Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-03
fANULU ALU PATRU-SPRE-PECELEA Adminiatrațiunea in Pasagiulu Roman, No. 1.- Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, JUDI 3-4 IUNIU 1870 Leii. Leii-Pe ana.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 * 5 Unu esemplara 25 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aus ARTICOLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntturi si reclame a se adresa In Bucuresci, la administratiunea pariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallagrain, rue de l’ancienne comedie No. 5 ANUNTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani InserȚiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî VOIESCE ȘI VEI PUTEA In urma scriitorii ce amu mai primitu în privința alegerilorü, pre cami modificări și completări fiindul necesarie republicariü ar fi TABLOUL GENERALE ALU ALEGERILORU * Pe aceștia i-a publicată anteiă „Monitorulu“ și d'accia i-am reprodusă și noi. Mai multe de peștensă susțină că acel aleși în localurile legale suntă: G. MANTU, C. BRA1ESCU și V. HOLBA.N ** Findă că guvernulă a publicată în „Monitoră“ pe numiții bandeloră, publicămă și noi pe adeverații aleși și proclamați de biuroulă centrale. NUMELE DISTRICTELORU. Argeșiu BACĂU . BOLGRADU BOTOȘANI BRĂILA . BUZEU CAHULU . . COVURLUIU DOLJIU . DORONOIU DÂMBOVIȚA FALCIU . GORJIU . IALOMIȚA IAȘI ILFOVU . ISMAILU MEHEDINȚI MUSCELU NEAMȚU OLTU PRAHOVA . PUTNA . RÂMNICU-SARVÂLCEA . ROMANII ROMANAȚI SUCEAVA TECUCIU TELEORMANU TUTOVA VLAȘCA VASLUIOATU COLEGIULUI Radu Michaiu Dum. Ghica Comănescianu Aristid Pascalu L. Ciolacu I. Câmpinenu Dr. Iatropolu D. Crăciunescu L. Catargiu N. Gr. Racovița H. Cortazzi G. Cantacuzino M. Kogălnicenu C. Blaremberg N. Moscu P. Mavrogheni Dumitru Ghica Al. Tulciano C. Scafeși A. C. Golescu N. Roset Bâlanescu Col. Manu T. Văcărescu G. Apostolianu C. Grădiștenu Al. Lahovari N. Catargiu Calimachi A. G. Golescu Maior C. Boiană P. Ciucă I. Ghica M. Costache N. Tătăranu I. Sturza COLEGIULUII B. Boerescu. D. Lupașcu George Focșa 0. Magistan Stâlpeanu N. Pâcleau C. Caramaliu M. Cogălnicenu N. Zătreanu P. Casimiru E. Văcărescu Vasile Vrabiă Tache Moscu Simeon Mihălescu N. Ionescu S. Marcovici P. Iconomu G. Costa-Foru N. Crețulescu Emanoil Filipescu G. Meitani I. Radovici A. Sihlenu Ion Bălăcenu Zisu Dimitrescu Ion Agarici Anton Puricescu Petru Safia T. Anastasiu C. Bosianu v Costache Negri Ales. Lăzărescu P. Carp COLEGIULUIII Nu s’a făcutu alegere. G. Leca și Ion Negură N. Blaramberg, G. Hasnaș, P. Georgiade, I. Adrian R. Campiniu, T. Dobrescu I. Ioachim, Sacaloiu Al. Teriachiu, P. Popasu, C. Negri* Stolojană, B. Radianu, G. Chițu, Mateiu Gane Generări : Florescu N. Ionescu, G. Magheru fiul, P. Grădișteanu Gheorghiu, Tăcu, Fătu, A. Holban Gen. N. Golescu, I. Brătianu, D. Brătianu G. M. Ghica, T. Mehedințenu, C. A. Rosetti ** V. A. Urechiă Gr. Miculescu, Ion Aurel, Ovid Rudanu, M. Cogălniceanu, Titulescu, A. Avion, A. Candiano, Grigorescu N. Voinov, N. Fleva, Gr. Bălănescu Const. Mihăiescu N. Iancovescu N. Ionescu, L. Eraclide, C. Racoviță G. Greceanu Antonii Cinca G. Vernescu I. Codrescu, Belcescu, Gâlcă, N. Gogoșă Iordache Beldiman COLEGIUL IV Nae Dimancea Eugeniu Ghica Nicu Negri G. Lahovari N. Blaramberg. V. Vlădoianu Iacob Negru ți Tereachiu I. Brătianu C. Pilatti (maiorii) Ion N. Alessandrescu Nicolae Bosie Ahil Cresnaru I. Ritoricii. Petru Suciu M. Marghilomană A. C. Sturza Serendache Pavelă Anghelescu Teodor Teodoru C. Vălanu I. Brătianu Panait Tufelcică C. F. Robescu, profesore. C. Grecenu Iorgu Vucinic Nicu Rusu Locustein Georg. Racoviță Nicu Șerbănescu Costache Racotă Lascar Moldoveau Cesar Boliac D. Cozadini Candidatură la colegiulă ala II de Senatori, ală județului Ilfov, propusă de mai mulți comercianți este: imm PREDESCO. PEMARULU COMUNEI BUCURESCI. Alegătorii colegiului II, pentru Senată, convocați pentru ziua de 4 Iuniă, voră vota în localulă ospețului comunală. DD. profesori ai Universității din Bucuresci, convocați pentru ziua de ( Iuniă, voră vota în localulă Academieî. SERVIȚI O TELEGRAFICII A li 11 BOHANI'Llfl. l’VRIS, 13 iunia. L’guerronière este numită ambasadore al Franciei la Constantinopole, și d. Bourre care a fostă pen’acuma ambasadore, este numită senatore. VIENA, 13 Iunie. Tenefik-pașa, fiul Kedivului, este asceptată în curendă la Viena. Bucuresci, 15 Ciresiarü 1870. Ră cutezată!.. Da, miniștrii bandelor de pușcăriași, miniștrii tâlharilor ș’ai ucigașilor ă aă cutezată se scrie și se pulbe în Monitorul de astăzi: „Faptele capitalei, petrecute facă cu mii de marturi, vorbescă mai tare decâtă aserțiunile inspirate de patimi ce au întrecută culmea ultragiului ș’a nedreptății. „Guvernulă n!a patronată nici nă candidatură; două liste opuse s’aă publicată de către done partite adverse, bine cunoscute și bine desemnate, și lupta între ele s’a urmată fără amestecul ă proseă contra alți guvernului. Ceea ce dovedește acesta și mai bine, este resultatulü alegerilor”, care a modificată în parte chiară listele propuse. „Camera, publiculă, consecința tuturoră 0nuniloră onest voră judeca rolulă guvernului, precumu a fostă în adeverii: imparțialitate absolută, libertatea retrog.1 și ordinea în măsura forțelor umane, pe câtă a permisă și disposițiunile nu tată d’auna bine precisate ale legii electorale. „Până atunci, avendu consciința că ș’a făcută datoria, va sta impasibile ta facia unoră violințe de limba giă de cari ’lă va reabuna opiniunea indignată a tuturor omenilor, neparțial.“ Bandele de pușcăriași, operândă în lumina mare, în facia tutoră locuitoriloru capitalei, în facia membrilor. Curții de casațiune, în facia miniștrilor, ei le numescă „partite adverse!“ Bandele de pușcăriași, ocupândă sala Ateneului, dulăii orgiiloră și crimeloră, stândă, în timpă de două Iile, în sala colegiului electorale, lungiți pe băncele sălii, desbrăcați de haine și de încălțăminte, astăfelă în câtă groza și scârba coprinse pe toți câți s’aădusă se vedă acelă scandală, acele orgii scârbese și criminale, miniștrii le numescă „partită politică“ și orgiile și crimele lor, luptă electorale!.. De la 19 Maiăși până în acestă momentă, cetățianii bătuți pe spade și prin casele lor, cu capetele sparte, cu răniri cu cuțite, alergă plini de sânge la parchetă, denunță și crimele și pe criminali, și bandiții liberi își urmeză misiunea loră, luptă cea mai patentă complicitate a poliției ș’a parchetului, eră miniștrii spună în Monitoru că acestea suntă „lupte de partite adverse!“ In Bucurescî și ’n cele mai multe județe bande, gendarmî, Scorțeni și Hamali, prefecți, polițai, luptăprefecți și procurori, năvălescu în sala alegerilor, bată și isgonescă biurourile constituite, spargă urne și capete, și miniștrii cuteză a spune în publică c acestea suntă lupte de „partite adverse, carii se facă fără amesteculă pro sóu contra ală guvernului“!... Mii de cetățianî mărturescă că nu alegătorii ci Scorțeni, Hamalu, Geambașiu, Țicu, cu petrarî și măturătorii, au năvălită în liceulă Basarabii ș’au bătută pe alegători. Sute de cetățianî și ânsuși procurorele, în raportul ă seu către ministru, constată că biuroulă electorale de la colarea de negru a fostă asemene bătută și dată afară de către bandă și până astăzi tâlharii suntă liberi și triumfători, poliția și parchetul, la ordinile lor, eră miniștrii insultă din nou națiunea, pân’a cuteza a nega crimele ș’a elice că „partitele au luptată între densele“.. La Vâlcea, biuroulă electorale se violezâ de către administrațiune, ș’alegetoriî s’aresteză, în sala alegerii, în acelă altară ală suveranității loră. Asemene crime se facă la Giurgiu, la Piteșci, și -n alte dece orașie! La Tecuci suptă prefectură, polițaiură c’uă companie de vânători, umblă pe strade, adună cu forța pe delegați în ograda telegrafului, și pe căndă bandele gonescă biuroală definitivă, administrațiunea silesce pe delegația mărturi c’aă votată ș’aă alesă deputată, și miniștrii cuteză a insulta națiunea (ficândă că „lupta s’a urmată între alegetorî fără amesteculă guvernului“.. Ieriseră mai mulți cetățiani fură bătuți; ieriseră banda sparse capete, împunse cu cuțite, intră în case și trase cu pistolul, sângele curse cu bilșiugara, femeile și copiii țipară, nimene nu mai pote eși pe strade, nimene nu mai este sicuru chiară în casa mea, și miniștrii cuteză a spune că tóte acestea suntă lupte între partite, la care guvernulă uu s’amestecată și nu se mestecă! Parchetul este încunoșetințatu. Mărturii suntă cu sutele; criminalii anume denundați; inelele, prin care s’au spartă capete suntă în măna procurorilor și judecătorilor de instrucțiune, și nici unul din criminali nu este arestată, eră miniștrii aă cutezată a flice că suntă nevinovați și noi toți calomniatori! Cutezarea nerușinării, este în adeveră egală cu cutezarea crimelor. La Pitescu se calcă colegiele electorale și s’aresteză cetățianii, pe căndă erau în efereițială suveranității loră, și miniștrii cuteză adice că nu ei aă voită se se scalde în sângele Romăniloră! Și decă sângele nu s’a vărsată și a celelalte orașie, cine nu scie că n’o detorimă de cătă numai răbdării și înțelepciunii celei mari a cetățenilor”? Epă ce nise scrie din Ploiesci: „Administrațiunea a voită se ia cu sila biuroulă provisoriă, și s’a ’ncercată se resterne de pe scaună pe președintele celă mai bătrână. Președintele chiamă garda ș’astăfelă se opri reală, și póte și pendulă. „Procurorele veni în sală nechiămată și amenință pe alegători. Aceștia susținură dreptulă loră și legea; procurorele se retrase, deră dete mandate de înfăcișare contra mai multor notabili comercianți, carii au apărată legea. Biutculă a constatată violarea sălii alegerii ș’a cerută darea în judecată a primului procurore. „La colegiulu ală 4-lea s’a pusă candidatura d-lui Ion Brătianu. Puțină a lipsită însă ca administrațiunea, prin mijlocele ce a ’ntrebuințată ca se oprescă acestă alegere, se nu facă se curgă săngele și rdie pe strade. • •