Romanulu, ianuarie 1864 (Anul 8)
1864-01-24
► V A V AM LŰ ALÜ OPTULEA. VOIESCE ȘI VEI PUTI. Clipit. — Distru Pe anii — — let 128 — 152-Pe șese luni — „54 — 76-Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe o lună — „ 11 — — Unu exemplar” 24. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. lov.a. ADMINSTRAȚIUNEA ACESTUI pIARIU. Sunt rugați domnii abonați, atătu din capitală căzu și din districte, ale cărora abonamente espiră la 1 și 16 Fev.1864, anulă curentă, se bine-voiască a grăbi reabonarea d-lorui ca să nu fie nevoită acésta Administrațiune în observarea regulelor sale, a le înceta darea fetei pe căndă voiescu a oară. Gr. P. Serurie. Din causa serbării aniversărei Unirea, tipografia fiind și închisă la 24 ianuarie, diabiulă nu va esimăne. ADMNISTRAȚIUNEA PASAGIU LU ROMÂNU No. 48. Redacțiunea, Strada Fortunei (Caimata) No. 15. — Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Gerante respung etoria ANGHELU IONESCU. REVISTA POLITICA. BUCURESCI /~11 — 1-------^builuaru. Feuraru, ală Măne intrămă în alți soselea ană Unirii, ală adeveratei Uniri, căci este aceea făcută de către națiune prin ea însă—și, era nu de către guverne, și mai pucină încă de către guverne fără concursulă națiunii și cu consimțimîntulă, ca se nu chemă cu ajutoriulu străiniloru. Măne este a șésea aniversariă adilei acelea a în care tóte partitele, Ghicii, Cantacozinii, Știrbeii, drepta și stînga adunării, comercianții, industriașii, poporulu, funcționarii, generării, armata, afară din colonelul în retragere atunci d. I. M. Florescu și cu partita ce era la putere și care avea toți sorții d’a s’aședa și mai bine, coalișăndu-se și contopinduse cu națiunea, trecură prin tntatur ă de la Paris și printre Convențiune , și decretară, séu mai dreptu, făcură Unirea, prin votum de la 24 Ianuarie. E mare acea di pentru toți cei cari vorü se’nțelegă. E mare căci ea ne arătă, vă dată mai multă, c’uă partită, fiă că tu de tare, nu póte isbuti căndă voiesce a face că rescula de partită era no uă revoluțiune naționale; e mare căci ea ne arătă că coalițiunile nu suntu puterice decâtü prin puterea ideiei în numele căreaa se’ntrunescu, arătu prin propria lor ei putere; e mare căci ne-arată acela mare adeverit ilisă de Iisusu că, „unde veți fi douî adunați în numele meu, vom fi în mijjloculu vostru.“ e mare căci ne arată că națiunile nu dobindescu nimicu bunü decâtu numai atunci cândü in locu d’a sta în gonuchiate se scula în piciore, și c’atunci cându se scula , nu numai guvernele , nu numai armatele daru și chiaru tratatele, și chiaru puterile cele mari se pleca ’naintea voințeĭ unei națiuni, căndu acea voință se manifestă bărbătescu. Dară, fapta a fostă mare, și mari ar fi fostu rudeleiei dacă coalițiunea făcută pe unu principiu, nu se spărgea îndată dupe isbindă, dacă cei de la putere nu uitau principiulü ce i-a rădicată, și dacă națiunea nu’ngenuchiă din nou în facia celorü puterici ai dilei. „Maria-Tadise d. C. A. Rosetti, în numele Adunării și ală poporului română de dincoce de Milcov, — cea a „ce realță ipi“lumea nóstră și face se „tresalte de fericire anima Măriei„Tale, este că românii munteni au coronată în Măria-Ta, nu una individă „ci marele principiu de viață al naționalității nóstre.“ •)Și mai la vale: „Vădă acuma cel cari credü că „națiunile se căștigă prin sabie, că adevăratele conciste nu se mai face de „cât” printr'uă ideiă mare.......................... „Priimesce dară, pe lângă coróna „ce suntemă trămișî a-țî aduce, și„nimele a doue milióne și jumetate de „Români, cari ne-aă însărcinată a ți „le ’nchina cu amare ș’a te asigura că, „pe câră vei ține cu tăriă stindariulă „unirii, ală naționalității, ală dreptății ș’ală „libertății, Românii de peste Milcov, ca „și cei d’aci, te voră urma ca ună singură omă și strigăndă cu ună singuri „viersă: „Trăiască România! „Trăiască domnul Alesandru Ion I. Cei de la putere, coalițiunea d’atunci și ănsăși națiunea, mai repetimă și’n acadă mare di trebue se repetimă, nuarămă toți principiele, ș’acea uitare o plătirămu nu numai cu mari și felurite suferințe, și’n timpă de cinci ani împliniți, dară ăncă cu felurite umilințe pănă ce ajunserămă a ne vedea sugrumați arără de tare în cătă se ne tememă c’o singură suflare a străinului ar putea să ne curme slaba resuflare ce ne mai ține între cei vii. Și cătă de mare este culpa coloră cari aă fostă la putere căndă aveți, dreptă secțiune, în trecută, Guvernulu provisoriu ală Moldovieî ș’în presiute, adusă partitelorii ș’ală poporului Română, și recunoscerea Iui, de către tóte puterile cu tóta amorțirea în care ne are tarâmă îndată dupe seversirea actului de la 24 ianuariă 1859. Este că datoriă pentru noi, ș’uă datoriă d’acele cari ne înalță căci ne lumineză, ca de căte ori vorbimă de actulă din Bucurescî de la 24 ianuarie, se salutămă cu amare și cu respectă și actele socoteninței de două din Iași. Guvernulă d’atunci, ală d-loră Pană și V. Sturza, a fostă ună guvernă în adevără naționale. Eră a rădicată,— și meritulă este și mai mare căci era puțină împinsă de josă și de cei cari îlu încungiuraă — stindardulă autonomiei naționale în facia Turciloră ș’a Nemțiloră, și pate că suflarea cea de viéța ce respăndea în jurul, ne-a dată chiaru noue d’aci, ăntîia impulsiune, și ne-a făcută se fimă, fiă uă di măcară, dă națiune. Acestea le-amă disă ancă de la 1859, păn’ a nu cunosce pe domnu A. Panu. Aceste le-amă disă, la banchetulă ce s’a dată atunci dlui Negri, pentru alegerea din Iași."„Pentru guvernul din Iași, adisă atunci domnu C. A. Rosetti, într’uă închinare cea propusă, care este singurulă guvernă ce de în căderea României, a luată în mănă î drapelulu autonomiei ș’ală libertății!“ A! Căndă acésta națiune se va mai scula încă vă dată din îngenuchiarea iei, și căndă va redobândi libertățile sale și va asigura pentru totădeauna unitatea și libertatea iei, ea atunci de sicură va saluta și va răsplăti și guvernul provisorri din Iași, pentru că națiunile căndă sunt libere atunci numai sunt și drepte. Se salutămă dară aniversarea de la 24 ianuariă 1859; s’o salutămă cu amare și cu credință căci póte astă: felu, mari și mici, guverne și poporă, ne vomă tredi, și vomă înțelege că numai prin unirea partiteloră, numai prin libertate și prin ea însa sina națiune póte învinge tóte piedicile și póte trăi, și că cei de la putere numai pe acea cale potă fi în adeveră mari, în adeveră puterici! C. A. R. Monrad a respunsű la iă interpelațiune: că ar fi anevoiă a flice la ce argument voes ce guvernulu se consimță, ar fi mi lesne a țlice la care nu voesce se consimță. La unu Schesving- Holsteinu, la unu Schleswig indipendinte sau la uă despărțire a Schesvingului nu va consimți nici uă dată. Adresa a fost priimită în unanimitate. Domnul Monrad a declarată încă, — precumu spune corespondintele de la Hamburg, că abrogarea constituțiunii se va revărși cu liberulă consimțimăntă alü Senatului (Reichsrath). Noua stare a lucruruloru va urma imediat dupe acesta. Domnu Plong întrebă pe domnu Ministru: Se cere unu Schleswig-Holstein sau desăvârșit autonomia Schlesvigului ? La acesta a respunsu domnu Monrad: Nu, nici despărțirea Schleswigului. Domnu Plong a amenințată la acesta eventuabilitate ca uă mișcare popolară. La acesta a respunsu domnu Monrau, că asemenea mișcare va fi întâmpinată cu mijlacele extreme. Plecarea regelui se întăriră din causa morbului desperat a socrei sale, Landgraves de la Hesen Kasel. Schimbarea de curieri cu London este forte animată. — Hamburg, 28 Ianuarie. Temperatura: 5 grade căldură, plac. Pentru mine dimineță s’a comandată două convocări separate, spre a transporta pe Mareșalul Wrangel și rută Stabilă generală la Kiel. — Hamburg, 29 ianuarie. Gazeta „Hamburger Nachrichten“ (nuvele hamburgiane) anueia: Proprietarii de moșie și țăranii districtului „Dauisch- Wohld“ au fost amenințați cu esecuțiune pănă la finele lunei, fiindă-că s’au opusă a da furniturile prescrise pentru armi. La începutul săptămâni s’a trimisă oă brigadă întâgă la Eckernförde. Șanțurile lăngă Rochendorf au fost reparate și s’a construită altele noue. — Kiel, 28 ianuarie. Comanda superioră prusiană a reclamată mai multe sute care de transporte, fiarele Schleswig-Holsteine de astăzi spun că adunarea Sfaturilor holsteine se va convoca mai ântîiă pentru scopul ă d’a încuviința prin votul ă seă posterioră întocmirea noului guvernă ală erei. Brancfort, 28 ianuarie. In ședința de astă ții a dietei confederative s’a trimisă secțiuni pentru Holstein propunerea Hessiei electorale atingă torie de grăbirea deliberațiunilor, asupra cestiunii succesiunii și asupra represintanțiunilor deputațiunii naționale din Schleswig-Holstein, asemene și întrebarea comisarilor civili atingătore de convocarea Sfaturilor holsteine. London, 29 ianuarie. Iliariulă „Morning-Post“ declară tote zgomotile despre uă crisă ministeriale și despre retragerea Lordului Russell de deseverșită neîntemeiate. Iliariulă „Morning-Haid“ din contra afirmă că Lordul Russell se retrage. — Constantinopolă 23 ianuarie. țliarul „Levant Herald“ deminte concentrarea de trupe lingă Rusciucă și Silistria. Din 30,000 cerchesi emigranți ce se aștepta, au sosită pînă acumă 13,000. Uă deputațiune din orașele sănte ale Arabiei (Mecca și Medina) a sosită aici, spre a se plănge în contrr, guvernătorului de la Medina. In departamentele de resbelă și de marină domnesceră mare activitate. Operele de fortificațiune la Dunăre se sevîrșescă cu u o deosebită atențiune. Veli Pașa, mai înainte ambasaderă la Paris, a fost numită guvernatoră generală de Koniah. De la Dshieddah aflămă cu dată de 24 Decembre, că Emirulă Wehabițiloră ocupă o posițiune fortificată lîngă Abu- Aridh, de unde taie comunicațiunile cu termulă și amenință orașele lîngă țerma Sukeya și Hodeida. — Ashena 23 ianuarie. De la London se asceptă în curîndă ună tratată neă mai favorabilă în privința insulelor ioniane. Ambasadorele Bourrée plecă în congodiă la Paris și se crede că nu se va mai întorce la Athena. Mai mulți oficiali greci voiescă a lua parte la resbelulă germano-danesă. Pretutindinea iarna este foarte rigurosă. Copenhagen, 28 Ianuarie. La desbaterea naționale (Landsthing) domnu VINERIU JANUARIU 1864. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI. Abonamentulu în Bucuresci, Pasagiu Romănfi No. 48. — în districte la Corespondinm (Jiarului și prin Poștă.—La Paris, la D. Ktallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. —Administratorele farului D. Gr. Semne, AN UNCII] BILE, liniă de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, linia 3 — „ — " - i. -nr. Adunarea Electivă a ROMÂNIEI. Ședința de la 20 ianuariu 1864. (Puterea armată, și garda națională.) (Urmare.) O. Colonelă Adrian. D-loră, fiindăcă d. Boerescu discutăndă asupra amendamentului atingătoră de înființarea gardei naționale, a vorbită in Gestiunea generale a armării, să’mi fiă permisă de a vorbi și că, mai ’nainte de a respunde la tóte cuvintele d-lui în contra gardei, de a vorbi, dică, despre puterea armată a țerei de care tratămă astăzi. D-lară, puterea armată într’uă țară e trebuinciósă în doue privințe: ăntără, pentru mănținerea ordinii din întru, pentru liniștea publică, și ală dnoilea, care e misiunea armatei cea de căpeteniă și pentru care se facă tóte sacrificiele într’ună Stară, o de a apera otarale țerei și de a respinge năvălirile care ar veni din afară. D-lară, noi căndă amă tratată în comisiunea bugetară acestă proiectă, l’amă tratată din acestă punctă de vedere de a face oă armată seriosá care se pute corespunde la misiunea ei, adecă de a respinge invasiunile din afară, și meritulă acestui proiectă de lege, urmeíia ar Iu atribui numai guvernului actuale, căci amă găsită într’însulă tóte elementele trebuitóre ca se putemă și noi, luăndu-ne dupe dânsele a face ună proiectă care să cupriniă organisarea unei asemenea puteri armate. In ședința trecută, d. fostă ministru de resbelă a sprijinită ăntâială articolă ală guvernului, dicăndă că d-lui difere multă de ală comisiunii, căci acela pe care d-lui îlu sprijină presintă tóte mijlocele necesarii pentru întocmirea unei puteri armate, iar în acela ală comisiunii nu. Voiă respunde d-lui fostă ministru de resbelă căte-va cuvinte. Nu scă dacă acestea suntă ideele d-sele proprii, anse ceea ce scă este că d-lui a combatută totă d’auna în generală uă putere armată întinsă în țara nostra; și a combătută, d-loră, cu mare persistență, mai cu sumă în onulă trecută, în comisiunea bugetară, din care făcâmă parte împreună cu alți domni membri pro cari ’i rogă a’și aduce aminte cu cătă persistență d. fostă ministru de resbelă a combătută sistemul armării generale. D-luî dicea: d-loră, ștergeți căte regimente veți voi; ănse lăsați rouagiulă; noi trebue se avemă uă miniatură frumósá după armatele permanenți, uă miniatură bună, uă ținută bună, uă îmbrăcăminte bună etc. Eă amă fostă unulă dintre aceia care amu combătută acésta ideă și care voiă combate-o în totădeauna; căci daca e vorba se fiă uă armată, trebue se conrespundă la adeveratulu ei scapă. O- fostă ministru astăzi și-a schimbată ideele de ană și vine a sprijini proiectul ministerului de faciă, al căruia merită pentru acestă proiectă nu l’amă contestată, căci amă găsită în acestă proiectă tóte elementele unei puteri armate. Așadar, d-loră, că voră fi totă d’auna în contra miniatureloră de acesta natură, miniature care nu voră servi la altăceva de cătă a înghiți vr’o trei decî și mai bine de milione și a nu putea respunde la acea necesitate mare: (aplause) la înfruntarea năvăliriloră din afară. Acumă să venimă la d. Boerescu. D-lui are unü talentü fórte mare d’a vorbi, că nu suntă în stare d’a vorbi ca d-luî fiindă că eă nu suntă oratoră. Ceea ce d-luî a spusă este fórte dreptă din orecare puntă de vedere, dară mai ’nainte de toté dică, că d-lui nu a dovedită nimică positivă, nu a dovedită că acestă elementă noă ală gardei naționale ar fi incompatibilă cu celelalte elemente, ci tóte căre ni le-a arătată d-lui le scimă și noi, și le putem găsi în orice carte am deschide asupra acestei materie. D-lui înse nu a dovedită nimică pipăită despre ceea ce a susținută, ci zice că garda națională esclude miliția și vice-versa, că miliția esclude garda naționale, dar prin acesta d-lui n’a demonstrată nimică, ci ne-a spusă numai generalități, ne-a arătată principii d’ale împăratului Napoleone I și d’ale împă- Imperatului Napoleone III, principie pe care și noi le cunoscemü. Acești bărbați mari, căndă au tratată cestiunea armării, aă tratat’o totă d’a una din alt puntă de vedere, aă tratat’o din puntulă de vedere d’a ține Francia la înălțimea aceea la care trebue se fie ea in tota societatea lumii, pentru ca să potă avea uă acțiune liberă și puternică în afară; prin urmare acei bărbați nu au tratată cestiunea armării din puntulă sub care trebue a o privi noi, din puntulă de vedere ală întăririi în întru și ală apărării teritoriului nostru. Noi, domniloră, trebui să avemă uă armată numai pentru apărare, dar nu pentru ca să mergemă să cucerimă pe alții. D. Boerescu afisă că instituțiunile nóstre cele vechi se potrivescă tocmai cu milițiele; dară, d-lară, în acele instituțiuni vechi nu este nimică despre detaliurile în ce chipă să chemaă acele categorii de armată; noi seamă admisă tóte acelea însă amă arătată și modulă cumă să se cheme, care suntă atribuțiunile fiecăruia în acele chemări, ce are să facă guvernulu ca să se cheme; căci, cumă dică, d-loră, despre aceste chemări în istorie nu găsimă nimică, și scrți că multe lucruri sunt omise din istoria nostră națională. Este sciută că istoria nóstru tratâdă mai totă d’auna din puntură de vedere ală Domnitorilor, ea arată că Domnitorii erau totul, ei avea puterea absolută; soră că a fostă ș’atuncî Adunare, dar nu seă pănă în ce grabă se mărginea atribuțiunile ei, istoria țerei nóstre este mai multă istoria, și potă dlice biografia. Domniloră țerei. Noi, d-Ioru, amă admisă acele elemente care dice d-lum că esista în instituția, nile vechie ale țerei nóstre și amă pusă și dispulă cumă are să se facă aplicarea loră, amă făcută acesta fiindă că nu găsimă în istorie cumă se făceau acele chemări. D-lui însă, voindă să combată lucrură, s’a acățată de vorbe; d-lui frice că garda națională este ună ce necunoscută, însă, i-au arătat alți domni că este cunoscută și ducerea de gardă națională sau orășenescă nu este altă ceva de cătă miliția. Dire d-lui că prin acestă propunere se face uă contradicțiune la proiectură ce amă înfățișată noi ca amendamente la acela propusă de guvern; eă nu vână nici de cumă unde este