Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)

1868-12-08

1060 ROMANULU­I DECEMBRE 1868 ste Carpați!. .. Societatea énse, dé­­că primesce cu recunoscință sub­­vențiunî și de la particolar­ și de la consilie și de la guvern, chiar, ea nu vra stipendie create de con­silie și de guvernu, și căușele s’au aretată cu altă ocasiune. In fine d. Tell termină asta­felu : „Și cine este în capulă acestei so­cietăți? Este o personă care este totă „uădată și primü-Procurorű la curtea „de Casațiune, și care personă deși „primü-Procurorü,adecă înaltă func­ționară ală Statului, se dă pre­fa­­„giă că a fostă în relațiune cu co­­­mitetele ungare.“ Nu voimü a cerceta intențiunea și planul­ cu care au putută să se cl­că aceste vorbe, ci vom­ observa numai următoarele: In Francia, în Germania și în alte Sfaturi civilizate, membrii și Procurorii curliboră, ’și țină de o­­nore a fi membri și Președinți la societăți de asemine natură, numai magistraților­ români nu ar fi er­­tată asemine lucru ? ! Mai multă, onorabilulu meu a­­micii și compatriota d. Vas. Popă, fostă v.-guvernatoră ală marelui, principata Transilvania și actuală Președinte ală curții de Casațiune din Transilvania, e Președinte ală asociațiunii Transilvane pentru cul­tura poporului rom­ână, pentru a­­jutorul­ studenților­ români, și a­­cesta în mișloculă Unguriloră, cum e aceea ce Președintelui curții supre­me din Transilvania este ertatu în micia loculă Unguriloră, Procurorelui generală din România se nu fiă er­­tatü în România în min’Ioculă Ro­­mâniloră ?! De m­ă lucru me cuprinde mi­rare, cuma s’a uitată de a se im­puta guvernului că permite Procu­rorului generală de a fi membru și al­ societății Academice, societate care, cumă se scie, e compusă din Români din tóte părțile!! Pentru onirea guvernului română, suntă datoră a constata că asemine observațiuni nu mi-a făcută, nici va fi, speră, guvernă română care se-mi facă vr’aă dată. Cu ce Unguri, cu ce comitete ungare staă că în relațiune ? Eă în relațiune cu comitete unguresc!! Ah! d. generală Tell face alusiune la d. generală Turr. Ei bine, d. generală Tell ar putu însuși se scie că pre Turr, pre la 1863, guver­­nală de atunci l’a trimisă la mine, și venise la mine cu ună colonelă română, cu onor, domnă colonelă Crețulescu. Mai târziu, în urma lui 11 Februarie, Turr, împreună cu ună secretară ale lui Kossuth, sole d. Teli de cine a fostă trămisă la mine de ómenii guvernului interimari, cari nu era nici de cumă roșii. Și cândă acei capi ai unguriloră vină astă­zi a scrie contra mea în ga­zetele Ungariei, unde stă scrisă că eă nu așiă are dreptul ă de a le respunde! Iubiți tineri români­ nu perdețî curagială, nu toți generalii români voră scote sabia asupra societății nóstre. A. Papai NI­azi arm. CESTIÖILE CELE MARI PESTE CARTAȚI. Festa, 2 Decembre 1868. Totă dauna, dem mai alesă căndă timpurile suntă grele, este bine ca frații se-și cunoscä tote împrejură­rile. Din acestă punctă de vedere credă că nu va fi de prisosă, d-le Redactore, déca cu permisiunea d-v. voiă face se urmeze aci uă scurtă dare de semă a întâmpla­­mintelor, mai recinț­ din dieta Un­gariei, și cari ne atingă mai aprópe pre noi, Românii de dincoce. Românul e s’a ocupată adese­ori și cu multă cunoscință de afacerile nóstre de pe aici, a vorbită chiară în unul­ din numeri­­sei ultimi des­pre proieptul­ lui Deak, prin ur­mare e cunoscută și publicului ro­mână de dincolo, că pe la înce­­putul­ septemânei trecute, la 24 Noembre s­. n. în dieta din Pesta se începu desbaterea momentóser „cestiuni de naționalitate.“ Pânö la sosirea acestoră șiruri, veți cunosce póte și resultatură. De acea­a voiă însemna numai pe scurtă, că des­­baterea generale ținu de Marți penă Duminică. Deputații Români și Șerbi, deră­mai cu deosebire cei dantân­­­cari sunt­ și mai numeroși, se lup­tară cu un admirabile energie pen­tru proieptulă loră de lege, și în contra proieptului lui Deák și ale comisiunei centrale. Lupta fu în totă privința neegală, neegală în privința numerului, căci, pe căndă numerală deputaților, națiunilor­ ne­îndreptățite abia se urca la ci­fra de 30, — oștea contrariă consta din sute, neegală în privința arme­lor­­, căci — pe căndă deputații Ro­mâni și Șerbi se luptaă cu armele dreptății și ale adeverului,— din par­tea ungurescă se pălmuia adeve­­rulă și dreptatea mai pe totă mo­­mentulă, întrebuințându se mai la totă pasulă arma suspiciunărei in­­juriase contra deputațilori­ Români. Argumentele lui Mocioni, Hodoșă, Romană, Babeșă, Meciani, Vladă, Borlea, Desseanu, etc. ânsă nu le-a putută retrînge nici ună deputată ungură. Însuși Deák, cela mai di­­baciă ungură în sucirea adeveru­­lui, află mai cu cale a tăce și a cere simple minte votarea, de cătu se mai întrebuințeze și elă armele neoneste, de cari se folosiră, în lip­să de arguminte, mai toți colegii sei, deputații unguri. Sâmbătă 28 Noembre, se și puseră la votă pro­­iectele de lege în acestă cestiune, și, precum ă se putea prevede, pro­­ieptulu lui Deák, care le este bine cunoscută și d-v. se primi din par­tea deputaților, unguri de base a desbaterilor­ speciali, respingându-se proieptul­ deputaților­ Români și Șerbi dimpreună cu proieptulă co­­misiuneî centrale. Duminică 29 Noembre, se în­cepu desbaterea speciale. Deputații Români și Șerbi declarară că, de­ore­ce S’a primită proieptul­ lui Deák, care este în directă contra­zicere cu convingerea loră, dânșii nu vor­ lua parte la desbaterea speciale, și cu acestă declarațiune părăsiră sala dietei. Eră deputații unguri primiră și în specială acestă proiectă de lege, care ucide spiri­­tualminte pe cele­l­alte națiuni isto­rice din Ungaria. Și cu acesta un­gurii credă că cesti­unea de națio­nalitate, născută din ideia măreță, care predomnesce astă­zi­ lumea, este deslegat­ă. Nu vi se pară glu­mă, domniloră; cea­ a ce pe alte popore le-a costată și le costă atâtea sacrificie, lucrură care l’aă desbă­­tută de decenie și’să mai des bată încă cele mai luminate capete ale Europei. Ungurii l’aă isprăvită cumă ai bate în palme!! Și sciți cumă? Pré ușioră. Cu ajutorulă câtoră­ va­z§, din cari cel! d’ânteiă spune că Românii, Slavii, Nemții, și toți cei­l­alți muritori, cari au fericirea a trăi pe teritoriulă așia numită ală coronei lui Ștefan, constituiescă cins­tita și mărita naț­ă ungurescă­ eră cei­l­alți s§ armeză toți din acestă d’antelă, aretăndă cumă limba cea asiatică ungurescă, cu sunetele-i ar­­moniose (!) are se domnescă pre­tutindeni, de la ministeriu pene la consiliul­ comunale, și de la Uni­versitatea țerei până la scala ru­rală f­ncă aci deslegarea ungurescă a cestiunei naționalitățiloră. Mai re­­măne ca se ni se mai impună se ne rugămi­ și lui Dumnedeu un­­guresce pentru ca libertatea, egali­tatea și frățietatea ungurescă se fiă deplină. Déri­ astă ordonanță draconică, batjocorită „lege constituționale,“ nu era de ajunsă. Ea, trebuind! după doruli! Unguriloră, a se întinde și peste Transilvania, era de lipsa e­­secutarea legii de uniune, adusă de dieta feudale din Clujă la 1848, în focul­­ revoluțiunei, a acelei legi fatale, contra căreia își vărsară sân­gele 40.000 de Români! Spre acestă scapă, ministerul­ un­gurescu prezintă dietei unu­i articlu de lege despre regularea definitivă a uniunei Transilvaniei cu Ungaria,“ care se publică de curân­dă și în diariele nóstre de pe aici. Acești­ „art. de lege“ veni a se desbate în dieta Ungariei ieri la 1 Dec. st. n. Este tutora cunoscută că alege­rile în Transilvania, pentru dieta din Pesta, s’ai! făcută pe basa regula­mentului de alegere de la 1791, unu regulament! introdusă anume con­­tra Româniloră, care dă drept! de alegere tutoră nobililor! trențeroși, pretinzândă de la cei­l­alți ună clasă enormă. Asemene se scie că Ro­mânii din Transilvania au alesă de­putați — pe unde au putută alege, după regulamentul i­ pomenită — nu­mai pentru actul­ de încoronare, protestândă contra competinței dietei din Pesta de a aduce legi în pri­vința Transilvaniei, până când­ ces­­tiunea de uniune a Transilvaniei cu Ungaria nu se va deslega cu în­voirea adevăratei represintanțe a Transilvaniei pe calea dietelor­ a­­cestoră două țere. Deră, din neferi­cire, totă așia de bine este cunos­cută că deputații din Transilvania aleși, pe lângă condițiunea de susu, totu­și intrată (afară de Dr. Rață) în dieta din Pesta și perseverată a lua parte la lucrările acestei­a, în­fruntând­ cu multă cerbiciă vocea națiune! romane, care nencetatu îi chiama acasă. Ei bine, acest! domni (9 la mi­nieră) cari respundeau cu j despreță la întemeiatele admonițiuni ce li se făceai! pentru conduita loră anti­naționale, se afl u­ ieri de faeță în­ dieta Ungariei, când­ se începu des­baterea „articlului de lege despre definitiva regulare a uniunei Tran­silvaniei cu Ungaria.“ De bună semă și d-v. veți crede, cu­m! credeam­ și noi, că acești domni, cari tăcură pân’ acumă tăcerea pescelui, ’și vor­ fi reservată tóte armele pentru a­­cestă casă și acumă, venind­ pe tapetă cestiunea Transilvaniei, vo­ți păși toți întruni! cugetă și cu uă simțire și voră areta Unguriloră... cel puțină pentru ce aă venită ei la dieta din Pesta, voră dovedi că, deși aă participată pân’acum! la lu­crările acestei diete, totu­și pnima loră este încă rom­ână și bate pen­tru autonomia și independința pa­triei loră, pentru fericirea națiunei române. De veți fi avută și d-v. acésta credință ce o aveamă noi, apoi amăgirea d-v. va fi egală cu a nostră. Eea ce se ’ntâmpla: mai ’nainte cu câte­va­­ zile unulă dintre acești domni din Transilvania (Ale­­sandru Bohețelu, căpitanul­ distric­tului Năsăudului, fostă deputată și la dieta feudale din Clașu de la 1848) îndeplecă pe 5 colegi ai sei, și primi și consimțimântuir­ mai multor­ de­putați români din Ungaria, spre a subscrie și a supune dietei ună pro­iectă de resoluțiune, în înțelesul­ cărei­a dieta Ungariei se nu intre în desbaterea memoratului „art. de lege despre uniune,“ ci se se con­­chiame dieta Transilvaniei și pe calea acestei­a se se desbată apoi cestiunea de uniune. Ce se vedi casé? cândă era se predee dietei acestă proieptă de resoluțiune, numitulă domnă A. Bohețelu ’și șterge sub­­semnătura, asemene fam! și 4 co~ 1. gi al sei, și proieptulă de resolu­țiune, cu numele cele șter­se cu totă, îl­ depune dietei d-nulă Măceleriu. Vine dina de ieri. Proiectul! vine a se trata dimpreună cu „art. de lege“ al! Ministeriului. Se scală d. Mă­celarui! și începe a motiva proiep­tul­ de resoluțiune. Președintele îl­ întrerumpe, amenințăndu-lă că-i va lua cuvântul­, daci va continua „a nu arăta respectul! datorită legei de regele încoronată“ (înțelege le­gea de uniune). Ună scomptă in­fernală cutreeză dieta, ungurii a­­plaudă pe președinte din tote pu­terile. D. Măcelaru­, părăsesce sala Se redică deputatul­ român­ din Ungaria d. Desseanu și întrebă daca esiste în dieta Ungariei libertatea cuvântului și decă esiste, chiamă dieta se respecte acésta libertate. Cu mirare am observată că și vre-o doui deputați unguri își redicară graiulăi pentru ca d. Măcelarii i se fiă ascultată. D. Măcelariu revine, continuă a vorbi, case cândă ascep­­tamă cu gura căscată ca se facă con­­clusiune din cele ce emisese, ’și în­trerumpe cuvântarea, și­­ pe semne desgustatu de iritațiunea formidabile ce cuvintele sale provocă din partea deputaților( unguri) părăsesce sala. Se redica altul! (d. Avram Ti­ncu) și, nesciindă bine unguresce séu ne­­avândă tâmp! 1) a-și studia cuvân­tarea, începe a citi. Ungurii strigă că nu este iertată a citi (cu tote că altora, cari nu s d­ă unguresce d. e. deputațiloră șerbi Stratimiroviciă și Mileticiă, le aă permisă de repe­­tite ori se citescu);... se nasce unu sgomotă cumplită, Tincu părăseșce sala. După ce mai vorbiră cățî-va deputați neromâni, ședința se sus­­pinse. Reîncepându-se pe la 3 ore, d. Borlea, deputată română din Un­garia, constată că spiritele ungu­rilor­ suntă iritate, că deputații Ro­mâni sunt­ împedecați în mani­festarea părerilor ă lară in acesta cestiune și dec­lară că în astă­fel­ de împrejurări, dânsul­ nu póte lua parte la desbaterea acestei cestiuni. Mai vorbesce d. Bohețelu, care spune că densulă voiesce uniunea, că la 48 âncă a făcută parte din diet­a de la Ci­uși­u, case poftesce ca se se întrebe și Românii, se feresce case de a pretinde spre acel­ scopă con­­d­iărarea dietei Transilvaniei. D-nu Vlad, pornindă din punctul­ de vedere ală legalității unguresc­, re­­cunosce validitatea legei de uniune, déra totuși pretinde ca pentru ese­­cutarea acestei legi se se conchiame dieta Transilvaniei. I­. Babeșiă ob­servă, între altele prea bine, că dieta ungurescu nr avea dreptul­ de a ni­mici­tă țară care fu pururea auto­nomă. D-vostră veți pute citi cu­vântările tutori­ deputaților­ români din foile nóstre, publice de aici, și le veți pute judeca. Mie-mi remăne a mai însemna aci că mai citi ce­ va și deputatul­ din Transilvania d-nu Petcu și mai dise cate­va cuvinte și deputatul a tot! din Transilvania d-nu Pușcariu, și cu acestea lupta Românilor­ din Transilvania se în­­chiăiă, eră „artielul­ de lege“ ală ministeriului ungurescă se votă asia precumu h! cunoscuți din diam­ele nóstre. Precumu se vede din cele înși­rate, pre­căndă lupta deputaților­ români din Ungaria a fost­ con­dusă de un­ spirit! și de unii prin­cipia, deputații români din Tran­silvania represinta­uă trupă nedis­ciplinată și fără de m­­a ună capă, despre care, la primulă atacă, puteai !) Ia dulei ani și mai bine, câtă a petrecuții la dieta din Pesta, ar fi avută técnpa se Învețe și uă cuvântare chinezască; dră decă n’a vrută să învețe unguresce, apoi sa fi remasa acasă; în dieta din Pesta nu era lipsă de nici una Români din Transilvania. Ra observa că unulă vrea se scape in­­tr’uă parte și altul­ într’alta. Cei mai mulți dintre dânșii ai­ fost­ con­duși de interese personali, acesta a documentat’o prin venirea lor! la Pesta, acesta a­ dovedit’o și cu o­­casiunea desbaterei cestiune! celei mai momentase pentru Românii de dincole de Carpați. Drept închisiare a raportului meu, observi­ că procedarea ungurilor, la pertratarea cestiunei de uniune, aă putută înveța și pre acei puțini români, cari mai credă că cu un­gurii se puteau înțelege chiară, și în dieta loră, că în dieta din Pesta n’are ce mai căuta nici uni! Română din Transilvania în vecii veciloră. * * Persecutările contra subscriitori­­loră pronunciamentului se continuă. Astă­zi luămă spunea că redactorulă „Gazetta Transilvaniei,“ d-nu Iacob Mureșianu, este suspendată din o­­ficiul- seu ca directoriă și profe­sori­ la gimnasiul­ rom. cat. din Brașov, din causă că a publicată pronunciamentulu pentru care este trasă suptă cercetare speciale. Luni în 7 Decembre va fi tratare la cur­tea de jurați din Pesta în procesul­­ de presă intentată contra­r lui Ale­­sandru Roman, redactorul­ „ Federa­­ți anei.“­­ „Multe-și­ necasurile drep­­țiloru, înse din tote i-au mântuită pre ei Domnul!!“ Cestiunile, cari nu voră se le deslege cei ce le-ar puté deslega pre basa dreptului și a dreptății, le va deslega tâmpulă. Salutare cordială României libere! * ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 7 Decembre 1868. Suptoi președinta d-lui P. Donici. După u­ mică discuțiune asupra ordinii dilci, se urmără discuțiunea pe article a bu­­geteloră. Se aprobă fără discuțiune venitu­rile din esportațiune in cifra de 1,300,000 lei; din transita 25,225; din pășiunare 64,8­14, din drepturi accesorie (declarațiune, plum­­bagist, magazinagiu ele) 200.000 lei. Asupra consumațiunei sării d. Aposto’onu cere a se mențină cifra anului trecuții, căci nu s; s­ie care a fostu suma la care S’a suită Venitul d­­esportării sării in amilii acesta. D. Cociu raportare arăta că depositele de sire ale fostului antreprenorii d. maiorii Mișa au­ încetată și că suntă în ministerial­ de finance cereri pentru esportarea sării in suma prevedjută in bugetă. Se pune la votă cif­a de 4,000,000 și se primesce. Asupra venitului sării de Tusla d. I. Co­­drescu arăta că la 1861 in Moldova veni­­tulă, adusă dosirea de la Tusla, crea aprópe de 600 mii lei și că acelă venită totă des­­cres­e din ce în ce. D. I. Bratianu ^i­ e că lucrările făcute pentru a opri inundațiunile mării negre, s'au făcută din ce in ce mai puțină, căci se ce­­reaă sume însemnate pentru acele lucrări și de acea­a­și venitură a descrescută în raportă cu descrescerea lucrărilor­ făcute pentru îmbunătățirea salineloră. D. Codrescu declară că d-nu I. Brătianu a spusă adevăratele cause și că admite cifra din bugetă. D. George Brătianu­­ zice că se negli­­jezá lucrările de îmbunătățire șle acestoră saline, D. Ion Brătianu are’a că inginerulu trămisă de curăndă acolo, este d. Rimnicenu, care’șî a făcută studie speciale. După ce vorbescă d-nii Belu și I. Bră­­tianu asupra procedeului de splontare, diseu­­țiunea se ’n­chide, se pune la voiă suma de 05 mnii lei și și primesce. Se citesce § beuturi'o ră spirtóse în suma de 1.600,000 h­a. D. Gr. C. Cantacuzin pro­pune unu amandamentă de a se scuti bău­turile spirtóse, fabricate din fructa până la 16 grade, de taxa fiscului, ora pentru cele alte băuturi spirtóse se se platescă numai la o singură veneiie taxa către fiscă. D. G. Brătianu și Tăcu susțină aman­­dam­entală. Adunarea trimite la secțiuni acestă amen­damente .

Next