Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)

1868-12-08

1060 ROMANULUI DECEMBRE 1868 ste Carpați!. .. Societatea énse, décă primesce cu recunoscință subvențiunî și de la particolar și de la consilie și de la guvern, chiar, ea nu vra stipendie create de consilie și de guvernu, și căușele s’au aretată cu altă ocasiune. In fine d. Tell termină astafelu : „Și cine este în capulă acestei societăți? Este o personă care este totă „uădată și primü-Procurorű la curtea „de Casațiune, și care personă deși „primü-Procurorü,adecă înaltă funcționară ală Statului, se dă prefa„giă că a fostă în relațiune cu comitetele ungare.“ Nu voimü a cerceta intențiunea și planul cu care au putută să se clcă aceste vorbe, ci vom observa numai următoarele: In Francia, în Germania și în alte Sfaturi civilizate, membrii și Procurorii curliboră, ’și țină de onore a fi membri și Președinți la societăți de asemine natură, numai magistraților români nu ar fi ertată asemine lucru ? ! Mai multă, onorabilulu meu amicii și compatriota d. Vas. Popă, fostă v.-guvernatoră ală marelui, principata Transilvania și actuală Președinte ală curții de Casațiune din Transilvania, e Președinte ală asociațiunii Transilvane pentru cultura poporului română, pentru ajutorul studenților români, și acesta în mișloculă Unguriloră, cum e aceea ce Președintelui curții supreme din Transilvania este ertatu în micia loculă Unguriloră, Procurorelui generală din România se nu fiă ertatü în România în min’Ioculă Româniloră ?! De mă lucru me cuprinde mirare, cuma s’a uitată de a se imputa guvernului că permite Procurorului generală de a fi membru și al societății Academice, societate care, cumă se scie, e compusă din Români din tóte părțile!! Pentru onirea guvernului română, suntă datoră a constata că asemine observațiuni nu mi-a făcută, nici va fi, speră, guvernă română care se-mi facă vr’aă dată. Cu ce Unguri, cu ce comitete ungare staă că în relațiune ? Eă în relațiune cu comitete unguresc!! Ah! d. generală Tell face alusiune la d. generală Turr. Ei bine, d. generală Tell ar putu însuși se scie că pre Turr, pre la 1863, guvernală de atunci l’a trimisă la mine, și venise la mine cu ună colonelă română, cu onor, domnă colonelă Crețulescu. Mai târziu, în urma lui 11 Februarie, Turr, împreună cu ună secretară ale lui Kossuth, sole d. Teli de cine a fostă trămisă la mine de ómenii guvernului interimari, cari nu era nici de cumă roșii. Și cândă acei capi ai unguriloră vină astăzi a scrie contra mea în gazetele Ungariei, unde stă scrisă că eă nu așiă are dreptul ă de a le respunde! Iubiți tineri români nu perdețî curagială, nu toți generalii români voră scote sabia asupra societății nóstre. A. Papai NIazi arm. CESTIÖILE CELE MARI PESTE CARTAȚI. Festa, 2 Decembre 1868. Totă dauna, dem mai alesă căndă timpurile suntă grele, este bine ca frații se-și cunoscä tote împrejurările. Din acestă punctă de vedere credă că nu va fi de prisosă, d-le Redactore, déca cu permisiunea d-v. voiă face se urmeze aci uă scurtă dare de semă a întâmplamintelor, mai recinț din dieta Ungariei, și cari ne atingă mai aprópe pre noi, Românii de dincoce. Românul e s’a ocupată adeseori și cu multă cunoscință de afacerile nóstre de pe aici, a vorbită chiară în unul din numerisei ultimi despre proieptul lui Deak, prin urmare e cunoscută și publicului română de dincolo, că pe la începutul septemânei trecute, la 24 Noembre s. n. în dieta din Pesta se începu desbaterea momentóser „cestiuni de naționalitate.“ Pânö la sosirea acestoră șiruri, veți cunosce póte și resultatură. De aceaa voiă însemna numai pe scurtă, că desbaterea generale ținu de Marți penă Duminică. Deputații Români și Șerbi, derămai cu deosebire cei dantâncari sunt și mai numeroși, se luptară cu un admirabile energie pentru proieptulă loră de lege, și în contra proieptului lui Deák și ale comisiunei centrale. Lupta fu în totă privința neegală, neegală în privința numerului, căci, pe căndă numerală deputaților, națiunilor neîndreptățite abia se urca la cifra de 30, — oștea contrariă consta din sute, neegală în privința armelor, căci — pe căndă deputații Români și Șerbi se luptaă cu armele dreptății și ale adeverului,— din partea ungurescă se pălmuia adeverulă și dreptatea mai pe totă momentulă, întrebuințându se mai la totă pasulă arma suspiciunărei injuriase contra deputațilori Români. Argumentele lui Mocioni, Hodoșă, Romană, Babeșă, Meciani, Vladă, Borlea, Desseanu, etc. ânsă nu le-a putută retrînge nici ună deputată ungură. Însuși Deák, cela mai dibaciă ungură în sucirea adeverului, află mai cu cale a tăce și a cere simple minte votarea, de cătu se mai întrebuințeze și elă armele neoneste, de cari se folosiră, în lipsă de arguminte, mai toți colegii sei, deputații unguri. Sâmbătă 28 Noembre, se și puseră la votă proiectele de lege în acestă cestiune, și, precum ă se putea prevede, proieptulu lui Deák, care le este bine cunoscută și d-v. se primi din partea deputaților, unguri de base a desbaterilor speciali, respingându-se proieptul deputaților Români și Șerbi dimpreună cu proieptulă comisiuneî centrale. Duminică 29 Noembre, se începu desbaterea speciale. Deputații Români și Șerbi declarară că, deorece S’a primită proieptul lui Deák, care este în directă contrazicere cu convingerea loră, dânșii nu vor lua parte la desbaterea speciale, și cu acestă declarațiune părăsiră sala dietei. Eră deputații unguri primiră și în specială acestă proiectă de lege, care ucide spiritualminte pe celelalte națiuni istorice din Ungaria. Și cu acesta ungurii credă că cestiunea de naționalitate, născută din ideia măreță, care predomnesce astăzi lumea, este deslegată. Nu vi se pară glumă, domniloră; cea a ce pe alte popore le-a costată și le costă atâtea sacrificie, lucrură care l’aă desbătută de decenie și’să mai des bată încă cele mai luminate capete ale Europei. Ungurii l’aă isprăvită cumă ai bate în palme!! Și sciți cumă? Pré ușioră. Cu ajutorulă câtoră vaz§, din cari cel! d’ânteiă spune că Românii, Slavii, Nemții, și toți ceilalți muritori, cari au fericirea a trăi pe teritoriulă așia numită ală coronei lui Ștefan, constituiescă cinstita și mărita nață ungurescă eră ceilalți s§ armeză toți din acestă d’antelă, aretăndă cumă limba cea asiatică ungurescă, cu sunetele-i armoniose (!) are se domnescă pretutindeni, de la ministeriu pene la consiliul comunale, și de la Universitatea țerei până la scala rurală fncă aci deslegarea ungurescă a cestiunei naționalitățiloră. Mai remăne ca se ni se mai impună se ne rugămi și lui Dumnedeu unguresce pentru ca libertatea, egalitatea și frățietatea ungurescă se fiă deplină. Déri astă ordonanță draconică, batjocorită „lege constituționale,“ nu era de ajunsă. Ea, trebuind! după doruli! Unguriloră, a se întinde și peste Transilvania, era de lipsa esecutarea legii de uniune, adusă de dieta feudale din Clujă la 1848, în focul revoluțiunei, a acelei legi fatale, contra căreia își vărsară sângele 40.000 de Români! Spre acestă scapă, ministerul ungurescu prezintă dietei unui articlu de lege despre regularea definitivă a uniunei Transilvaniei cu Ungaria,“ care se publică de curândă și în diariele nóstre de pe aici. Acești „art. de lege“ veni a se desbate în dieta Ungariei ieri la 1 Dec. st. n. Este tutora cunoscută că alegerile în Transilvania, pentru dieta din Pesta, s’ai! făcută pe basa regulamentului de alegere de la 1791, unu regulament! introdusă anume contra Româniloră, care dă drept! de alegere tutoră nobililor! trențeroși, pretinzândă de la ceilalți ună clasă enormă. Asemene se scie că Românii din Transilvania au alesă deputați — pe unde au putută alege, după regulamentul i pomenită — numai pentru actul de încoronare, protestândă contra competinței dietei din Pesta de a aduce legi în privința Transilvaniei, până când cestiunea de uniune a Transilvaniei cu Ungaria nu se va deslega cu învoirea adevăratei represintanțe a Transilvaniei pe calea dietelor acestoră două țere. Deră, din nefericire, totă așia de bine este cunoscută că deputații din Transilvania aleși, pe lângă condițiunea de susu, totuși intrată (afară de Dr. Rață) în dieta din Pesta și perseverată a lua parte la lucrările acesteia, înfruntând cu multă cerbiciă vocea națiune! romane, care nencetatu îi chiama acasă. Ei bine, acest! domni (9 la minieră) cari respundeau cu j despreță la întemeiatele admonițiuni ce li se făceai! pentru conduita loră antinaționale, se afl u ieri de faeță în dieta Ungariei, când se începu desbaterea „articlului de lege despre definitiva regulare a uniunei Transilvaniei cu Ungaria.“ De bună semă și d-v. veți crede, cum! credeam și noi, că acești domni, cari tăcură pân’ acumă tăcerea pescelui, ’și vor fi reservată tóte armele pentru acestă casă și acumă, venind pe tapetă cestiunea Transilvaniei, voți păși toți întruni! cugetă și cu uă simțire și voră areta Unguriloră... cel puțină pentru ce aă venită ei la dieta din Pesta, voră dovedi că, deși aă participată pân’acum! la lucrările acestei diete, totuși pnima loră este încă română și bate pentru autonomia și independința patriei loră, pentru fericirea națiunei române. De veți fi avută și d-v. acésta credință ce o aveamă noi, apoi amăgirea d-v. va fi egală cu a nostră. Eea ce se ’ntâmpla: mai ’nainte cu câteva zile unulă dintre acești domni din Transilvania (Alesandru Bohețelu, căpitanul districtului Năsăudului, fostă deputată și la dieta feudale din Clașu de la 1848) îndeplecă pe 5 colegi ai sei, și primi și consimțimântuir mai multor deputați români din Ungaria, spre a subscrie și a supune dietei ună proiectă de resoluțiune, în înțelesul căreia dieta Ungariei se nu intre în desbaterea memoratului „art. de lege despre uniune,“ ci se se conchiame dieta Transilvaniei și pe calea acesteia se se desbată apoi cestiunea de uniune. Ce se vedi casé? cândă era se predee dietei acestă proieptă de resoluțiune, numitulă domnă A. Bohețelu ’și șterge subsemnătura, asemene fam! și 4 co~ 1. gi al sei, și proieptulă de resoluțiune, cu numele cele șterse cu totă, îl depune dietei d-nulă Măceleriu. Vine dina de ieri. Proiectul! vine a se trata dimpreună cu „art. de lege“ al! Ministeriului. Se scală d. Măcelarui! și începe a motiva proieptul de resoluțiune. Președintele îl întrerumpe, amenințăndu-lă că-i va lua cuvântul, daci va continua „a nu arăta respectul! datorită legei de regele încoronată“ (înțelege legea de uniune). Ună scomptă infernală cutreeză dieta, ungurii aplaudă pe președinte din tote puterile. D. Măcelaru, părăsesce sala Se redică deputatul român din Ungaria d. Desseanu și întrebă daca esiste în dieta Ungariei libertatea cuvântului și decă esiste, chiamă dieta se respecte acésta libertate. Cu mirare am observată că și vre-o doui deputați unguri își redicară graiulăi pentru ca d. Măcelarii i se fiă ascultată. D. Măcelariu revine, continuă a vorbi, case cândă asceptamă cu gura căscată ca se facă conclusiune din cele ce emisese, ’și întrerumpe cuvântarea, și pe semne desgustatu de iritațiunea formidabile ce cuvintele sale provocă din partea deputaților( unguri) părăsesce sala. Se redica altul! (d. Avram Tincu) și, nesciindă bine unguresce séu neavândă tâmp! 1) a-și studia cuvântarea, începe a citi. Ungurii strigă că nu este iertată a citi (cu tote că altora, cari nu s dă unguresce d. e. deputațiloră șerbi Stratimiroviciă și Mileticiă, le aă permisă de repetite ori se citescu);... se nasce unu sgomotă cumplită, Tincu părăseșce sala. După ce mai vorbiră cățî-va deputați neromâni, ședința se suspinse. Reîncepându-se pe la 3 ore, d. Borlea, deputată română din Ungaria, constată că spiritele ungurilor suntă iritate, că deputații Români sunt împedecați în manifestarea părerilor ă lară in acesta cestiune și declară că în astăfel de împrejurări, dânsul nu póte lua parte la desbaterea acestei cestiuni. Mai vorbesce d. Bohețelu, care spune că densulă voiesce uniunea, că la 48 âncă a făcută parte din dieta de la Ciușiu, case poftesce ca se se întrebe și Românii, se feresce case de a pretinde spre acel scopă condiărarea dietei Transilvaniei. D-nu Vlad, pornindă din punctul de vedere ală legalității unguresc, recunosce validitatea legei de uniune, déra totuși pretinde ca pentru esecutarea acestei legi se se conchiame dieta Transilvaniei. I. Babeșiă observă, între altele prea bine, că dieta ungurescu nr avea dreptul de a nimicită țară care fu pururea autonomă. D-vostră veți pute citi cuvântările tutori deputaților români din foile nóstre, publice de aici, și le veți pute judeca. Mie-mi remăne a mai însemna aci că mai citi ce va și deputatul din Transilvania d-nu Petcu și mai dise cateva cuvinte și deputatul a tot! din Transilvania d-nu Pușcariu, și cu acestea lupta Românilor din Transilvania se închiăiă, eră „artielul de lege“ ală ministeriului ungurescă se votă asia precumu h! cunoscuți din diamele nóstre. Precumu se vede din cele înșirate, precăndă lupta deputaților români din Ungaria a fost condusă de un spirit! și de unii principia, deputații români din Transilvania represintauă trupă nedisciplinată și fără de ma ună capă, despre care, la primulă atacă, puteai !) Ia dulei ani și mai bine, câtă a petrecuții la dieta din Pesta, ar fi avută técnpa se Învețe și uă cuvântare chinezască; dră decă n’a vrută să învețe unguresce, apoi sa fi remasa acasă; în dieta din Pesta nu era lipsă de nici una Români din Transilvania. Ra observa că unulă vrea se scape intr’uă parte și altul într’alta. Cei mai mulți dintre dânșii ai fost conduși de interese personali, acesta a documentat’o prin venirea lor! la Pesta, acesta a dovedit’o și cu ocasiunea desbaterei cestiune! celei mai momentase pentru Românii de dincole de Carpați. Drept închisiare a raportului meu, observi că procedarea ungurilor, la pertratarea cestiunei de uniune, aă putută înveța și pre acei puțini români, cari mai credă că cu ungurii se puteau înțelege chiară, și în dieta loră, că în dieta din Pesta n’are ce mai căuta nici uni! Română din Transilvania în vecii veciloră. * * Persecutările contra subscriitoriloră pronunciamentului se continuă. Astăzi luămă spunea că redactorulă „Gazetta Transilvaniei,“ d-nu Iacob Mureșianu, este suspendată din oficiul- seu ca directoriă și profesori la gimnasiul rom. cat. din Brașov, din causă că a publicată pronunciamentulu pentru care este trasă suptă cercetare speciale. Luni în 7 Decembre va fi tratare la curtea de jurați din Pesta în procesul de presă intentată contrar lui Alesandru Roman, redactorul „ Federați anei.“ „Multe-și necasurile drepțiloru, înse din tote i-au mântuită pre ei Domnul!!“ Cestiunile, cari nu voră se le deslege cei ce le-ar puté deslega pre basa dreptului și a dreptății, le va deslega tâmpulă. Salutare cordială României libere! * ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 7 Decembre 1868. Suptoi președinta d-lui P. Donici. După u mică discuțiune asupra ordinii dilci, se urmără discuțiunea pe article a bugeteloră. Se aprobă fără discuțiune veniturile din esportațiune in cifra de 1,300,000 lei; din transita 25,225; din pășiunare 64,814, din drepturi accesorie (declarațiune, plumbagist, magazinagiu ele) 200.000 lei. Asupra consumațiunei sării d. Aposto’onu cere a se mențină cifra anului trecuții, căci nu s; sie care a fostu suma la care S’a suită Venitul desportării sării in amilii acesta. D. Cociu raportare arăta că depositele de sire ale fostului antreprenorii d. maiorii Mișa au încetată și că suntă în ministerial de finance cereri pentru esportarea sării in suma prevedjută in bugetă. Se pune la votă cifa de 4,000,000 și se primesce. Asupra venitului sării de Tusla d. I. Codrescu arăta că la 1861 in Moldova venitulă, adusă dosirea de la Tusla, crea aprópe de 600 mii lei și că acelă venită totă descrese din ce în ce. D. I. Bratianu ^i e că lucrările făcute pentru a opri inundațiunile mării negre, s'au făcută din ce in ce mai puțină, căci se cereaă sume însemnate pentru acele lucrări și de aceaași venitură a descrescută în raportă cu descrescerea lucrărilor făcute pentru îmbunătățirea salineloră. D. Codrescu declară că d-nu I. Brătianu a spusă adevăratele cause și că admite cifra din bugetă. D. George Brătianu zice că se neglijezá lucrările de îmbunătățire șle acestoră saline, D. Ion Brătianu are’a că inginerulu trămisă de curăndă acolo, este d. Rimnicenu, care’șî a făcută studie speciale. După ce vorbescă d-nii Belu și I. Brătianu asupra procedeului de splontare, diseuțiunea se ’nchide, se pune la voiă suma de 05 mnii lei și și primesce. Se citesce § beuturi'o ră spirtóse în suma de 1.600,000 ha. D. Gr. C. Cantacuzin propune unu amandamentă de a se scuti băuturile spirtóse, fabricate din fructa până la 16 grade, de taxa fiscului, ora pentru cele alte băuturi spirtóse se se platescă numai la o singură veneiie taxa către fiscă. D. G. Brătianu și Tăcu susțină amandamentală. Adunarea trimite la secțiuni acestă amendamente .