice și aktive, și ku tóté ki „Intregulu guvernu alu imperiului era „concentratű în numai minele impen „ratoriului și ki acesta, la trebuinți, „reminea toto dauna arbitriulu tutorü „lucrurilor”, amenuntele vieței sociale „și a esistenței individuale skipau de „ordinariu administrațiunii sale centrale. „Imperatorii posedeau,­­ste­ade „veratű, o putere nemirginiti și firi „kontra-misun c care le permitea de a „se deda libere bisareriei aplebirilorű „lor” și de a întrebuința tóte puterile „Statului pentru a le satisface; ii s’a „întîmplat și adesea se abusese de a­­„costi putere pentru a lua arbitraria „unui cetițian, bunurile și vieța lui: „tirania lorű apași forte pe unii, dar­ „ea nu se întindea asupra unui mare „numtru; ea se lega de kite­va o­­„biekte principali și neîngrijea restulu; „ea era violente și restrînsi.“ în vana ama ktuta astăzi în Eu­ropa sau în alte părți unü statü kare se se presinte ku karakteriele unei Henlralisiri komplete. Pretutindeni aü­­toritițile lokali se bukurt de óre ka- ri prerogative în dependinți. In Fran­­nia numai o asemene centralisațiune ka anea ne difinitimű a esernitatü im­­periulü séa. De aneia kiarü kuventulü kare esprimt lukrulü este mai esklu­­sive franneseskü. S’a diskutatü multü și se disku­­tt nukt multü și in tóte zilele asu­pra folóselorü și inkonveniințeloru a­­cestei sisteme. Speraința trecutului nu este de loku favorabile; asesta, inst, nu împediki de loku pe unu mare nu­meric de bărbați fórte luminați de a apăra ka una din cele mai strilunite­­ konkiste ale nivilisațiunii. In ori ne kipu amü privi anesti sistemi, va tre­bui se recunesnemű kt ea konstitue una din cele mai mari nestiuni din timpul nostru: nestiune totu de odati istorikt, politikt, ekonomikt și totu d’auna e­­galmente demni de meditațiunile pu­­blicistului și de atențiunea omulu de statu. Fiindü kt arü fi prea lungü și de puțini utilitate aktualmente, și nu konformű ku skopulű anestuí artikolű de a trata nestiunea nentralisațiunii suptű kite trele punkturí: istorikű, po­­litikű și ekonomikü, ne vomű margi­ni a esamina anéstt nestiune mai multü suptű punktulű de vedere ekonomikü; vomü trata, adikt, despre raporturile ne administrațiunea are ku interesele ikonomine și industriali ale Ițerei, mtr­­turisindu inst kt este anevoit a-lü desptrți în tóté de nele alte punturi, ku kari ekonomistulü trebue se vi.ua adesea in kontaktü și spre kare sfir­­șitO urmézi se kieme, în ajutoriulű adevtrurilorű ekonomine, prinnipiile po­­litinei și faptele istoriei. Sunt, prezumt a se demonstra mai la vale, doue feluri de nentralisațiuni: una guvernamentale sau politikt și al­ta administrativi. S’a pretinsű ade­sea ki este în neputința ale deose­bi, nea­ a ne nu credema: „Neutralisațiunea politicii este, zine „Cuquelin, reunirea în minile puterii „nentrale, a tutorii drepturilor necesa­­­rre pentru a manține statul, în uni­tatea lui, pentru a prevedea, furt „resistența și furt îngreuiali, la împli­­­nirea tutorii servintelor­ publice, este „atribuțiunea acestei puteri ceutrale pentru dreptulű esklusiv” de a face „legile generali, de a le promulga și „de a îngriji de esecutarea lor”, pen­tru dreptuli numai puține importan­te de a stabili și de a strânge im­­­positele mari interesezi statulu intrega „de a recruta și de a întreține forța „publikt kare­ a trebue se veghie­ze la a­­„părarea interni și esteim, sci. este ku „unu kuvintű, reunirea în numele a­­„nestei puteri a întregei anelei părți „de autoritate publikt kare se întinde „și care trebue să se întinzi asupra „universității nettțim­ilor”. „Neutralisațiunea administrativă, în­­„și, este acea parte din atribuțiunile „puterii nentrale kare a atinge numai „interesele partikularilor” din fie-kare „lokalitate.“ Esista, în adevera, și nu pate fi alta-felü, unu mare numeru de punc­te de kontakty între interesele gene­rali ale Statului și între interesele parti­kularie din lokalitățile respektive, și prin urmare neutralisațiunea politiki urmezi se se atingi cu nea admini­strativi, în afari de aceste puncte, Guvernele poșestfi în dominiul­ altora. Eredemii forte utile de a repro­­­dune urmitoarele cuvinte scrise de d-na A. de Tocqueville în mai susți­nitata și renumita sa open; Cuvinte «ari vor­ desluși mai bine, kari vorü prem­sa mai liiaramente aceste doue feluri de nentralisațiuni. „Nentralisațiunea este una cu­­­vinta ne se repete necontenitü în zi­­­lele nóstre, și despre care nimine în „genere, nu kauft a-i premisa sensul”. „Exista ku tóte acestea doue fe­nturi de neutralisațiuni forte deosebite, „și pe kari este de folosit ale kune­­„sne bine. „Oare­ kari interese suntü komuni „tutorii părților” națiunii, precumü for­jarea legilorű generali și raporturile „poporului ku stninii. „Alte interese sunt­ speciali unora „părți ale națiunii, prekumü de esem­­­plu, întreprinderile komunale. „A konnentra în unu anelași lokü „și în anea­ași mint puterea de a „dirige pe­nele d’intern, va se zikt „a întemeia, ne voiu numi nentralisa­­­țiunea guvernamentale. „A koncentra în anelași kipu pu­nerea de a dirige pe­nele d’alü doile, „va se zikt a întemeia ne­voiű kii­­„ma nentralisațiunea administrativi. „Suntü punkturĭ asupra ktrora „deosebitele spem­e de nentralisațiune „vine a se confunde. Darü lutnda în „totalele lor” obiekteie kari kadu mai „partikularmente în domeniul„ fie­ kt­­„un­a dintre dinsese, ajungemü ku înles­nire ale deosebi. „Se înțelege ku nentralisațiunea gu­vernamentale dobîndeșne o forțiu­ne­­„mirginiti kundu se m­esne ku nen­­„tralisațiunea administrativi. Ku kipulu „anesta, însă, se obininuesne omeni a „fane abstrakțiune komplektt și kon­­„ținut de voința lor”, a se supune, „nu o dati și asupra unui punktu, nu „în totul” și în tóte zilele. Atunci nu „numai kt ea (neutralisațiunea guver­­namentale) îi birue prin forți, dar­ „nikt îi apuki prin obiceiurile lor”; „ea îi isolezi și-i apuki în urmi u­­„nulű kite unulü din masa Immune.“ „Kttü despre mine nu așiu pute „konnepe ka o națiune se poti uni „și mai ku semi se prospere ftrt o „centralisațiune guvernamentale. „Darü kredü kt nentralisațiunea „administrativi nu fane de ktti se „serveze poporele kari­ i se supunu ; ktri „ea tinde neîncetată a micșiora între „dînsele spiritulă de cetățiană. Este a­­„deviratu kt nentralisațiunea admini­strativi a­junge a reuni, la o epo­­„ki datt și în unü lokü óre-kare, tóte „forțele disponibili ale națiunii, dar­ „ea vetemt reprodukțiunea forțelor”. „Ea a ftkutü pe națiune se triumfeze „în ziua luptei, darű îi mikșioni zi ku „timpulü puterea. „Se se ié bine séma ktndű se „zine ki unü Statü nu póte lukra „fiindü-kt n’are Hentralisațiune; se vor­­„besne totü d’auna, ftrt a sni de nen­­„tralisațiunea guvernamentale. Impe­­„riulü Germaniei, se repete nekonte­­„nitű, n’a putulű nini odati se tragt „totü folosulű posibile din forțele sale; „d’akordű. Darü pentru ne? Fiindü ks „forța naționale nu a fostű nini odati „nentralisatt; fiindü ki Statulű nu a „pututü nini o datt se faki a i se su­­„pune legilorű sale generali; fiindü kt „partitele separate de anestü mare „korpü aű avutü totü d’auna dreptulü „saü posibilitatea de a refusa deposi­­„tarilorű autoritiții komune, konkur­­„sulü lorü kiarü in lukrurile kari in­­„teresaű pe toți netițimii; înalte ku­­„vinte, fiindü kt nu esiste nentralisa­A „țiune guvernamentale. Aceia­șî ob­­­servațiune este aplicabile timpurilorü „meziane. *Iea­a ae a produse tóte „miseriele sometiții feudale a fostu ki. „puterea, nu numai de a administra, „daru kiarű de a guverna ort împ­ăr­­„țit'L în o mie de imne și în o mie ,,de moduri, lipsa de o nentralisațiune „guvernamîntale împedika atunci pe „națiunile Europei de a p­leși cu e­­­nergi'B kbtri, acelu­ași skopu.“ C. S. Markovic­i. Lianițiatu în saiiițiele komeniali. ■­.PenTA De obiectele trimise pentru loteria în FOLOSULU ȚERANILORU. 2 Kovorașie (descentes de fii) de Mi­­ria­sea Domna. 1 Orologiu de aură smilțată și ornată cu mi­ rg­>ritari de Domnul­ui K. . . . 1 Paruri, de fildeș in sculptati de d-na K. 1 Bustă ală lui Stefan aelu mare de domnu K. . . . 2 Statuete de bronzul , M­ir .. „ 1 Kutiuți de bronzul 5 1 Porte-montre d-na Alesandrina Durma. 1 Sachet 1 D-na Odo- 1 însemnitoriu pentru karu­­­besku. 1 Periniț­l de arie, anonimii. 1 Porte-montre n , . . . . 1 D-siora Alesandrina 1 pirebii papini , Triandafili. 1 Pungi 1 Porte-cigare d-na Ekat. Vasiliade. 1 Perini, d-siora Maria Vasiliade. 2 Twițe de lămpi d-siera Zoe Kristesku. 2 Koșiulețe de atîrnatl D-ra Elena Grig. 1 Kordone de klopoțeli Eliade. 1 Koșiuleță de atîrnatu d-na Toresku. D. R. L. R. (anonimulü . ra­i­ )­­ , v. kare a tri-1 Filigianu de lima .... . ,, ,s,. , , ... misdejani-1 Medalii, de la esposițiune ^ q piungii și un porte cigare.­ 2 Punge lucrate de arestanți d. Va­­lentinianu. 2 Tivițe de lampiț D-na Smaranda Eu- 1 Pungi­­ statiu. 1 Kiriuliți d-na Maria Misail. 1 Ki­riuliți I­d.m E­isa­pikal 1 Perekn papuni D-na Agnes Mincovv, . . . fkare din eróre s’a 1 Permi trekutü în numerală 1 Portofoliu mare trebuiQ luptă numele domnu Minko) 1 Pungi, D-și Ora Maria A. Zidiritianu uftati din erare în lista trekuti.­ 1 Prrekii papuHJ D_na p,uU#, G iu 1 Pungi, I 6 . 1 Pirekii papuiî d-na Elisa Pleșioianu. 2 Pireki papuiî) D-na Irena Mirgiri-1 Pungi I tesku (Kilirasi). 2 Garniture de nasturi pentru kimesii si 5 lire, anonimu. 2 Pireki papusi. D-și Dra Maria Kon­stantin Arion (de 9 ani). 1 Pungi, de tutunü, anonimü. 1 Sikulețu de batiste, d-ra Maria S. Voinesku. 1 Portă-folță, d-și Dra Elena Voinesku. Unii galbinii unu anonimii din Ploiesti. 10 Ikosari d. Matake Nikolau. 1 Perini brodați d-na Ekaterina Tir­­­­tișesku. 1 Paravanu de lampij Q mQnim i 1 Portu tabaku J 1 Napoleone pentru unu biletu, d-na Ekaterina Bolintinianu. 1 Tiviți I Q anonjrai) 1 Pereke papui­i 1 Pungi, de tutunu, d-na Maria Ieronima. 1 Serviiiü de bafe d-na Cesilia Namv­țt. 2Tivițe de lămpi, d-ra Elena K. Ruse. Din gresali de tiparii, d-na Zoe Teodoresku și d-ra Elena Katulesku, s’a uitatü a se treia în lista loterii. Le seremu ertare pentru anesti gre­­sel­i, kni d-soră kari au fostă iele d’intîiă kari ne au trimisă urmitorie­ se obiekte, trebuiau publikate iele d’intîiu. 1 Rapușanii I d-na Zoe Teodoresku 1 Portă- Montrel și d-ra Elena Kirulesku 1 Rizimitoriă pentru condeie de Mir­­a­­nea Rosetti. V

Next