Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-15
38 »QMANULÜ iS lANtlARTü i860. FRMME1ITE Ș1 EPISODE ISTORICE DE LA 1861 INCOCE. (Urmare) III. Cuma au fost tratați deputații transilvani în Senatulu imperiale. Pentru ca respunsulii nostru la acesta în* * trebare se puta fi ințelesă pe deplion, se cuvine a preroite aici cuma că in camera deputation), afară de alte fracțiuni sa afla trei pârtite pronunciate aprigă, după principiele loră politice, pe care le profesază, adică partita pangermaniștilor, părți d’a imperialiștilor austriacă și partita federaliștiloră, care nu trebue confundată cu feudaliștii susținător! a! despotismului austriaco, Pangermanistiî, adică stânga de atunci nu putea voi intrarea țerilor unite ale corónei unguresc! In parlamentulű austriaco, pentru că scopul lor era desființarea monarhiei austriace, incorporarea Cislataniei cu Germania mare și strămutarea tronului la Francfort. Centralista austriacă se părea că nu au crezută însă Germanie mare și unită, mai vîrtos, că ei se vestiseră păcăliți și prin călătoria imperătască, întreprinsă fără resultate la Francfort, în 1862. Federaliștii voia aceea ce scima cu toții, autonomia provincielor, moderată însă dintrunü centru constituțional 0. Cam la 2 luni după intrarea Ardelenilor din SenatulO imperiale, adică in Decembre 1863, ține prafii din centrulO casei, adică din partita strînsă austriacă, intre care din toți Românii ardeleni singure D. Branu ocupase locu, aflăndu-se în conversațiune privată și confidențiale cu une alte deputate române, dise către acesta: „Precumü mi se pare d-ta a fi aplecata a face causa comună cu stânga nostra. Fă cumö vei afla cu cale, că linsă te asecură pe d-ta că acestŭ ómen! (adică pangermaniști!) nu simtă nici uă plăcere că vedi pe Transilvania represintată în acestă casă. D-vódra ați încurcat tare planurile lorO. Eî nu vreau unitatea monarhiei austriace, ci vreau cu tote alta-ceva, era d-vestil lc-ațî încurcații drumul, fără să sciți ce faceți. Iți vei aduce aminte ore cănd, de cuvintele mele.“ — Alin aaîmonM poptichuray Util prrtate de Înțelesul citatelor cuvinte, au mai urmat și la alte ocasiuni. Cu tote acestea rețiendă pangeamanistiî că planul vlorii pentru anul 1864 încă nu era mature, se purtau către Ardeleni, cu escepțiune de vină 3 Sași pangermaniști d’uă camdală numai cu recela, era nu și cu dispreție. Acea purtare a lor se schimbă cu totulö la anulu 1864—5. Nu treceauă singură ocasune, la care se nu’și bată jocu de ardeleni adesea un modo nesuferito, pene căndu in Februariu 1865 unul dintre deputații transilvani români. Informații despre catastrofa, ce se pregătea sistemei lui Schmerling, le spuse curatO intr’una din ședințele publice, se’șî iée gura de pe ardeleni și se înceteze cu batjocurile, pentru că vede ele bine că ardelenii au ajunsă ca se ftă numai ad-hoc in parlamenti!. Pe atunci adică boieriî feudalist apucaseră d’asupra la curte, grafii boemi cu grafii maghiari se uniseră in scopul de a resturna pe ministeriul. Schmerling, câștigaseră în partea lorii și pe cățîva din pangermaniști, deși cu reserva ce se țace „arrirre pense“ și fundaseră organulO lor aristocratică „Debatte“. Scherzing aflănd, despre aceste cabale, lotiuă ședință publică le plesnesce in facia conspirațiunea și dă casei se pricepa cum că deputatul Schindler negoțiază cu aristocrații primari. In aceleași zile același deputatu Schindler, vimindu la unu deputatu ardeleau românu și deschizendO conversițiune asupra situațiunei, intre altele sa desfășiară următorea conversațiune : Schindler: „Eu carele am petrecutu vruă doi ani intre voi (In Bfoala la Montanstica aveamu pene acumö ideia cum că simțulu de libertate constituționale este mai lire In țĕrile vóstre decătu pe la noi; acuma ensă vedemu că voi, ca și cum ați fi fermecați, mergeți cu unn istoriu la acesta — nici caldă nici rece, — ca și cumű élű aru fi una ideale de regiune. Luați-ve sema ce faceți, pentru ca se nu remănețî compromiși pentru totodeuna în istoria acestorii timpuri. Ajutați-ne și voi ca se trăntim pe acesta ministeriu necăjită.“ Deputatul român. „Domnul meu! D-véstră ve încetațî rec, déca ne credeți pe noî sec atâtu de simpli sau atât de servili, încât se ținemu patenta din 26 Februarie de une non plus ultra alu tuturor constituțiuniloru, și pe regimul de faciă ca p’u să nu seie ce ideale. Atâta însă trebuie se recunoscet și voi, precumu recunoscemu noi, cumu că acea patentă totu este mai bună decâtu despotismulăceloru fiece anî, și mai bună decâtO tirania feudalilor». După mine diploma din Octobre și patenta din 26 Februarie a deschisă drumul către o vieță constituționale, pe care poporele monarhiei o vor câștiga de securii suptă condițiune, déca sunte maturi pentru libertate. Se punemö cuma că mai curândö sau mai târ<fie Ungaria și Croația încă ar ocupa lncă prin represintanțiî sei in acestu parlamente, din acea diă 13 și toți ceilalți de valorea lui ar trebui se cadă cu voia sau fără voia ministeriului. De nu voru veni Ungurii și Croații, atunci noî âncă vom ave aici numai o posițiune provisorie, care nu merită ca se ne spargem capetele pentru ea, ci rola nóstra este ca se asceptăm”. Cu tote acestea ensă se presupunemu că TransilvănenilorO âncă nu se place aceste ministeriü și că ar voi căderea lui împreună cu sistema ce o represintă; d-vóstra însă nu ne-ațî comunicatO pene acuma nici lista noului ministerid, pe care o veți fi compusă, nici constituțiunea pe care cugetați a o pune In loculu patentei. Arătați-ne și nou e cea a ce voiți, pentru ca se scimti in favorea cui se ve ajută să a resturna pe ministeriul de faciă. EO ensă te previne d-le, cum e că lista d-vestra mare se coprindă nici pe unul din clica lui Clam Martinisz Eszter Hazy, Thun et comp., pentru că la aceie casă nu faceți nimice cu noi.“ Schyndler. „(Cu unii surisa ușiorO). Ba se sciî de la mine cumü că In locul ministeriului Schmerling are se urmeze neapăratü unu ministeriu de aristocrați mari; însă viața aceluia va dura celei multe 10—12 luni, după aceia va urma unu ministeriu in adeveră liberală, luminată și energiosă, precum popórele monarciei n'au mai avută nici vă dați. Atunci apoi Ungaria încă nu va mai ave cuvente de a persevera in resistințarea pasivă.............“ In aceie momtntă clopoțelulO președinte sunândO, conversațiunea se precurmă. Din desfășiurarea evenemintelor pene în Septembre 1865 soadeveri cumü că d. Schindler fusese pré bine informată, și ca d. Schmerling încă avuse dreptate, cându I plesni in facă conspirațiunea cu conservativii cei incarnați. Atâta numai că conspirarea liberalilor cu conservativii avea de scop, numai ca, ajutând pe aceștia la ministeriu, se îrage In cursă, pentru ca se se depopulariseze pentru totodeuna. Libraliî sau mai bine pangermaniștii scrau forte bine cum e că omeni ca grafii Belcredi și Eszterhazy nici uă dată nu vor fi în stare de a Împăca nici pe Unguri nici pe celelalte popore. Belcredi desprețuia pe Germani ca și pe Maghiari. Graful Eszterhazy, precum nu este nic maghiară nici germană, asta puse pate bucura și nu s'a bucurată ni luă dată de simpatiile nici ale unui poporü; elu este aristocrată și jesuita, erti alta nimica, Grafu Belcredi fisese Îndată la imoputură funcțiunei sale ca ministru: „Nu voiesc centralismul, déra cu atâta mai multă urăscă dualismulö. Numai in Augustă 1866, pe când Prusianii ajunseseră la Dunăre, acela ministeriu de grafi se Înduplecă a recomanda monarhului denumirea unui ministeriu ungurescu. Sa ne reî ntorceau la deputații transilvani din Senatul Imperială. Din intrigile și cabalei« câte se atinseră aici numai pe scurtă, încă va pute indica oricine trista posițiune, in care se află cei mai mulți deputați transilvani in Senatul imperial; dintre toți însă deputații români avea ce sufere mai multO. Ve aduceți aminte cu câtă necruțare profesorulu Herbst dăscălise In una din ședințele publice pe transilvăneni in Februarie 1865. Pangermanistii se încercară se desguste pe ardeleni, pentru ca mai curându sau mai târziu se parasesca Viena. „Națiunea aristocratică, care nu pote suferi autoritatea impultare a unui parlamentă centrală, voindă ștriu spargă pe acesta și, pregătire cu sistema sea tatoriă de constituțiune, voia Intr asemenea ca ardelenii se’șî iea traista cu vă ții mai Înainte și se se re’ntorca In munții iorii, unde apoi restaurându-se pe câtă numai s’ar fi putută vechia constituțiune aristocratică, cu soc fără uniune, se fiă dați din noă in grația ciocoiloră. De aici se póte expica pre bine rescriptulă din Septembre 1865, scârnavele de faime și calomnii vomite asupra ardelenilor d in foile cele cumpărate, despotica compunere și deschidere a dietei din Clușiă și asta mai departe. Aceiașî, aristocrați din natura loră, vrășmași neîmpăcați ai democrației. Își versară firesce veninulü urei sora mai alesă asupra poporului românescă, carele — după tradițiunile sale — nu pate fi de câtă numai democrată. (Va urma). Iso £a Domnului redactoru alu fstariului ROMANILV. Domnule. Avemu onóre a vl anessa coptă după procesulă verbale, ce amă închăiatu pentru distribuirea de către onor. Eforia a spitaleloră în presința nostră, a adjutarelor d in bani, obiecte și pâne săraciloră din capitală oferite de Măria Sea pre Inălțatulă nostru Domnă, cu ocasiunea anului noă 1869, rugându-ne domnule redactore, se bine-voițî a face se se Insereze în colónele stimabilului d-vóstre diarie, are tatulu procesă-verbale spre cunoștință obștască a frumósei și bine-facétórei fapte către săraci a bunului nostru Domnitoru și obștescă părinte. Primiți, ve rugămă, domnule Redactare, Încredințarea pre osebitei nestre considerațiuni. Protopopulă plasei de sus I. Economu. Protopopulă plasei de jos A. Hartofilacs. Procesă - Verhole. Onorabila Eforia a spitalelor civile, anunciâsdă pre subsemnațiî protopî ai Comunei capitalei Bucurescî de bine-voitórea dorință a Măriei Sele, pre înălțatului nostru Domnă, de a împărți ajutare tn bani și in obiecte săraciloră din capitală din propria casetă a Măriei Sele. După Întrunirea nostră la localulă onor. Eforii, regulându-se ca listele de fetele intradeveră scăpătate, in meritulă de a prim mila Măriei Séle Domnitorului, si se intocmescu prin preoții biseriilor, de pe la mahalale capitalei, ca unii ce cu necontenire viețuind cu poporul ă, polii ave secure seivnțe de posițiunea loră. In urma unei asemenea nemurite chibzuiri a onor, Eforii, singura autoritate supraveghetore în capitala pentru seraci, s’a procedată la inlocmirea listelor, de către preoți, după acesta s’a regulată iarăși de onor. Eforie ca distribuirea adjutoriloră se se facă la 19 stații de biserici anume: Bisericile din colorea negra. 2 — Biserica Iancu. — Popa Nan. 3 — Olarii. 4 — Mântulesa. 5 — Lucaci. Idem colórea galbena, 11 — Sf. Vasile. Idem din colórea verde. 12 Biserica Isvoru. 13 — Sf. Apostoli. 14 — Sf. Ștefan cuiba cu barză. 15 — Brezoianu. Idem din colorea albastra. 10 Biserica sf. Spiridon Nou. 17 — Troitja. Idem din colórea roșia. 18 Biser ica curtea Veche. 19 spitalului Colțea. 9 puncturi principale la care se se póta aduna prin preoții bisericiloru mai cu înlesnire seraciî din mahalalele învecinate și se’șî puta primi adjutorulă. Astăfelă în țilele de 2, 3 și 5 ianuariă anulă curentă delegații onor. Eforii. Insociți de subsemnație, transportându-ne la stațiile bisericilor, destinate aci în presența preoțioră fiecăruia mahalale, care adunase pe săracii înscriși, facându-se apelulű nominală dupe listele predate de acești preoți suptă a loră semnătură, s’a făcută împărtășirea adjutórelor, la unu numeru de 2,850 seracî in modulă următorii, la 867 casa: 190 veduve a iei 12 una și 1 pâne. 190 betrânî a lei 2 par. 10 unu și nă pâne. 107 femei leude cu copii miei de țâță căroră li s’au dată îmbrăcămintea complectă a copilului și pane. 380 copii de ambe secse, căroră li s’au dată obiectele necesare unui școlară, îmbrăcăminte și pane. 1,983 Impărțindu-se adjutoră și câte uă oca pâne la seracî ce asemenea erau adunați la fiecare stație. 2,850 S’a mai Împărțită asemenea pe la diferite persóne și copii de amba secie și 2,850 artrete ale Măriei Séle. Subsemnații dérö, în vederea celor de mai susu, primindu raporturi și din partea tuturoră preoților, bisericilor, incredință sore de împărțirea acestora adjutore, ca martori oculari, în calitate de păstori spirituali ai poporului, incredințându-ne de bucuria ce aă avută toți acești nenorociți săraci la primirea adjutarelorü procurate sora de pre iubitulu soră Domnă, obștesculă părinte, mai cu iernă acumă in timpulăcelă aspru ale iernii, vină a mărturisi In numele tuturoră acestora nenorociți se facă eternă recunoscință prea iubitului nostru Domnitoră pentru bine-facerile ce le-a reversatu și reversa către poporul ă scă, rugândă pe milostivulă Creatură pentru Indelungarea amiforă vieții in mulți și fericiți anî. Presentulă procesă-verbală se va Înainta onor. Eforiia Spitalelor, prin osebită ală nostru raportă, cu rugăciune ca bine-voiéscă a’să supune cunoscinței Măriei Séle Domnitorului, fiindu acesta singura mângiere ce potă simți acești seraci ca recunoșcință ce aă către bunulă soră Domnitoră, și s*aă supusă și la audură Mării Sale. Semnat“ ^10t* ‘ de SUS* ^ Economu. 1 )Prot. plășiî de josü A. Hartofilacs. Anulă 1869, ianuariă 8. 70 Biserica sf. Dumitru Nov. — Silivestru. 8 — Popa Ghițu. 9 — Baliștea. 10 — Amza, Florescu, Moisescu, Cotov, Iconomolo. Aceas f >seni, Golescu, Christici, Advocat Serebrino Lazar, Maziliu, J. Ghiorghiu, N. Ghiorghiu, Leonida Popa Silodorotu, Ion Apostolu, B. Chiriacof Panu, Westkirh. JURNAL Consiliulă ministriloră, in ședința sea de astăzi, Jout 2 ianuarie 1869, luănd în deliberațiune referatură d-lui ministru secretar de stată la departamentul afacerilor stăine, sub No. 7.787. Vedându că guvernul imperial ală Rusiei ținândă comptă de propunerea ce i sa făcută de guvernul română pentru inchinarea unei convențiuni poștale a însărcinată pe d. baron d’Offenberg, aginte și consulă general, de a intra In acesta privință In negociărî cu direcțiunea posteloră române. Avendu în vedere că proiectură pe convențiune, ce se va lucra, va ave de bază stipulațiunile postale de curenda închinate intre România și Austria. Considerăndă că utilitatea unui asemensa actă nu póte fi contestată. Consiliulă incuvințeză numirea, in calitate de delegată romănă pentru inchinarea (fisei convenținnî, pe d. Alesandru Codă, director generală ală telegrafelor și poștelor. Disposițiunile acestui jurnal se vor aduca la Îndeplinire de d-lu maistru secretară de Stată la departamentul afacerilor străine, dupe ce mai antesă va obține înalta aprobare a Măriei sale principelui Domnitor Miniștrii: Dimitrie Ghica, B. Boerescu, M. Cogălnicdaî, Al. Crețesin, Colonel Duca, A. G.Ciobecu. Disposițiunile acestui jurnală se decretă de M. S. Domnitorul d. (Monitonoiu). SOCIETATEA de ARME GIMNASTICA SI DARE LA SEMNU. Din causă că onor. comisiune însărcinată cu cercetarea socotelelor, societățeî n’a terminatu lucrarea sea, se amână ședința generale pe Duminică, 19 ianuarie. La ordinea caisei este ascultarea raportului flisei comisiuni și alegerea comit. DD. membri suntă rugați a se întruni în ședință la ore 12 V2 fixă în localulu societății, casa Cornescu. Ismailă 23 ianuariă, 1869. D-lui Redactori alu țliariuluî ROMANULU. In numele justiției vă rugămă bine-voiți a însera in colónele Romanului următorea telegramă, ceamă adresată d-ui Ministru Justiției, cu vă copia d-vóstra: — Cetățenii din Ismailă regretă din animă scoterea d-lui Ion Rolin din postură de Președinte al tribunalului, onestitatea, zelulă și imparțialitatea cea pusă d-lui in cursă de ună ană în Îndeplinirea funcțiunii de președinte, ridicase la înălțimea dorită prestigiasă și autoritatea magistraturii locului. — Cetățenii aveau încrederea In justiția la Ismail și n’aă a aduce de câtă laudă meriteloră d-lui Rolin, Sava Sandu, Constantin Sandu, Ion AHinovici, Vasilie Bacalov, Th. Cordali, Filipă Cordali, Z. Mihalovsky, N. Caramincov, Caranfil Stefan, Topalov, Panaîte Ion advocată, Bonrosu Matfeevu, D. Constantin, Voscopulo Slavițchi, Popov Dimisenco, Mihalovski, Jrabuicenco, Dimov Lacer, Medica Rosental, Ion Brenin, Farmacisk Bozinski, V. Dovicenco, Deibovski, Triskin, Poliavtof, Cuclina, Dulitchi, Thorsof, Armovit Goldenberg, Fromov, Rapaport, Farmacist Wagner, Titornio Herstein, Metoer, Horony, Lazarovski Grutcki, Zlatov, Steinberg Seandrocov, Maleodis, Lajanov, Nascalov, Lobai, Pescarov, Russov, Savinki, Lîssenco, Arhimandritulă Panarett, D. Faoaji, I. Israelescu, Cuciucă, Iancu Guciucă, Sandu Lungu, Cojdarenco, V. Bucatareanu Calimin, Vanov Petranov, Lăzărescu, N. Bratanov, Herdan H. Lobe], N. Marcociu, Werner Luverdo, Teteszveig Copcea, D. Vercinski, Costov Levit, Levi Soltz, Calandji Mencovici, Drobotu, Vergoli Goster, Damianov, Riga, Cricopulo, Popov, Artimov. Profesorii Procuror ele Generală pe lângă Curtea de Apelă din Bucureșci. Primindă demisiune a d-lui Dacanu și ală întregului Consiliu de disciplină, convoca în virtutea art. 8 din legea constitutivă a ordinului, pe toți domnii advocați in Adunare Generală, pentru alegerea unui altă Decană și compunerea unui nou consiliu. Adunarea generală va ave locü in localulu Curții de Casațiune, Duminecă 26 ianuariă la una oră p. ra. Procurore Generală Gr. Pherekyde [UNK] PARTEA COMUNALA. CONS1L1W.I! COMUNALE DIN BOCBRESCI. * Ședința din 21 Decembre 1868. t Presanți: D. P. Iatropolu, primarulă, — N. Manolescu, consiliară-ajutoră, —■ Gr. Serturie, idem, — V. Hernia, idem, — E. Carada, idem, — P. Buescu, idem, — Părintele Gr. Muscelénu, consilieră, — D. Caloglu, idem, — Ant. Mavius, idem, — 7j. Boerescu, idem, Absința, — B. Protopopescu, consilieră-ajutoră, — G. Petrescu, consilieră, — N. Pancu, idem, Ședința sc deschide la orc9éra. D. Primară pune în discțiune proiectului de regulamentă elaborată de comisiunea nu-