Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-04
ANULU ALA TREI-ß PRE pECILEA VOIESCE ȘLVEI PUTEA. Lol n. Lei n. pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe șase luni « « 24 « 29 pe trei luni « « 12 « 15 pe uălună « « 5 « 6 Unü osemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Ve^uramu, astăzi circulând ăuă listă de candidați pentru comuna Bucuresci, în care figureză între alții: dol. Nicolae Golescu, Dumitru Brătianu, Grigore Arghiropulo, Constantin Ciocârlan , Eug. Carada, Radu Greceanu, Dumitru Culoglu. Sunta autoritatü a decllara din partea mai susü numiților mei amicî că dumneloru declină acestă onore. Daca mergem ü la alegeri, noi și toți amicii noștril politici, mergemü ca se votăm lista astfel, cumd aotărît’o comercianții, în întrunirea de la ospețuri comunale, orice altă listă este oă cursă a inimiciloru noștril, spre a aduce divisiune și împărți voturile în favorea listei guvernului. C. A. Rosetti. D-la redactare arti faárului ROMA.NULU Domnule redactare. Am ve^utd că o lista de candidați pentru comună, făcută în întrunirea de la ospețurd municipale, suntă și ele trecută. Aretândd a mea recunoscință celor d carii aă binevoită a me trece și pe mine în acea listă, declina, din causa unorü împregiurări ne vdependind de voința mea, acastă onore. CORNILIE LAPATI. Ni se trimite spre publicare de către comercianți, următorea listă de candidați la comuna Bucuresci,otărîtă în întrunirea comercianțlorü de la ospeluri comunale, în sóra de 30 Aprile: LISTA CANDIDAPRO LA COMUNA BOCORESCI, dar îți de corpulu Comerciantilor, în întrunirea electorale de la Ospeluri comunale, în sera de 30 Aprile: 1. Eugenie Predescu 2. Anton Arion 3. Doctorii Iatropoiu 4. Cornelie Lapati 5. Simeon Mihalescu 6. Stanca Bechianu 7. Nae Manolescu 8. Costache Panaiot0. Cost. D. Atanasiu 10. Alecu Slatineanu 11. Veriamin Hernia 12. Ioan C. Hanui 13. Theodor Kristescu 14. Anghel Solacolu 15. Ghita Dimitriadi 16. Theodor Râdulescu 12. Eug. Statescu (Avocat) COMISIUNEA INTERIMARA A comunei bucurescî. pIURNALU, Comisiunea interimară a comunei Bucurescî în ședința sea de astăzi, 27 Aprile 1869, avendu în vede ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGHILU ROMAN«, No. 1REDACȚIUNEA IN STRADA COLTEA NO. 42. m MinGii telegrafici. A AL» IOM 4M HI. FLORENZA, 12 Maiă. Grija ministeriale urmeza. Menabrea renoiesce încercările de combinare in care se fie represintate tóte nuanțele majorității. LONDRA, 12 Maiü. Sullivan a demisionată spontanei , bilula relativă la destituirea sea s a acționată. TRIEST, 12 Maiü. principele Napoleone a plecată la Venezia. (Servitula privată alu Monitorélul). FLORENZA, 11 Maiă. Nouă cabinetă a dată astățji juromortulu; se asecură că, în momentul din urmă, Menabrea s’a decisă se retrage din ministeră și de a lăsa președinta consiliului domnului Cambray- Digny. DRESDA, 11 Maiă, Gomizesa Maria de Hohental, surora regelui de Danemarca, a încetată din viață astăzi. MADRID, 11 Masă. Se asecură că Serrano se împotrivesce strașnică la uă prelungire a stări de lucruri provisorii. Idea de a institui ună directoră n’ar fi isbutică. Unioniștii și vreo câțivă progresiști vor propune alegerea unui rege imediată, după adopțiunea articolului 31, privitoră la forma de guvernăre că se apropiă ziua de 4 Mai,fișată și publicată pentru alegerea personelor, cari au a compune noulu consiliu comunalű. Considerândă că, după legea comunelor, comisiunea interimară înlocuiesce atâtă pe consiliu cât și pe primară în atribuțiunile ce le sunt date de lege. Considerând că, pe acestă bază, comisiunea, conformă articolui 33 din menționata lege, a convocată pe alegători pentru noua alegere. Avându în vedere și articolele 36 și 37 din aceași lege, care se ocupă de președarea adunării alegătorilor, atâtă cândă se face într’ună singură locală, câtă și cândă ea se face în mai multe secțiuni. Comisiunea a decisă ca cele cinci secțiuni electorale pentru viitorele alegeri, după publicațiunea făcută, se se președă de următorele persone dintre membrii ce compună acastă comisiune și anume: D. Anton Stoianovici va președe secțiunea din colorea roșie, la o spelulă comunală, unde va fi și biuioulă centrală ală alegerii. D. Ghiță Dimitriade, secțiunea din colorea galbenă. D. Corneliă Lapati, secțiunea din colorea verde. D. Theodor Rădulescu, secțiunea din colorea albastră. D. Anghel Solacolu, secțiunea din colorea negră. Totă uădată amă chipsuită ca biutoală flăcăria din secțiuni se țiiă uă listă, osebită de cea tipărită, pentru votanți, care se pute constata într’ună modă exactă numerasă acestora. Membri: Cornelia Lapati, Gh. Dimitriade, An. Solacolu, Anton Stoianovici, Th. Addulesc, Ion G. Manu. Guvernul englese acasă pe primarele de la Cork, din Irlanda, c’ar fi provocată rescblă în contra angliterei, și cere de la Cameră măbilă pentru destituirea primarelui. Acestă cerere a făcută un mare sensațiune în fată Englitera și ’n Irlanda, și mai multe diare englese, din tote partitele, s’aă pronunțată contra baiului relativă la d. Sullivan, primarele în cestiune. La Cork cererea de destituire provocă uă mare agitare și se și anunță oă >ntrunire uriașă pentru o Masă Cetățenii din Cor c anunțară că obiectul ă ’ntrunirii va fi a se redapta și supscrie oă petițiune, prin care se se invite Camera a respinge bilulă ce i se cere contra primarelui. Președintele Camerei din London a chiămată, pentru clipa deli Mată, 24 de cetățeni din Cirk, spre a se presinta ca martori la baza Adunării, ca astăfelă cestiunea se se lămurescă și deputații se potá vota în cunoscință de causă. Nu seimndeoá la 11 Mai s’a urmată acea desbatere, dera corespondința nóstru telegrafică, spediată din Viena la 12 Mai și primită de noi abia astăli la 15, ne spune că d. Sullivan a demisionată și Camera a amânată desbaterea în privința birului cerută. Acesta este faptul ăj pe care, relatându-lă fără nici ună comentariă lăsămă ca Românii se cugete asupra lui și voră Înțelege ce insemnătate are in țerne libere destituirea unui primară și cumă cetățenii scă acolo se susție independința Comunei, care este temelia tutoră libertățiloră. Dl. Bernard, editorele Curierului de Iași, ne trimite uă epistolă, prin care cere a se stabili că, în privința tristei afaceri de la Iași, numită afacerea casetei, Românulu a fostă greșită, cândă a zisă că cele relatate de Ilisa fóie aă fostă „ună neadevără.“ „Precumă veți vede, face d. Bernard, în comunicatură publicată in foia oficiale din Iași cele relatate de noi sunt cu totulă esapte și ve rugămă deră a deminți espresiunile de calomnie și neadeverit.“ Cu părere de reă vedemă că editorele fdieș din Iași, care publică actele și publicațiunile oficiale, pune din noă pe tapetă acea durerosa cestiune. Cu părere de reă vedemă că onoratură d. Bernard a crezută că noiamă combătută foia domniei sale, cândă amă susținută că este peste putință ca mă oficială „se ia uă casetă, pentru a fura banii din trensa.“ Cândă ar fi fostă astafelui, adauserămă, foile oficiali ar fi făcută contrarîusă de cea a ce făcută Curierului de Iași ș’ar fi susținută îndată că stirea respândită este uă calomniă.“ Cu părere de reă, în sfîrșită, vedemă că foia cu publicările oficiale din Iași n’anțelesă comunicatulă ce i s’a dată a publica și ’n care se spune că s’a constatată că oficialiula este „lovită de alienațiune mintale“. Cumă în adevĕrü editorele fotei cu publicările oficiale nu vede că, dup’acelă comunicată, fată ce s’a ’isit contra oficiărului a fost ă uă calomniă, căci ună omă „lovită de alienațiune mintale“ nu este, nu póte fi ună fură! Și cumă nu -nțelege că, susținândă chiară acumă cele C6 a fostă scrisă foi în acesta privință, atacă din nuoă insultă armata și națiunea ? Ne place a crede că editorele Uliseî n’a fostă pusă de autoritatea superioră din Iași d’a face din nuoă acestă atacă armatei și națiunii, d’acea a trecemă răpede peste acestă nenorocită cestiune și recomandămă cu dinadinsulă cititorilor noștri, corespondința nostră din Pesta pe care o publicămă mai la vale. Ea este cu atâtă mai însemnată, cu când ne arătă pregătirile de resbelă ce se facă în Ungaria, și dă uă nouă confirmare însemnatei declarări a d-lui ministru din întru: că Austria voiesce a dobândi în România resbunare contra Sadovei Nu voiescă a fi intre două Piemonturi, nu voiescă a fi între doui Hohenzollerni, a zisü Austria. Ea nu voiesce, ne spuse d. Cogăluicenu, s’avemă uă constituțiune atâtă de iberale;ea urmăresce— adause domnia sea resbunarea Sadovei— și nonul paternă opune de câtă 400 de oșteni. Și Austria-Ungaria se pregătesce mereu, pe cândă noi nu voimă a ’nțelege nici chiar cea a ce d. Cogălnicean ne a spusă atâta sinceritate. Facă cerul ca, cândă vomă înțelege în sfîrșită, se nu flă pre târziă rațiunea. Cu disolverea aceloră confinii, stă, după acelă chiamă, în strînsă legătură „deslegarea cestiunei oriîntale.“ Ca ce interesă aă Maghiarii în desființarea acelei militărimi, este ușoră de aflată. Honvezii loră suită astat^l cel mai viteji între toți soldații pământului, de aceea eroii croați de la 1848 nu le vină la socotală; memoria lor nimicesc visurile mărețe despre viitorul maghiarismului, din care causă eî trebuie înlăturați din cale. Cu privire la cestiunea orientale Maghiarii explică lucrul ă asta: pentru Croația, care este parte integritare Ungariei, confoniele militare voră pune fură de trecere la Bosnia și Buegovina. Maghiarii vorbescă de ocuparea acestoră done țeri, ca d’uă plimbare, ca d’ua vrmătore de paseri. Intrebămă: déca este cu putință ca puterile europene se privescă cu nepăsare acestă anesare însemnată la teritoriul corónei maghiare? Dacă este asta, apoi fiți securi că procedura se póte proba ca mine și pentru România, întruna din scrisorile mele va aminti sema despre desființarea guvernului din Transilvania, care, după anesarea silnică a acestei țeri Ungaria, n’arămai avu nici ună sensă. Acea risolvere a și urmată în 30 Aprile a. c.. Comisarulă regescă Pechy, în cuvântulü seă funebru (căci ea imormêntata una dicasteriu, care sute de ani a condusă afacerile acestei țeri nefericite) a zisă între «stele: „Durerea despărțirii neetre ni se recompensă și prin ună punctă de vedere mai înaltă politică, cărui trebuie se subordinămă foto alte interese locale; suptă acestă punctă de vedere mai înaltă înțelege că unirea faptică a Transilvaniei cu Ungaria, a cărei urmare este și disolverea guvernuui regescă. Prin încetarea acestui dicasteriă transilvană independintentrunirea definitivă a Transilvanieî cu Ungaria a devenită ună faptă mare patriotic nestrâmutabilă, pe care fiăcare dintre noi trebuiesc lăconnate cu bucuria patriotică.“ Astăzi Transilvania este, cumă vamă mai spusă, uă simplă prefectură a Ungariei. Postule, de comisară regesca a păstrată și pe mai departe și d-lă Pechy a primită uă instrucțiune noua pentru sine, după care dânsulă nu este altă ceva pe viitoră în Transilvania, de cătă ună organă de poliță pentru Andrassy. Astaderă, după conceptele și privirile unguresc!: Finis Transilvania et Foile oficiali d’aici Napló și Pester Lloyd susțină din nou că Imperatorele Fraciscă-Iosifă are de cugetă a căta ori însomna viitore pentru căte va septemăna în Transilvania. Judecăudă din pregătirile de resbelă ale Maghiarilor, crisa orientale nu mai póte fi departe. După mașinia strategică ,,că cine posederansilvania póte se stepânesca de secură șesurile Dunării până la Marea Negră“ Maghiarii ș’au îndreptată cu deosebire atențiunea asupra acestui pantă. La fortăreța din Alba- Iulia se facă măsurări energice pentru a se mai clădi fortificări multe împrejură și de a lungulă pe sub munți, pilele acesta s'a trămisă dar Bucurescî ^ Florarii. Corespondința nostră telegrafică de astă fii ne silesce se dămă îndată esplicările trebuitore, pentru a fi înțelesă. In alegerile din urmă guvernulu a chrămată pe cetățenii din guardă suptă arme și astăferă, trimițendu-i în secțiunile în care nu vota ei, ia privată de dreptul ă loră. Neîmplinimă datoria, puindă suptă ochii cetățenilor, articlulă 6 din legea guardeî. „Art. 6 Servițiul guardeî orășenesci nu va pute împedhca nici ună guardistă de la esercitarea drepturilor sale politice.“ CORESPONBilÎIÂ PARTICULARIA fI „BOBAHULUI,“ < Pesta, 9 Maiű. 1869. Camera deputaților d’aici e totă încă în stadiul constituirilă; lucrări mai seriose se potă ascepta numai după vremă doue septemăni. Dintre deputați se verificară mulți din cei aleși cu călcarea strigătore a legii. Fără îndouială asta se va urma și la d-v0stră, deorece guvernul de a-i bucurescenă maimuțesce întru fete pe celă pestană. In privința circularei emise de d. Cogălnicenu, în causa evreilor, în contra cărei consululă austriacă și englesă ară fi insinuată ore cari proteste, prin cercurile pestane se crede că istețul( ministru română ) făcu acestă pasă numai asta pre forma, pentru ca se mai slăbescă credința rea a țerei despre sine, totală însă se va îndrepta, după așceptările maghiare, „căci, rică ohariele unguresc!, mă Cogălnicenu nu va intra nici uă dată pe urmele ministeriului Brătianu. “ De mare însemnătate este spinea că Maghiarii cugetă a disolve cu totulă asia numitele „confiuii militare austriace. (1) Diabulu „Zukunft“ No. 88, sub titlul „Ună noă sacrificii Motodului maghiară" publică în acestă cestiune un articlu de sondă, ce merită conside(i) 14 regimente de grădițeri, locuitori în Croația, Slavonia și parte a Banatului* etnita și «nu batalionu de Ceșteîți sți. DUMINICA, 4 MAU 1860. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa in Bucurescî, la administrațiunea pariului. In district la corespondințiî pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5..VINIȘIURILE Linia de 30 litere................ 40 ha Insersiuni și reclame, linia.. 2 le no