Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-13
ANILO ALU TREI SPRE POILEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei li. Pe anu.....p. capitală 48 p. Pe șese luni « « 24 Pe trei luni », « 12 Pe aă lună Leîn. distr. 58 <, 29 „ 15 <, 6 Anii exemplarii 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. SERVICIU TALEGRAFICU ALU KOtt| |[.|I. CONSTANTINOPOLE, 24 ianuarie. Hobard pașta a plecații din apele Sirce, după promisiunea nomarcului (guvernorului) acestui orașini că Enosis nu va părăsi portuli. Vice regele Egiptului a pus la disposițiunea Porții 50,000 de omeni și lipta sca pentru eventualitățile unui conflict«. (Serviciu particularii aiii MONITORULUI). PARIS, 22 Ianuarie.— tiarulu Le Constitutionnel desminte aserțiunea că Rusia ar fi cerută uă esplicațiune Franciei pentru purtarea consulului francesă de la Canna, in Candia. Bucuresci Calendaru. „In zadară cineva ar căuta se și-o ascundă : „sista, o constatămu cu părere de reu, uă „tendință vedită din prosifica și rușinea și lem și armata. Casculu cu ciocă, „casculă cu paratonemă, de care suntă ali„pite pentru noi nisco suvenire așia de triste, „carii ne reamintescu umilința și invasiunea, „au reapărută deja pe ulițî și pe capulu sol„dațiloru nostru.“ Ore tutu pe Ministerialu N. Golescu séu pe alti d-luî Dumitru Ghica îlă atacă, prin aceste cuvinte, I diarulu Terra în No. seu. de Săm~ 9bătă? Adice că se prusifică și se rusfică țera și se reamintesce umilința și invasiunea, este de a combate Ministerial, a combate unii faptă isolată, nă chiară uă greșilă, sau a servi politica Austriei, care voiesce cu orice prețui se țtie Romania în frământări, spre a o opri d’a se organisti și se rădice în contră T opiniunea publică a Oeeiclintelui, spre a pute găsi proteste de invasiune? Foile austro-maghiare ne-au esplicate și ne explică pe totă iiua acesta tactică. Diaiiulü din Pesta Századunk, din 10 Ianuarie dice: „In Bucuresei numai trei ómen! „se află mulțămițî culisele lui Brătianu, adică: Oratorele, Carola și „Consulele rusii Offenberg.“ Pote fi are mai mare identitate între cuvinte și prin urmare și ceeaa ce privesc e ținta ce se urmăresce? Și mai la vale: „Principele Carol I, nepotulu lui „Frederik celü mare, se legănă în „visuri fericite despre faptele sale ADMINISTRAȚIUNEA in PASAGIULU ROMANUL No. 1.—REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii EUGENIE CARADA. vtewatäfär TokíiMBii CS SE JiffiaE LUNI ȘI MARȚI 13, 14 ANUARIU 180«. LUMINÉZA^TEI1 va FIPentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa in Bucuresci, la administrațiunea «Jianiului» „ . In districte la corespondenții Jianului și prin poștă. U Paris la D. Carras-llallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANONOIU JKI SI’. Linia de 30 litere.......40 bani. Înscriiuni și reclame, linia.. 2 lei nouî. „eroice viitóre, despre gloria sea „viitóre, despre întinderea împărăției séle de la Marea Negră penă „la Tisa și până la Dnistru. D’a„cea a Carol I, căndi Prefectulu Poliției i-a înmănat și în estrasă vorbirea lui Brătianu, a strigată cu ericire: — „Escelinte! — „Intr’aceaa, baronul“ Offenberg „își frecă manele de bucuria, căci „totulă este opera lui.“ Recomandamü corespondința nóstră din Pesta, pe care o publicăm mai avale și din care estraseră mii numai aceste puține linie, din comorile de înjurii și calomnie ce furnică în foile austro-maghiare în contra Capului Statului și n contra națiunii. Monitorulu publică urmatorulü comunicată, cu data 11 Ianuarie: „Unele diarre străine pretindă că în ultimile septemănî, însemnate cătățimi de arme de resbelü au fostă din România introduse în Bulgaria și ’n Transilvania. „Aceste aserțiuni suntă desbrăcate de chiaru umbra adeverului.“ I Si Terra în no. serî de la, 119 anu ari ü fiice: „L’amu acusatu și să acusămu, „(pe d. Brătianu) d’a fi pusu în „periclu însăși esistința României, „ numai ca se facd pe cărăușulu ru~ „șilorii in transportarea armelorh „destinate Slaviloru din Orlinte.“ Și chaiiele maghiare, precum i se va vede în corespondința nostră, publică că colonelul Krenski a pornită, acumă în timpii de iernă, patru ataliane, douăscadrane de cavaleria și uă bateria de tunuri la fruntaria Ardealului, ca se servescă de autogardă pentru atacarea Ungariei. Ele adaugeancă că guvernulă a trămisii se cumpere cai pentru armată și ntrebă: „camu de unde ieu bani dumnelorü ? Tatu Terra de Sâmbătă dice: • / „Numam făcută nici vă dată domnului Brătianu onorea de a’lü acusa că a făcută din România „una arsenală, eli care a desorga„nisatii, penii în puntulu de a lesa „soldații desculți și goi, și cai farc „seî, chiarü mica armata ce aveamu, „elă care suptă pretextă de a ne „arma ne a dată pușci de cari nu „putemu liza de câtă cu condițiune „de a fi în tabăra prusienilor, care „singuri au secretulă fabricațiunei „patronelor” necesării. “ Și corespondintele austro-maghiaru din Bucuresci dice: „V’amă descrisă milițiele d’aci. „V’amă spusă că armata se com pune din nătărei și omeni d’aî „lui plecă fuga.“ Diabulü Le Temps din Paris reproduce după Noua Presă liberă un telegramă din Bucuresci, cu data 14 ianuarie, în urmatorul neoprinsit. „Brătianu a organisatu unu mare „meetingu în care a vorbită în faverea d’a se da unu sprijină Greciei de către România." Tote acestea însocite cu câte ne a spusu cu cea mai deplină franchețâ Cartea Roșie, suntu —o credemă — d’ajunsu spre a dovedi și colorii mai îndăretnicî că totă anulă 1868 s’a făcută acusărî de totă felulu în contra României, numai spre a se pregăti, la casă de trebuință, pretestulă unei invasiunî și că tote acele acusări s’aă făcută și se facă numai spre a se combate principele Carol I. Cartea Albastră a Greciei, ne comunică încă ceva frumoșii și instructivă în acestă privință. Ambasadorele Elenă de la Stambulă dă sema ministrului seă, printr’uă depeștă de la 1 (13) Decembre, despre uă convorbire a sea cu ambasadorele francese d. Bounce. In acea depeșie, după ce spune câtă era de iritată d. Bounce și relată acasărîle ce făcea Greciei, apoi dice: „Déru cu câtu mai multă probătamă, cu atâtă mai multă ambasadorele părea iritată și plină de furia; ceaa ce nu era impedicata a continua se apăru pe guvernă în contra injusteloră lui acusațiunî. Puterile cele mari, mi-a disp esat apoi, suntă cu totulă nemulțămite de iată ce se petrece in Grecia. Europa nu va mai suferi multă cadouc puteri mici, cumă suntă Grecia și România, se amenințe la fiecare momenta pacea și liniștea generală, pe care toți dorescă a o mantina. D-vóstra scrii ceaa ce s’a petrecută în România; d. Brătianu a căljulă din causa politicei sale turburatore. Puteți scrie tote astea la Atena. — Ai-am respinsă, daci credeți că miniștrii actuali în Grecia apuă asia de mare arnare pentru posițiunea loru, ve înceiațî. Nimica nu e mai facile decâtă de a le provoca căderea, căci suntă enși și dispuși forle ca so se lase a fi rosturnați.“ D-luî redactare alu diariului ROMANULUDomnule, Ve rogu se bine-voițî a însera in cjiariulu d-vóstra urmatór ca relațiunai. De la 3 ianuariu, termometrografulu supt-semnatului a arctată pâne s«1Î — începende de la gradele 15, 16, 17, 20, 19, și onu la 12 alocurinle d, espuindu acestă termo- metro grafă afară la Mogoșaia, a ardtată 22 grade, ease bineînțelesu că Reaumur, era nn Centigrade. Subsemnatul«, care de mai mulți ani ține lstă de temperatura flecarui and, constată că de la 1849, termometrografulă nu s’a urcată nici uă dată mai multă decătă acumă, și întocmai ca la 1849. Primiți, d-le Redactare, deosebita mea considerațiune. Scarlat Gr. Ginea. 13 Ianuarie, 1869. Douî redactare alu diariuluĭ ROMANULU. Domnule Iedactore, Bine-voitî a insera în slima bilulă d-vóstre diariă urmatorea rectificare. Albumulă presintalu d-luî Ion C. Brătianu portă adresa: D-luî Ion C. Brătianu, recunoscință de la junimea romănă. Reproducă acesta titulă pentru că între cei subscrișî suntă 15 iași, cari, acumă nu frecvontză nici una din facultăți. Primiți, domnule redactare, slima ce se conservă. Ion C. Tacita. ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Luni, 13 ianuariu 1869. După comunicările dilcî și acordarea căroră va concedia, se face uă scurtă discuțiune relativă la lucrările comisiunea asupra unoră petițiuni. D. Ministru de interne cere ca d. Gheorghiu se-și desvolte interpelațiunea d-scle, privitore ca subscripțiunea pentru arme, căci aceeași interpelare stereotipă fiindă făcută și neonată, nu’î va pute respunde de cătă peste 2, 3 Zile. D. G. Brătianu cere a ’i se respunde interpelării d-sele încă de multă anneiată d-luî ministru de lucrări publice. Adunarea voteza împămentenirea d-luî Abdulard și a mai multoră Români din Transilvania. D. Filipă anunciă d-lui ministru de Instrucțiune publică și culteră interpelațiune în privința clasei a IV primară din Râmniculă Vâlciî, de forte multă timpă vacantă. Adunarea precede după aceea la continuarea votării bugetului ministeriului de Instrucțiune publică și culte, incependă cu art. 18, 19 și 20. -------- ---------Pesta. 18 Ianuarie. Nici o tara pe facla pământului nu nu Iresco In sinulă ei atâți șerpi ca România. Tóte calomniile, injultele, invectivele asupra statului română și a națiunii s’au aruncată în lume de acolo, din România , tate săgețile îndreptate asupra asistenței nostre naționale au eșttu din arculă diferiților: agenți politici, organe consulare, emisari străini, spioni și corespondenți cunoscuți și necunoscuți, allături acolo în România, letena coșurile causate statului română în anulă trecută și tote Încercările de a revolta opiniunea publică contra bărbațiloru de stată ai României, se tragă de la omenii ,aceia Este de prisosă s-o mai spună că toți acei vermi, trămiși se râdă la rădăcina pomului vieții nóstre, suntă din tabăra austro-maghiară. Avemă deja mii de dovezi despre acesta, începe chiară și Europa a cunoscu acumö cugetura infernală ală vecinului perfidă și noî nu vomă înceta a înregistra tóte dovele și mai departe, pâne se va face lumină .deplină ca — România deșceptată, se vede bina n casa sa și se stă cu priveghiare neadormită împregiurulu seu. Din parte-ne va fi acesta ună sacrificiă chiară și vecinului inamică, căci și dânsulă are astă dî mai multă trebuință ca oricândă ltă dală de pace și de bună ’nțelegere cu vecinii sei. Apoi câtă pentru România, elă se pare a î da numai atunci pace, cândă ca va vede bine tóte, cândă va fi tare și va sai impune. In interesulu păcii déja se contribuim cu toții la acésta. Reveninde la firulă împărțișiriloră mele trebue sc incepă totă cu trămisură domniui Klapka la Bucureși. Că orniilă acela este numai ună „corespondinte,“ că are în vedere numai aeverulă și câtă stimă și iubesce elă pe o porală romănescă, se vede și de acolo ă aici nu pate senedică pe nume. Vorba „rromână“ se dice pe unguriă în tote scrierile „román,“ „román nép“ roman nemzer ebelă — și numai ela dintre toți ungurii scriitori — ne dice „RUMÂN.“ Este ca FOIȚA ROMANULUI. TEATRU. Supliciul" unei femei Politica a detronată literatura, nu trebuie se murmurămă, acesta e spiritulă epoceî prin care trecemă, ș’acelă care voiesce a merge contra unui curinte naturale este mai totădeuna séu teritorară voie’î de puterea valurilor e séu sdrobilă, deci resistința sea este pre mare. Oricine se ocupă adi de literatură se crede obligată, și nu fără temelii, a dauă largă parte politicei în operile sale La tentru alusiunile politice suntă cele mai aplaudat piartele în deșertă până în in capulă loriiipiaria politică, literariii și comerciale,“ că: se ocupă mai esclusivamente numai cu politica și cele cari nu voiescă se aibă una neadeveră în frontispiciul ăloru, suntă silite a scote acestă titlu, ce nu dă polă justifica Noi, pentru ca se putemă publica căte-va linie ce nu suntă curată politice, mai cu Semnă în timpulă sesiunea Parlamentului, trebuie se păndrmu momentulă cându politica binevoiesce a ne lăsa unu mic spațiu, și aici publicând forța nostră asupra teatrului, scrisă de doverjile profitămu dmă contrarietate politică, care mărturisimu că ne supără forte: imposibilitatea d’a urma publicarea in estenso a toasturilorn de la banchetulu dată în onorea d-lui Brătianu din causă că obosiala a pusü pe stenografă în imposibilitatea deașî urma lucrarea. Cu tóte aceste sperămu că geniulă politicei, astăziî pro putiile, nu se va supora, căci mulțumită comediei Odă la Elisa, vecurămă că însășî spirituala Talia îndulceșce cu farmecile séle, seriositatea acestui poc omorîlă geniu, Cornițele Walewski, voindu iub’uă di se ’ncerce cariera lui Molière, compuse uă comedie care se represintă pe unul din cele d’ănteiă teatre ale Parisului. La cea d’ânlciu representațiune, marea artistăiulistă Radic le primi de la comnițele unu biletu pentru teatru cu carta sea, pe care era scrisă „face cineva ce póte, eră nu ce voiesce.“ Artista merse de vodici piesa ș’apoi trimise comitelui ca respunsă urmatorele cuvinte: „Ți amă vețfură comedia și suntă de părerea dumitele.“ Comedia căriu. Ne reamintirămă acestă faptă tocmai In momentulă căndu eramă se renunciămă d’a vorbi despre spectacululu de jour séra, dată în beneficiulă d-nuî Pascaly. Eramă se renunciămă, pentru c’ară dice cineva că d. V. A. Urechiă, autorele comediei Odă la Elisa, și-a dată mâna cu d nele Pascali și Flehlehmalher și cu d-nu Pascaly, artiștii ce represintară acésta comedie și drama supliciulă unei femeie, pentru a ne incovera sarcina de cronicarî, cu tóte anevoințele d’a descrie sucesulă celă mai strălucită și mai întemeiată, farmecele cele mai ademenitóre ale artei, ale talentului ș’ale imaginațiunii. Daă cornițele Waleovski, neamu disu, s’a espusu a represintă uă comedie dinaintea publicului parisianu, cu tote că bănuia ca săcutu „aceea cea putută, eră nu acea a cea voită,“ eu câtă mai multă noî putemă noru se ne ’ncercăm a face ce voimă ce iară avendu convingerea că nu vomă ineși a face de câtă cea-a ce vomă paté, pentru a nu lăsa ne inregistrată ună sucesă care onoră atâtă de multă scena română, pentru a nu lipsi d’a aduce aci omagiere ce orîcine datoresce adeveratului merită, artei și talentului. Însă la celă d’au téiu pasă écá ne opriți! Cu ce se incepemă? Supliciulu unei femei se jucă ânteiu și făcură impresiune ce va ramâne multă timp vină în inima publicului capitalei. însă Oda la Elisa este că comedia romanesca, succesul e strălucită, cea avută împle de mulțămire inima oricărui Romănă gelese de propășirea artelor în țerasca, acesta comediă este una din florile cele mai frumose și mai profumate ale cununiei ce compune repertoriul nostru română. Pe de altă parte marii și două nedreptate de nu ne maî grăbi ma înainte de lare a vorbi despre domnele Pascaly și Fichlenmacher și despre dnii Pascaly, cari în supliciulu unei femei au smulsă publicului, cu aplausele cele mai călduresc, pe rândă lacrămile și insulu, compătimirea și admirarea? Se urmămă déru ordinea spectaclului; numai se fiă bine constatată că n’o facemu de locu pentru a ne supune comitatului teatrale, care a stabilită acesta ordine, ci pentru a nu fi acuzațî de parțialitate; constatama acesta pentru ca nu cumva se indispune să contra nostră pe cei ce nu pre iubescă acestă comitat». Cândă nu e vorba de politică, nu admiteau despărțirea in tabere. Femeia pe care a pusu-o la suplciu din Emile de Girardin, autorele dramei este că femeia criminale în datoriele ei de sociă și cu atâtai mai criminale, cu câtă bărbatul« ei o iubesco, are ună sufletă nobile, generosă și forte iubitorii. Supliculă este celă mai crudă, pentru că propria consciință deșteptată a femeiei îl u îoflige sofiei culpabile; unu supliciu ca acela de care perea prin mat sca propria trădătorulă luda, pe cândă îi vețătorulăscă espira liniștită pe cruce, îi congiurată de aureola martiriului. Însă aces femeie culpabile, déja purificată in parte pr torturele sfîșieloroale remușcăreî ce e ra, in fundul u ăuimii, este una din acele condamnate de legi și de consciință, pentru ca celă mai împotrilă nu se póte apara d’a a unü simțimentu de milă și de compătimit Acesta era caracterul« rolului ce trebuia represiule d-na Pascaly, și atitudinea abută, norulă negru ce părea c’acopere ool artistei,—care mai multe prin joculă seumn decâtă prin cuvinte trebuia sĕ esprima star durerosă a sufletului ei,— făcea pe spectale se sufere pré multă pentru a găsi curagii d’a condamna in Mathilda Dumon pe femn» pe călosă, pe amanta lui Jean Alvarez. Generosul ei Dumon, neseiindu nimicit deși desenarea lui, deșcăptă prin veselia sea chiamă durere cu atâta mai vină, cu câtă spiratorulă vede dinainte! una bărbată a că iubire și fericire se revărsă în îngrijirile și mângâierile cele mai fragede pentru cămeie culpabile și pentru că copilă, ce. . . nu este a lui, fără ca socială modelă se ] nuiesă rușinea și nenorocirea ce se ascunde