Romanulu, septembrie 1867 (Anul 11)
1867-09-17
VI TRICE ȘI VET PUTE ------------Gap. Bist. Pe aur»........................ iei 128 — 152 Pe ști<‘unî................... » 64— 76 Pe trei ioni..................... » 52 — 3. Pria lună......................... » 11— — Unu esemplani 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. ANULU ALU UNSPRE-ZECELEA B MIN18THAȚIUNEA, PARATiÚLU StOWAT»Ű ««. 1. REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carad la. PRIMARULU Comunei Bucuresci. După demisiunile date de unii din d-nii consilieri ai acestei Comune, au remara 7 locuri vacante în Consiliu și prin urmare conformii alin. aln 316 de la Art. 32 din legea comunale, urmără a ce face u nouă alegere spre complectarea acestora vacante. Subsemnalul Jidaru, Primarii alu Comunei Bucuresci, în urma adresei cu No. 17100 ca ani primiții de la d. Ministru de Interne in acesta cestiune, și in temeiulu Art. 33 din lege, invita pe toți d-nni alegători coraniali, înscriși In listele remase definitive ale anului corenie 1867 ca, în fliua de Duminică la 17 Septembre curenții la 10 ore de dimind[ăy se se adune flăcare In localele însemnate mai josu, spre a procede la alegerea celoru 7 consiliari, cu cari se se complecteze numerulü demembrii,otărîți pentru Municipalitatea Capitalei. 1 ° D-nii alegători din culorea Roșie voru vota In sala Ospețulu Comunale unde va fi și biuroulă principală alu alegere 1. 2 ° Cel din culórea Galbenă voră vota in localulu Ministerului Finanțeloru de pe Calea Mogoșăiel. S" Cel din colorea Verde voru vota in Sala Tribunalului Ilfov, sec. IlI-a din stagiulu de susu alți caselor decedatului O. Ghica, de lingă antrenlu grădinei Cișmegiului. 4 ° Cel din culorea Albastră, voru vota în localulu scólei publice de băeți din curtea bisericei Radu-Vodă. 5 ° Cel din culorea Negră voru vota în localulu sculei de fete No. 4 casa d-lui Ștefan Pancu, de pe strada Moșiloru sau Târgu d’Afară.; Primarulu, O. Panaiot.; No. 9275, Septembre 1. alegerile comunale. DUMINECA 17 SEPTEMBRE. Listă de Candidații propuși d’uă adunare de Comercianți, industriali, etc. Ion Martinovici. G. Petrescu, (avocatű). T. Mehedințianu. Anton I. Anon. Eugeniu Carada, Anton Stoianovici, N. Manolescu. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciulu privata ale Monitoriului.) PARIS, 24 s Septemvre. — Etendard desminte că ar fi fostă schimbare orecare declarațiune între Francia și Prusia din causa ultimei circulări a lui Bismark. Despre acestă circulară nu s’a făcută nici uă incunosciințare prin cale diplomatică. FLORENZA, 24 Septembre. — Gazeta oficiale constată că declarațiunea guvernului a făcută bune impresiuni. Garibaldi a ținută unu discurs și la Arezo,ficându că Italia ca să se asculte eblmarea făcută de Roma. — Guvernul papa se concentrezi trupe la Roma. — S’au făcută arestări numerase la Siena. LONDRA, 24 Septembre. — Parlamentul va fi convocată la Noembre pentru a vota banii necesari în privința espedițiunor din Abysinia. VIENA, 24 Septembre. — Se asigură oficiosă că generalul Fleury, care a sosită aici, călătoresc o de plăcere. — Amiralul Tegetoff nu va bombarda nici uă fortereță mexicană, deci nu va obține estrădarea corpului lui Maximilian: misiunea sa este pacifică. — Marele duce Vladimir a sosită venindă din Livadia și întorcându se la Petersburg. — Reliberatula a redeschisă ședințele sale. BERLIN, 24 Septembre. — Camerile prusiane s’au disolvată din causa măririi Statului. Nouile alegeri vor ave loc la Octombre. — Consiliul federale a autorizată pe Prusia a încheia ună tractată de navigare cu Italia. aasMB—— mmm 17 SEPTEMBRE ISO7. LUMNEZA TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci Pasagiulß Romano No. 1. — In districte la corespondenții diartului și prin poștă. La Paris la D. Daras-Halfegrain, rue de l’abcienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administrat,iunelad.T.Paleologu iSÜSCIUSIU Linia de 30 litere.................... 1 lec. Inserțiuni și reclame, linia......... 5. Iulijius--- Bucuresci Ji Răpciune. Societatea literariă a ținutu eri în sala Atheneului, uă ședință publică pentru închiderea sesiunea iei din anulü acesta. M. S. Doranitoriulu, cari manifestă totudeuna iubirea și solicitutinea sea pentru totu ce este romănescu, pentru totu ce înalță și onoră patria sea. Romănimnea, a asistatu la acestă ședință, și dupe propunerea ce i se făcu de președintele societăței, primi cu mulțumire a fi membru alu acestei societăți. Publicâiu dupe Monitoru darea de semă a acestei ședințe, și’n No. viitotare vomŭ publica și din discursurile cari s’au rostită, și cari ni le vomu putea procura. Cei vechi ziceau pentru omule căzuții în sclaviă că, Dumnezeu i-a luatu sufletulu. După lovirea de Statu, suprimêndu-se cu totului cuvêntule, putemu glice și noi cu dreptu cuvente că Vodă- Cuza a fostu luatu națiunii romăne sufletulu. D’aci vine că ómenii ne mai putea de comunica unii cu alții, au comisú mai toți erórea d’a confunda pe 2 Mai cu Vodă-Cuza. Cu câtu însă a fostu de lesne se cademu în acestă eróre cu atâta va fi ușiorO s’o’nlăturămO; ș’atâta sunteme de tari în acestă credință în câtu avemu caragiulu a susțind aci, că nu vomu avea trebuință de câtu de pré puține cuvinte, d’ua fórte scurtă demonstrare și cititorii noaștrii vomu recunosce îndată erorea. Vodă-Cuza nu este 2 Mai, precum 2 Mai nu este Vodă-Cuza. Că națiune, oricât și de cădurâ ar fi ei, nu se duce după unü omit, ci numai după un iden, după une drapelu. Câți ore in ziua de 2 Mai au fostö contra lui 2 Mai? Intrebându-se fiăcare în consciința sea, va recunosce că numerulü oposanțiloru era micii, fórte mice. Nu autăm pentru antâia oră recunoscemu și dechiarămu acestü adevére. Cu 16 luni înainte l’am recunoscută și dechiar amu în întruniri particularie și mai în urmă în colonele acestui Jiariu și ’n întrunirile secrete ale deputaților, pe când ii desbăteau cu toții legea rurale și legea electorale. Și nu trebuea pentru acestă prevedere de câta puțină deprindere d’a judeca lucrurile ș’a deduce resultatululorii logicii și naturale. De la Vodă Ghioa ancă s’a puse în Cameră, și prin urmare în publică, reforma legii rurale. Revoluțiunea de la 1848, găsindu calea deschisă de Vodă Ghica, luă în mănă acestü drapele naționale, economica și politica și-hî arîtă națiunii în totă întregimea lui. Și căndu uă ideiăese din mintea și din inima unei națiuni și devine drapelulu unei revoluțiuni naționale, este lesne, fórte lesne a sei eV cea ideiă este fără de marte. Acesta adeverit, atâtü de elemental n’a fostu, recunoscutü de către majoritatea Adunării de câta numai în diua de 2 Maiü. Atunci însă era pré târzie. Vodă Cuza profită d’acea greșială a majorității Camerei, luă drapelulu în mănă, și națiunea mai intréga, nesciindu cele petrecute, urmă drapeluluiei, se urmă pe ea însași, făr’ a mai avea timpu, iu bucuria și ’n mânia iei, a mai vedé pe individu. Durerósele peripeții prin cari a trecutu națiunea , feluritele persecutări ale strainiloru contra adeveraților boiari ai țerei, și crearea altoru boiari noul, nesclința, și mai multe alte cause făcură ca Revoluțiunea de la 1821 se se facă în contra Greciloru, darü și în contra boiariloru. Boiarii cei în adeveri Români, nu ’nțeleseră pe d. Tudor, nu se ’ntruniră cu dênsula, și revoluțiunea cât a lásându însă ca semența propaganta iei în contra boiarilor, în genere. D'atunci trecurama prin noui peripeții, îndurarămai felurite invasiuni și catastrofe, și Revoluțiunea de la 1848 se făcu în acestă privință, totu ca cea de la 1821, și lăsă în urma iei aceaași propagantă. Invasiunile ce se sucedară, persecutări, eșilurî, luptele de la 1857 și 1859, învrășbiră în looc d’a ’ntruni pe toți ómenii de bine din tóte partitele, ș’acea nenorocită luptă se urmă și’n cameră pînă la finitulu anului 1862. Pe la sfărșitul anului 1863 și începutulu anului 1864, partita conservatóre simți periclulu și luptă pentru regimuri constituționale. Insă propaganda făcută în contra lui ăncă de la 1821, luptele cele mari din anii din urmă șind arătnicia iei d’a face la timpu și bine ua reformă rurală ș’uă lege electorale, largă și dreptö, făcu ca lumea se credă că nu se vorü putea face aceste reforme salutarie prin Cameră, ș’asta—solo, cumű țjhserămă, națiunea mai în întregulu i ei aplaudă faptulu de la 2 Maiu; și noi înșine amu auzitii in acea zii, bărbați dintre cei mai onorabili și mai liberali, d'’en Iü în sacra loru mâniă: „Bine le-a făcutu ciocoiloru!“ Cine daru n’a vé^utu, și mai cu semă cine nu vede că 2 Maiu nu era Vodă Cuza pentru națiune, ci drapelulu de la 1821, 1848, 1857 și 1859 ? și d’acea a națiunea întregă l’a aplaudată? Scimú fórte bine că s’au găsitu căți-va ómeni carii soseau și spuneau că dacă vrașbele s’au urinată în Cameră cu atâta furiă causa era, în bună parte, Vodă-Cuza care le auțea, le hrănea, soiau fórte bine că dacă nu s’a votatu mai nainte legea rurală și legea electorale causa era ela, care hrănea îndărătnicia unora, temerile altora ca se pótá se aibă ora în mână i acea puterică armă cu care apoi se ’triunghie națiunea și se s’așeze pe cadavrului ei. Sclau fórte bine că ela voia reacțiunea și d’aceaa a respinsă necontenită Constituțiunea votată de Comisiunea Centrale, a respinsă garda naționale ș’a lovilü libertatea în tóte modurile; dară acei cari se sciau atunci tóte aceste, erau puțini și mai puțini dncă acei cari sclau că nu se fondezá libertatea și dreptatea cându i se pune dreptü temeliă viciulu. Az i chiar și suntu fórte mulți la noi carii nu ’nțelegă libertatea, și’naranțala în care se află, ceru acea fesmă neauzită pe care ei au numitu-o guvernă „despotico-liberalecu că tu dară era naturale se »’aprobe lovirea de Statu atunci mai cu semă cându cei mai mulți erau amețiți de mâniui Astüfelü darü 2 Mai a avutu pentru dânsula națiunea întregă, cu osebirea numai că națiunea a fostű pentru principii iei, pentru stindariulú iei áru nu pentru individu. Și daca ar mai fi cineva care s’ar mai putea îndoui, apoi, pentru a se convinge, n’ar avea devătu a vedea schimbarea ce s’a făcută chiar și din luna de 3 Mai. Curan se citiră nouile reforme, mulți înțelelesera e’au susținută dictatura. Și Vodă Cuza o soia acésta și d’aceaa a supresa libertatea, pentru ziua de 3 erű nu pentru ziua de 2 Mai. Alții conduși de felurite sperande merseră ’nainte. Se se facă, dlisera iei, legea electorale, legea rurale ș’apoi, națiunea intrându în drepturile iei vasei se pue frța dictaturei. Vei uráma însă mulți câte mnulți și pe totă ziua, cu ânima sdrobită, retrăgendu-se și peste câteva luni veți urămă că mai că nu mai remăseră în jurulu omului de câtu cei cari nu se mai puteau retrage și ’n ziua de 11 Fevruarie avurămu în faciu-ne acelu mare învățăment, că nu se mai auzi de la unu capeta la cela-l-altu alți țerei de câtü uă uiduire generale, în contra individului; și ómenii soldați, pîn’ăci de dênsula spre a buciuma mărirea și gloria lui, trum bețându în contră-i acusări de infamie. StăruimO a crede că uura aî simpla și scurta amintire ce fucurámu este d’ajunsu acumu spre a ne face pe toți se nu mai confundàmu pe 2 Maiu cu individulu, se nu confundàmu ancă nici chiaru pe 2 Maiu cu 3 Maiu, ci se dámü fiăcăruia ce este dü seű, ce i se cuvine după faptele sale. Acestă lămurire ne va servi în viitoria arătat în dezbaterile ce vomă avea a face în privința lui Vodă Cuza, care a voite se reintre în vieța politică, ș’a ordinată servitorilorü sei a’lu pune la ordinea țilei ș’a propaga evenimĭntulu aeü, câtă și pentru că ne mai confundăndă pe 2 Maiu cu individulu, se putemu cu toții aprețui fără pasiune, și principii în numele cărora s’a făcută 2 Maiu și strîmbarea și deviarea ce li s’a dată încă de la 3 Maiu. Vorbindu de Vodă Cuza și de democrația guvernemîntului seu, atata de buciumată și trîmbițata, ne vino în minte unu faptă petrecută de curenda. Sublima Porta a trimisü unu ambasadore alti seu în Staturile Unite. Acesta ambasadore în discursulu de presintare a ^isa Președintelui ,,că nu ne teme d’a funda speranță pentru cea mai bună armoniă intre Staturile Unite și Imperiulu Ottoman din causa asemănării instituțiunilor sociale și politice ale acestora doua fere.u Domnulu de Forcade, in Revue des Deux Mondes de la 15 Sept., raportându acestu discurse, zicecă elü a opținutu unü succesü de insula celü mai deplinit. Totu acestü succesü ilü dobândescü și cei cari vorbescu de democrația și libertatea regimului lui Vodă Cuza, precum și cei cari mai speră ca vom putea reînviva și regimele și individulu. ria Sea Domnitoriului era numitü membru alu acei societăți. — Acestă propunere fu primită cu lungi și numeróse aclamațiuni, alătîi din partea membrilorfi societății, efita și din a publicului asistinte. Măria Sea bine-voi, In urma acestora, a mulțumi societăței cu cuvinte bine simțite, pentru acesta noua dovada de respectă și devotamentu către tron și augusta persona a Măriei Sale. Pe la orele 2 și jum., Măria Sen retragându-se din sala ședințeloro, dd. membri aă urmată înainte lucrările d-loră și ridicăndă ședința la 3 ore, au decloratu sesiunea închină. (Monitorul C). Bucuresci, 15—27 Septembre. Em. Jup., M. S. Domnitorulu a întrunită la prânzu pe d. principe Ypsilanti, pe d. Botianoff, consiliari» de Statu actuală ale M. S. Imperatoresul Rusiei, pa d-nl V. Sturzi», președinte ale curței de casațiune, pe bd. P. Mavrogeni și Ion Cantacuzin, foști miniștrii, și alți funcționari. Astăzi. Vineri la 12 ore, Măria Sea Doniuitoriulu, a binevoită a onora cu presințarea cea din urmă ședință publică, ținută pentru închiderea sesiunii societăței literariă, în sala Atheneului, la care au asistată d. Ministru de interne și președinte alu consiliului dd. miniștri de finance, de resbel și și acela al lucrărilor publice, precum» și ună numerosu publicu. La intrare, Înălțimea Sea a fostă unã tempinatu de d. președinte și de domnii membri al societății literariă și de d. Prefects alu Poliții capitalei. Măria Sea, intrându în sală, a ocupată fotoliulu ce’i era reservat« In capulă mesei, în giurulu căreia se aflau doi membri ai societății, în mijloculüeclamațiunilor, unanime acoloră aflați aci faciă. După aceea, d. I. Heliade Rădulescu, președintele societății, care ședea la drepta Inălțimei Sale Domnitoriului, dete citire samariului lucrărilor sovârșite, în acestă sesiune, de societate, după cere d. Laurian, raportoreie reîsuindu-se la tribună, luă cuvântule și se desvoltă mai pe largă. D. Max nu resumă apoi în scurte basile pe cari s’a stabilitu formarea gramaticei, anunciând că aceluia care va face un gramatică pe aceste base i se va da ună premiu de 300 galbeni. D. Heliade Rădulescu, reluândă cuvőntulu, citi uă propunere prin care MĂ TOASTELE rîdicate la banchetulâ dată In 13 Septembre curentă, in memoria luptei Fompurilor de la Delulu SpireT. Gelu d’anteiu toastă a fostă ridicată de d. Stefan Golescu, președinte alu consiliului de miniștri, pentru M. Sea Domnitoriulu Romăniloru. Urări prelungite au respunsă l acestă toastă. Căndă liuiscea fu restabilită, d. ministru de resbolu, colonelulu Adrian, luă cuventu pentru a reaminti faptului măreția și patrioticului luptei Pompifiriloră, suntu acumu 19 ani, de pe dóiul Spirei; d-sea spuse cătă lupta acestei măne de eroi a ridicată națiunea .oraănfi în ochii lumei și termină luchinăndu pentru amintirea luptei gloriase din 13 Septembre 1848. Toți închinară cu strigăte intusiaste la acestă testă. D Costaforu, comandantela pompierilor, capitalei, ridic^una toastă în numele pompieriloru capitalei, pentru a respunde toastului d-lu ministru de resbolü. D. comandante asigură că actualii pompieri ai capitalii suntu inspirați de aceleași simptimente de sacrificie pentru Patriă, ca și predecesorii lorii, camaradii lui se póto fice, cari pentru a afirma esistența și puterea de vidță a noțiunei române dă dată pieptu c’unu numera de treizeci de ori mai mare de inemici; tutu d’asemeni simțim care suntă inspirați și pompierii de Biți și purure asemeni simp’mente voru dirige actele lor, bea dară pentru corpulă pompieriloru. După acesta d. Ministru de resbelă a luată din nooă cuvéntule pentru a face cunoscută că M. S. Domnitorulu, cu ocasiunea acestei serbări naționale, va înainta la rangulu de locoteninte pe un suptfi-locoteninte și la ranguri de căpitan« pe unu locoteninte, ambii din corpulu pompiăriloru capitalei. M. S. va mai gradia totu-d’uădata pe mai mulți pompiări actualminte suptă pedepse corecționali. Acastă scrie fu primită cu aclamările cele mai vine și prelungite; fie care era fericită că M. S. Domnitoriulu onora și lua astă-felu parte la serbarea aniversarei unui actă de care Românii au atâta dreptă a se făli. D. Locoteninte-colonelu din garda naționale, Grigore Serrurie, ridică mă toastă pentru armata română, acestă puterică susțiioră ală drepturilor« națiune!, care de atâtea ori aderă probe de patriotismul și vitézin Iul. Ca și eroicei pompieri de pe delule Spirei, broaza română își va ști face datoria cătră patriă cândă împregiurările c voru cere, ridică dară mă toastă pentru amintirea luptei eroice de pe delula Spinei și pentru viteza armată Română. Aclamațiuni intusiaste respinseră acestui toastă. D. Colonelă din armată Cernată luă cuvântule pentru a închina în onorea gardei naționale, acestui frumós a insti-