Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-05
ANULU ALU UNSPRE PE CELE O IES CE ȘI VEI POTi: Cap. Dist. Pe anii..............................lei 128 — 152 Pe ș6?“ lună.................... » 64 — 76 Pe trei luni...................... » 32 — 38 Peuă lună....................... » 11 — — Unu esemplarü 24 par. Pentru Parisu pe trimestru nr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. ADWITSTRAȚIUREA, PALAGIULO ROMANO Noi. . SED ACȚIUE A STRADA ACADEMIEI 22. SAMBATA, 5 AUGUSTU 1367. LUMINEZATE ȘI VEINI ----------Abonamentele în Bucuresci Pasagiu lü Românii No. 1. — In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Haltegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu ANUNCIURIT. E Linia de 30 litere........................ 1 leu. Inserțiuni și reclame, linia....... 5 - La 15 Augustü espirandu prenumerarea maij multora abonați, cei din judecie suntu prevestiți prin banta chiara adiariului, care rearată espirarea termenului, cei din Bucuresci au fostu și vor fi preveniți prin impărțitorii foiei. Acei dară cari vor fi bine-voi a pre noiți abonamentulu suntu rugați a nu ’ntiilia, spre a nu încerca întrerupere. Toții d’uă data se face cunoscuții d-lorii abonați, ale cărorii abonamente au espiratu și cari n’au regulatu prenouirea, că aceștii numeri este celii mai după urmă ce li se trimite. Administratorele Romanului TIMOLEON PALEOLOGU. SERVITXU TELEGRAFICI LUI ROHARULUI. BERLIN, 13 Augustu. Foiele oficiase declara că nici uă dată n'a fostă vorba deă întilnire intre Imperatură Napoleon I și regele Prusiei. Imperatură Austriei va merge probabile la 28 la Paris. PARIS, 13 Augustă. Imperătorsa și Principele Imperiale plăcumane la Chalons. Plecarea la Salzburg va fi la 17. Șederea acolo va fi de 4 Zile. Regele Greciei a sosită astă dimineață în Paris incognito. Scadra francese a luată de pe țermurii Candiei 2000 de bătrăni, femeie, și copii. CONSTANTINOPOLE, 12 Augustă. Se asigură că Omer-Pașta și-a dată demisiunea pentru că Contra-Amiralele francese Simon și alte corabie neutre au forțată blocul« Candie». FLORENZA, 13 Augustă. Garibaldi este la Sienna. S’asigură că prepară un cercare de inversiune în Statele Romane. Guvernulă voghiază cu activitate fruntariele. NEW-YORK, 13 Augustă. Președintele Johnson a destituită pe Stanton ș’a numită în locu’î pe Grant ministru de resbclu. NEW-YORK, 13 Augustă. S’aprobată formale că Maximilian a propusă lui Juarnz prin Statuiile Unite, se părăsescă Mexiculă pină căndă pe finanțnța Imperiului va fi decisă de, poporui. Seward, ministru de cilericală Statelor Unite, a refuzată însă a comunica lui Juarezastă propunere, nevoindă so recunoscu pe Maximiliane. Corpul lui Maximilian a fost dată baronului Magnus la Mexico. PARIS, 13 Augustă, țliabiulă la Patrie Șiee: Imperatură și Imperătorsa voră pleca în 18 Augustă de la Chalons, se voră opri să nópte la Augsburg și voră sosi în 19 Augustă la Salzburg. BELGRAD 13 Augustă. Qarasehanin a plecată la Ivanca (Ungaria) înaintea principelui de Serbia. PERA, 13 Augustă. Sultanul« a primită erî pe demnitarii imperiului pînă la rangul ală 2-le. I BH5 București Augustu. Recunoscința, a zise cine-va, este memoria inimei. Dovada, tilce d-nu E. Quinet, în epistola sea cătră Ministru afaceriloru străine al României, „dovada ce dă uă națiune ce ese din abisu, că-și aduce aminte de cei cari au crezută întrensa și ’n desceptarea iei din mormêntu, atestă nobilitatea și bunătatea inimei poporului românö.4" Acésta dovadă a datu-o erî, din nou și cu mare tăriă, comercianții, cetățianii de frunte și poporulu Capitalei, prin manifestarea sinceră și splendidă ce au facutö, în facia lumei întregi, la consulatulű generalú ale Franciei. Da, Românii au voite se vie. Europa întregă vede că sunt recunoscători Imperatorului marei națiuni, și că sunte mândrii și fericiți a arîta recunoscința lore. Publicamii mai la vale uă mică dare de sâmă despre acésta manifestare naționale, precumu și discursurile ce s’au pronunciatu. Bucurescenii au profitatu d’acestă ocasiune spre a face uă nouă manifestare, atâtu în favorea guvernului actuale, câtu și pentru învățații represintanți ai României întrege ce se află întruniți în Bucuresci pentru a „elibera limba română.4* Se profitămu și noi d’acésta a doua manifestare spre a pune luptu ochii națiunii câte-va linie din tliariulu din Bucuresci Națiunea de la 2 Angliștii. cea ce fiee scelfi țliariu despre serbarea și manifestațiunea de la 31 iulie și 1 Augustu. .,s’au petrecutu fapte, s’au pronunciatu cuvinte de cătră masalagii coteriei, prin cari inimicii Româniloru suntu preveniți a ne ’mpedica operarea la edificiulu nostru naționale.“ Și mai la vale tjtce: „Ni se spune că d. Crezulescu a respunsu masalagiioru de la tipografia d-lui Rosetti prin încuierea porțiloru. Pre bine ai facutu d-nue Crezulescu!(') ,,Unu tablou atârnată de unu balconu pe calea Mogoșioieî, a pusu vîrfu patriotismului trădătorii Poliția Iu-a vei slutű și a tâculu. Noi ne credemu că acest tablou a fost pusă cu intențiune de a compromite societatea literariă ca bănuită de întențiuni.... politice. Și décà guvernulu a toleratü esistința acelui tablou, fiu cine înțelege acumü déca are séu nu unu tacta politică spre binele séu spre reala viitorului nostru naționale.“ Toți sciu că banchetulu și tóte câte privescu ceremonia de la 31 iuliu și 1 Augustö, precum și manifestarea din acea seră, s’au facutu prin inițiativa membriloru Atheneului Românu, și supta a loru direcțiune. Toți sciu că d. Crețulescu a primită manifestațiunea cu obicinuita-i bună voință și c’a respunsu la salutările ce i s’au făcută, prin cuvinte demne de unu gentleman și de unu Prim-ministru. Era însă că Iriariulu Națiunea, nli se sfii, în facia tuturorö, a scrie, că membrii Atheneului Romănu, au făcută, séu célu puginu au președutu nisce fapte „de masalagii ai coteriei,“ și că manifestarea, făcută în acea sera suplu auspiciele membrilor Atheneului, a fostu compusa ,,de masalagii de la tipografia dlui Rosetti cărora d. C. Gretzulescu le a ’nchisu porțile.“ Lăsându pe onorabilii membrii ai Atheneului,a respunde sé va tăcea, în cea a ce-i privesce, vom face întîmpinare numai în cestiunile ce intră în dominiulu presei. La ânteia acusare că „s’au petrecută fapte, s’au pronunțatu cuvinte prin cari inimicii Românilorü“ ș. c. l., voiau respunde pariului Națiunea, cu cuvintele venerabile lui d. Cipariu. „Inimicii națiunii romăne, ca toții déuna, voru flice că avemu tendine subversive și ostili altora națiuni, insă care lucrare, fiă călu de onestă, nu și—a avutu inimicii sei? Și căndu a fi » * _ r J.. is fr I...ia fost o vr’uă dată Românulur aperate de suspiciuni malevole?“ La a doua acusare, că d. C. Cretzulescu „a închisit porțile masalagiilorö de la tipografia ddul Rosetti,4" respundemä : 1iö Gă nud. Rosetti ci Atheneule române este tacsatu de masalagii s.c.l. și că d. Crezulescu a primitö manifestarea ș’a și respunsu îndată la cuvintele ce ea i-a adresate. Erórea daru este ș’aei de bună voie din partea juniorii Națiunea. La a treia acuzare, adresată guvernului, că „Poliția n’a dat josö transparintele de la balconulő din calea Mogoș0ie 4 respundemö c’amu fostu, sunteme și vomu fi contra amestecului poliției în afacerile private, tliariulu Națiunea este consecințe în aceste puntu, t) Aflăm că Membrii Atheneului carî au împărțită lampionele cu can s’a făcută manifestarea, au înscrisă p’uă listă anume pe acei în mânele căroraa au încredințată acele lampione , pe cari listă, negreșită, nu potu figura decătă profesori și studințî. Aceștia sunt:aremasalagii dupe Siamiulă Națiunea ? Nota Red. Precum, cere ca guvernulu se lovescă fiarieie cari nu-i place, ceresc surpe și transparinții ce-i potu displăce, precum guvernulu’ lui Vodă- Guza a surpate dupe casa d lui G. Sutzu, marca familiei séle. Din norocire însă, pentru noi, nu suntem a soptu guvernfi „despoticeliberale“, și prin urmare opiniunea publică, era nu guvernulu va surpa bariele și transparinții cei subversivi, precumu se surpă deja, cându prin disprediulu și cande prin desraiutirile ce le dă. Publicamu mai la voie una din petițiunile date domnitorului de către unii din arendatori, în favorea Ministeriului actuale. Avemu deja și alte petițiuni și manifestări făcute deja prin telegrame de la judecie, pe cari le vornu de publicității. Pentru ații ne mărginimu in a susține c’aceste manifestări, atătă de spontaneie, stătu de mari ș’atăto de unanime, precumu și cea de éri sérá, în capulu căreaa erau comercianți de frunte, avocați, ómeni de litere, meseriași și lucrători, au facutu, cumu flice atătu de bine în circulația mea de a fi d. Ministru din întru, ,,au facutu pe țară se pipăiă și se se’ncredințeze că libertatea, care este paladială Independinței unui Stată mieu,“ este mai eficaciă decâtu despotismulu spre a mănține ordinea ș’a respândi binele, în tote modurile, și că prin libertate se ’nfrenge mai culesnire și cu eficacitate, tóte felurile de voințe. Astfel, Gazeta de Iași, Națiunea, Moldova, Convențiunea, Reforma, Plebeala, au srisit că națiunea este cu densele și contra Guvernului. Miniștrii le au lăsată se calomnieze în totă libertatea și națiunea acuma, manifestă cu tăriă că ea fostü și este cu guvernulă actuale și a în contra acelora isiorie. Aceste manifestări vor arîta asemene, acuma ca totudeuna, că ceaa ce voiesce în adeverată națiune o dobéndesce. Miniștrii actuali ș’au fost datű de misiunea și nu se mai putea retrage d’uă camă dată; ni se spune insă că M. Lea, ar fi însărcinată cu formarea noului cabinetű pe d. Ștefan Golescu. Ecă dară deja că manifestarea s’a implinitu scopului ei, și de va mai remănea ceva neî mplinitu, nu șoimu, printr’uă speriință de mai mulți ani, că ori ce greunle punemu în pămentă, trebue căte~va luni, ș’uă pieie bună ș’unu tare caldă spre a lu face a rodi? Nu scrmă prin speranță că pentru ca uă manifestare se fiă crezută pe deplini, trebue se i se lase putinii timpu spre a dovedi că este stâruitorie, era nu numai espresiunea unui momentu ? Le scriau tóte aceste și d’acea a, acuma ca totu deuna, <jficemu Românului: „Voiesce și vei púie.“ Publicămu mai la valeuă epistolă a d-lui Meleghie, care trateză asupra legii de rescumpărarea embaticurilor și beduieleloru pe care o recomandamö d-lprö miniștri și publicului. Circularea d-lui ministru de Interne către toți d-nii prefecți. Domnule preferă. Stringerea la timpu a unei recolte, care, prin întinderea și, în mare parte, prin abundența sa, făcuse pe mulți se se temă că brațele din România n’o se pará s’o prididescă; recrutarea care, în mare parte, s’a facutö fără abusu; încetarea focuriloru, cari deveniseră periodice într’uă parte a Romănieĭ, precum și împuținarea, în tr’une mode simțitoru, a tâlhariloru, suntu resultatele activităței și inteliginței ce ați pusu în serviciulu administrațiunei districtului ce v’a încredințată Prea Inaltulă Nostru Domnu. Me simte fericită, d-le prefecture constată acésta în publică și se vĕ mulțămescu, în numele Măriei Sele, atât și d-vtră câtu și subalternilor d-vóstre de bărbăția ce ați pusă în împlinirea datorielorű d vóstre. Vĕ facil aceste mulțămiri eu atătu mai multu curagie, cu câte suntu încredințatu că în acestă, ocasiune suntu organule unui simțimentu generalu. Și nu adevĕre, d le prefectu, dacă resultatele ce ame dobéndite suntu mulțămităre din punctulu de vedere ale intereseloru materiale, ele au, însă, uă însemnetate de unu ordinii și mai înaltă. Au făcută pe țeră se pipăiă și se se încredințeze că libertatea, care este paladiulu independinței unui Stătu mice, nu are de consecință naturală anarhia, că dreptatea este mai puternică și mai eficace decătu arbitrariulu și că moralitatea este singură care conduce societatea la prosperitate. Aceste credințe ce au contribuită, d-le prefectu, a se săpa în inimele Romăniloru, devină garanțiile cele mai puternice ale Tronului, unde reșâde virtutea, și ale constituțiunei, în care libertățile nóstre sunt înscrise. Primiți, d o prefectu, încredințarea osebitei mele consideration. Ministru, I. Brătianu, No. 15,817, Augustu 1. MANIFESTAREA DE LA 3—15 AUGUSTA. Eri sora unu forte mare numerü de cetățiani Bucurescianî, între cari mulți din cei mai însemnați comersanți ai Capitalei, s’au intrunirü în grădina Sf George Naon. Acesta întrunire avea dreptui scop, a manifesta, cu ocasiunea serbătorii onomastice a M. S.peralului Napoleon, iubirea și recunoscința poporațiunii Capitalei pentru generasa Francia și marele iei Imperatore, căroraa România datoresce în mare parte, esistința iei suverană Cetățianii Capitalei voiră a mai profita de acésta ocasiune pentru a esprime iubirea și mulțămirile sorii ministeriului actuale și profunda lorii părere de reă pentru retragerea lui de la cârma țere. Pe la noue ore că fi dă grădina abia putea conținea mulțimea ce se adunase la acesta întrunire, se dele citire adrese, ce era a sa prostata d-luî Aginte ala Franciei, și se votă cu aclamațiuni unanime. După acesta se propuse, ca totă cu acesta ocasiune adunarea se merge în corpore la Președintele consiliului de Miniștri, d. G. Crețulescu pentru a-i esprime iubirea Capitalei pentru Ministerială actuale și vina sea părere doreă pentru retragerea lui, se dore citire și adresei ce trebuea a se prestata Președintelui. Ambele propuneri fură votate în unanimitate prin ridicarea măncloră, cu gravitatea ce cereauă asemene împrejurare. Se propuse apoi adunării a se alege unu comitată de sapte membri, cari se presinte adresele votata d-luî Aginte alu Franciei, și d-luî Președinte al consiliului; propunerea fu primită în unanimitate, și apoi însăși adunarea propuse și proclamă de membri pe d-ni. Martinovici, T. Mehedințianu, T. Paleologu, Gr. Veliade, Gr. Serrurie, T. Toncovici și Tănase Cofetarulă. îndată ce comitatul, în ostul fel, formată cetățianiî întruniți, eșiră din gradina și primindă la porta facie, se înșirară spre piața St. Anton. Manifestarea, care avea unu efectu din cele mai splendide trecu prin piață, prin strada Caro și se înaintă, în cea mai frumosă ordine, pe podul Mogoșaiei spre consulatul Franciei. Lungimea conductului pe facep era imensă și mai multe mii de cetățiani, pentru cari nu fură ăote de ajunsă, adaogaț la splendórea și imposanta manifestare!. Doue musice !e garden naționale, merg ttabu în frunte animau și regulau alternativă mersură acestei mărețe manifestări care ajungându în curtea consiliului Franciei se dispuseu ordine, îndată comitatulă manifestării merse spre a prestata adresa votată lui Aginte; elă fu primitu cu bună voință și I). Petrescu date citire următórei adrese: Domnule aginte, ,Sorbăt 5rea M. S. imperatorelui Francesiloră este uă serbătoru pentru România Intrega. Francia, prima națiune a lumei, sora cea mare In familia taină, ne-a susținută și incuragiată inuptele nóstre de regenerare, și mulămită iei, România se află astăzi între Statele suverane. Națiunea română are profunda convicțiune, că tota Francia o va ajuta a complecta opera naionale și organisarea țerei pe calea democrației și a justiției. Permiteți-ne d-le aginte, a ve ruga se presintați ü. S. imperatorelui expresiunea simțimenteloru de recunoscință și urărrile capitalei României. „Ve rugămu în acelașă timpu do a face cunoscută d-sul baron d’Avril părerile nóstre dered că nu este presinte la acesta manifestațiune. Aginte ale Franciei în acești timpi din urmă, dă asciută se căștiga amarea și stima Romăniloră, prin simțimintele despre cari a dată proba către țara loră: „Primiți, etc. etc.44 D. Aginte respunse că nu va lipsi d’a transmite Maiestății Sale Imperatorlui urările poporațiunii capitalei și că crede a fi înterpretată Augustulul sea Suverană, Napoleone III, asigurăndă pe Romani de simpatia și solicitudinea ce a avută și va avea totădauna Francia și Imperatorele iei pentru România. D. Aginte propuse apoi comitatului a purta unu toastu însenătatea M. Sale Imperatului, ceaa ce se făcu în cele mai întusiaste aclamări ale manifestărei de: Trăiască Francia! Trăiască Napoleon © 111 ! După toslul 0, purtată pe balcou, pentru Imperatură Francesiioiu, d-lu Aginte se adresă către poporațiunea adunată cu urările, trăiască România! Trăiască M. S. Carolul! La aceste simpatice și bine-voitorii urări, respinseră aclamațiunile entusiaste și patriotice ale poporațiunii capitalei, la care se uniau fanfarele ambelor musice. Resultatulă licitațiunea moșiilor Statului din România de peste Milcovă pină la 4 Augustă este: 25 Moșii 8’au confirmat«. 522,818, Lei Venituri anuală pentru periodulö viitoriu. 470,887 Venituri actuală ale acestora moșii. 51,931 Sporti, sec 11% In’favorea arendăriloru viitóre. 599,916 venituri acestor moșii înainte de legea rurală. 522,818 venituri periodului viitorie. pucina, sau 12%%. 76,198 mai BBS ® ®“»TM !