Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-09
ANULU ALD PATRU-SPRE PECELEA Adminificgaționest La Faga glasă Homan, Vo. 1.— Berlaodinea, Strada Coicea Mo. 48. vineri, 9 octombre 1870. VOIESOR ȘI VEI PUTIN ABONAMENTE L. n. l. n. Una anii .... în capitale 48 districte 58 Șaise luni a Trei luni » „ ]2 » 15 Ü5 lunări „ 5 „ 6 Abonamentele incepu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplarfi 25 bani. • Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANTINTITURI L. b. Linia de 30 litere. ..................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — LUMINIȘeZATE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrains Rus de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-iî Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIEN A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt Procesulű politică pentru evenimintele de la 8 Augustă s-a defipiü la 12 ale curuntei. Ar fi a necunosce baroulă din Bucuresci, adaugendă unu apelă pe lângă acestă simplu anunțiă. Totă la 12 Octobre, la Râmniculă Velcer, este fișată și judecarea victimelor de la Mavrodolă. Denunțămă baroului din Bucureșci acestă nouă manoperă a puterii, pentru a pute opri pe acelașă advocată se apere pe persecutați în mai multe cause. Nu va dejuca ore baroulă acestă fasorită manoperă ? SERVITIA VEEEO«iAFI € U AMI HOMAR UIMII. BERLIN, 19 Octombre. — Soiri din Versailles: Trei mii de gardii mobili au fost goniți, în 12 Octombre, din orășielulu Breteuil 1 j. In 14 Octombre Frances« au facut a uă mică eșire, care a fost respinsă de către unii picheta de tunuri din alți 12-lea corpo d’armata. In 15 Octombre inamicul a fostü gonitü din lucrările de fortificațiune pe cari le făcea la Villejuif. Generalele Werder spune că, la apropiarea trupelor sale, trupele franceze s’au retrasă la Belfort și Dijon 500 prisoniarî din garda mobile au scapata din mâna Prusianiora în timpul atacului pe care îl faceau liderii-tragători în 18 Octombre la Chateau-Thierry. TOURS, 19 Septembre. — Miculu orașiu deschis( Chateaudin 2) dup’ oă luptă eroică de 10 ore. In 28 Octombre, a fostu luata de Prusiaoî. (Serviciulü privatü ala Monitorulm). PETERSBURG, 18 Octombre —Le journalu de St. Petersburg <zice că generalului Burnside a trimis d-lui Jules Favre condițiunile Germaniei pentru unu armistițiu, pe cari generalul Burnside le a recomandatüraultédéra d. Jules Favre le a refusatü. Bucuresci, 26 Brumurelu, 1870. Tremurămă de nerăbdare, tresărimă la cea mai mică vibrare a firului telegrafică, în comunicațiile cu Occidentele, și ’n acestă timpi temnițele din România gemă mai multă decâtă totüdeuna, înghesuite de cetățianii cei mai însemnați și cei mai cu durere de țară, și ’n acestă timpă suspinele fură dureróse suntu acoperite de vuietură mare! lupte din Francia, pentru care singură audulă nostru, spiritulă nostru, inima nostră suntă deschise, atentive, simțitore! Frumóse titluri de nobleță suntă aceste simțiminte, înse ele nu trebuie se fiă esclusiviste, cândă Românii sciă că guvernul, ce conduce afacerile Statului loră, nu le împarte, nu este în nimică, asolută 1) Mica orașiă de 2700 locuitori la est de Paris și sud-est de Evreux. 2) Orășielfi mici, situata la nord-est de Orleans, în nimicit spresiunea simțiminteloră și aspirațiunilor ă lor”. Gândit unii guverna merge cu mișelia párn a profita de diversiunea făcută d’asemeni frumóse simțiminte, spre a năbuși ș’a ’nvelui în doliu uă mare parte din țară, prin acte neaudite de persecutare și violență, fiecare Românii este détorit d’a ’împărți atențiunea sea, bătăiele inimei sale: élű este détorit a cugeta, a simți ș’a lucra pentru țeră mai ăntâiă, și pentru Francia, decă mai póte. Ne ’ntrebămă, ce s’am fi întâmplată, decă tote cele ce se comitű adî s’ară fi comisă în altă stare a spiritelor și fără diversiunea din afară ? . . . De bună semă strigătulu de indignare ce s’arü fi rădicată de la unu capelă pené la altulă alți tereî, are fi resturnatű din temeliă uâ putere străină de simțiminte, arbitrariă și criminale prin fapte. Ensé pe deuă parte preocupațiunile durerose pentru situațiunea în care se află Francia, pe de alta prudința — cu prețulă chiar a oricâte suferințe — pe care o impună adevărațiloru Români primejdiele ce potă nasce din complicările estemóre pentru țara lor, au íncuragiatű uă putere fără respectă de nimicit în actele sale de profanare a tota ce este românescă, findependinte, demnii și bine-făcătorii pentru națiune. Unii diariștii mai cu semă trebuie se țină seamă de cerințele publicului și se le satisfacă pre câtă îl este cu putință. Mărturisimă înse că vedemă cu mâhnire că cee a ce intereseză mai multă pe cititorii noștril, suntă peripețiele resbelului din Francia, în locă d’a acorda prima lor atențiune și are dintele loră interesă la acea-a ce directă îi privesce, la cea-a ce le dămă în privința peripețieloră proprieloră foră suferințe, în privința persecuțiunilor, ce aruncă în temnițe, în beciuri și supt torturele mișeiloră, chiar ș pe cetățianiî cei mai considerați din România. Și n’alungă persecuțiunile, torturele de totă feluză uă putere, lipsită de orice simță de legalitate și naționalitate, are nevoie a discredita, a degrada și tóte instituțiunile terei, are nevoie a face pe Români se despereze și de salvarea națiunii române prin moralisare și rădicare interiore, și de dreptatea și sprijinul, ce trebuie se accepte de la concetățianulu seă, de la fratele seu. Unü esemplu din cele mai isbitore a acestoră culpabile silințe ale puterii este uneltirile ce pune în mișcare, pentru a face din frumósa instituțiune a curților de jurați, unealta pasiunii orășele celorărele ș’a actelor sale de resbunare. Ceea ce s’a petrecută nu de multă la Râmniculă Velcei desveluiesce pe deplină aceste rușinose uneltiri, aceste culpabile silințe d’a face se se condamne cu orice preță victimele inocinte ale furiei anti-române a puterii. Sperămă dorit că cititorii noștril ne voră ierta, décâ adî n ne ocupămă de soirile din Francia, despre cari putemă fi deja mai liniștiți, și voră citi până în capelă, ori câtă ară simți sângele fară clocotindă de indignare, următorea relațiune, ce ni se face despre faptele puterii la Râmniculă Vâlcea: Pitescu, 1870 Octombre 2. „Suntă momente în care omulă, în facia unei fapte neprevădute, fericită sau nefericită, remâne amețită uimită. Astfelă amă remasă că la Râmnică, în ziua de 28 Septembre, cândă d. președinte ală curții juraților, a anunțată amânarea procesului. „Mișelescilori uneltiri ale administrațiunii din Argeșă și Vâlcea datoreză nenorociții acuzați prelungirea martirului loră. In ce se atinge de magistrații curții, nu ne putemă pronunți. Fostă-năei complici cu administrațiunea, precumă susțină toți, ce datu-aă ordinilor guvernului centrale, precumă se afirmă sau aă fostă și dânșii jucăria puterii ? „E că ce voiă afla mai târziiu. „Procesulă erea strămutată mai ântâiă la Târgoviște — acestu oraș iă de predilecțiune ală puterii, la care trimite ce se judece sau tóte procesele politice. •— „Déca Târgoviștea va condamna și pe martirii de la Ploiesci, se va numi cu dreptă cuvântă orașulă călăiloră puterii. In urma oposițiunii acuzațilorfi, susținută de învățatură amică ală Pitescenilor, d. Eugeniu Stătescu, procesulă S’a strămutată la Râmniculă-Velce. „Jurații se trăseseră la sorți fără a se ave în vedere procesul ă din Pitescu .... înțelegi dojit că administrațiunea locale s’a pusă pe lucru ori pentru a face ca resultatul procesului se fie favorabile guvernului său pentru a face imposibile judecarea. „Pe d’altă parte de procurare generale din Bucuresci — fratele d-lui ministru de justiție (?) — a făcută ce erea în putința sea. Dosarulă cause! abia a ajunsă la Râmnică în 15 Septembre, deși strămutarea se ordonase de la 5 Septembre, adică cu deceiile mai nainte, deși distanța este numai de dove dile și avocații acuzaților ură cheltuită mulți bani prin depeșie cerândă dosarulu. „Sesiunea juraților la Râmnică începe la 15 Septembre și se sfârșia la finea lunii. D. Președinte al curții a definit procesul la 28, dândă chrămările pentru marturî la 18 Septembre și trimițendu-le administrațiunii din Argeș, spre a le da: „Suntă în acestă procesă peste 130 marturi. D. Băjescu, judecătoră de instrucțiune pentru a da, se vede, acuzațiloru mai multe garanții de imparțialitate, a luată ca martorî ai faptei pe toți soldații și dorobanții ce au împușcată pe alegători, pe prefectű, pe primarulă ce-î împușca de pe ferestra, dreia funcționarilor, unită cu seidii lorii, ordonatori și esecutori ai masacrului. „Ce pate fi mai demnă dumă ministeriă june, dreptă, liberale și românescă, de câtă asemeni fără nume uneltiri! „Dintre acești martori, soldații de liniă mai cu semă lipsescă acum din Piteșci. Ei sunt duși în diferite garnisone prin țară. „Celă puțină celelalte chiămărî, spre a mărturi, după stăruința amiciloră acusațiloră, s’aă dată adresanților ă. Dară ce folosă ? Administrațiunea n’a voită se trămită curții dovedite primitoriloră și, sub pretestul ă acesta, procesul ă s’a amânată, de și mărturii în cea mai mare parte veniseră la curte, ieră alții erau în Râmnică și pe malul Oltului. D. Procurore generale de la Craiova, asistată de învățatură d-nu Mănăilă, procuroră de secțiune, a declarată că nu póte susține acusațiunea fără principalii sei marturi. Prefectul primarulu cu șișenaua etc. acceptaă pe malul Oltului se li se spună decă jurații sunt buni să nu. Se vede că responsulă fusese negativă și justiția d-lui Lahovary se mehinasenaintea și sânele asasine. „Apărarea și-a făcută datoria. A denunțiatu curții uneltirile puterii și aflarea în orașiă chiară a marturiloră trebuincioși acusațiunii. A mersă mai departe, spre a aduce procesulă în stare d’a fi judecată, a priimitu ca deposițiunele aceloră marturî. JuCa la judecă Î CrUltt IUstrucțiune, se se citescu înaintea d-loră jurați și se se considere ca date înaintea d-loră. Lucru forte gravă pentru acusați, căci se scie cumă se dau asemenea deposițiuni între patru păreți: „Tóte aă fostă în zadarü. „Lucrul ăerea decisă de mai nainte. „Totă causa acestei amânări este jurații. Cu tóte amenințările și presiunele ce se întrebuințaseră asuprăle, ei temaseră independința; mai cu semn că se întâmplase a fi din clasa inteliginte, proprietari și comercianți. Demnii cetățeni nu voiseră se -și muie mânere în sângele vărsată de guvernă. Le multăraima cu recunoscință. „Indignarea și desgustulă ne opresce a spune mijlocele întrebuințate pentru a corupe pe domnii cetățiani, case și le póte imagina oricine, sciindă că prefectură a fost chemată întradinsă la Bucuresci și că Râmniculă este culoușiulu d-lui ministru de justiție. „Uă altă sesiune straordinară s’a decisă pentru judecarea procesului în luna curinte Octombre. Diua defiptă este la 12. „S’aă trasă alți jurați la sorți, de către d. Președinte, fără se permită apărării se asiste a controla sinceritatea acestei operațiuni. Nu bănuimă pân’acumă nimică, căci credemă încă în buna credință a magistrațiloră înalți; dară cine se frige mereă, suflă mereă! „Se va judeca procesulă celă puținu atunci? E că ceia ce nu scimă, cu tote că agințiî d’aicî ai puterii, cari suntu și marturi, respândescă vorba că eî aă poftă d’a merge cu sania la Râmnică, adică tocmai la Decembre. Totă este posibile sub acestă regiune de groză. “ „Baroul din Bucurescurimite-va mai mulți represintanți la înfățișarea de la 12 Octombre? „Acesta ar fi multă de doritü, căci lumea asceptă sprijină de la represintanțiî solviți, și mărturisimă că amă remasă surprinși, cândă amă vedută că numai d. Stătescu a venită din Bucuresci. X. „P. S. Erea se închidă scrisorea, fără a va comunica ceva importantă. „Amicii ordinii au turburată ordinea la Pitesci întrună modă scandalosă: „închipuiți-ve că în casa prefectului, unde se aflau adunați toți funcționarii înalți ai județului, s’aă petrecută lucruri ca în cea mai de pe urmă cârciumă. „După uă certă și înjurături surngiescî, după modelulă stăpânului soră de la poște Alesandru Zissu, a fostă uă bătaie crâncenă între judecătorele de instrucțiune Băjescu și comanditulă dorobanțiloră, la care aă luații parte mai tot și s’aă întinsă până în uliță, unde aă sărită vecinii și garda de nópte de iaă despărțită. Băjescu este atâtă de rea bătută, încâtă se spune că doctorii aă declarată că din causa rănii ce are la capă va muri, sau va remâne smintită. „Causa ar fi după unii, rivalități de amoră, după alții politica, după noi miseria și desfrâulă în care aă ajunsă acești Sardanapali moderni. „In scurtă acesta dovedesce starea în care ne aflămă: „Toată lumea este indignată. Cei care nu judecă de câtă sub impresiunea faptei, rîdă, și în tóte casele nu este acumă de "câtă acestă subiectă de trisă". X. A CINCISPREZECEA EPISTOLA Către cititorii „ROMANULUI“. Tours. Luni, 10 Octombre, 1870. In sfârșită genială Franciei s’a desceptată, s’a sculată în piciore și s’a ruptă mahrama morții în care să înveluise despotismulă. Ziua de 9 Octombre va remăne gloriosă însemnată în analele poporelor, ca prima zi a pășirii nainte a Republicei contra despotismului: se va ține minte de generațiunile viitorie faptulă, unică și fără exemplu în lume, sosirea în Tours a bătrânului erou al lumei, Garibaldi, și a junelui represintante ale Republicei, Gambetta, betrănulă adusă în Francia de către betrănele valuri ale mării, și junele de către undele june și caprițiose ale aerului; betrănulă veni cu corabia, junele veni cu balonulă, și Francia și Italia își deteră măna spre a lupta împreună pentru independința lumei. Dovada temeinică că Francia a intrată în sfârșită pe calea cea mare a salvării, este turbarea reacțiunii, și turbare pene la delirü. E că cumă se demască ieri reacțiunea prin vocea pianului le Constitutional: „De este cineva pe care nu speramă se să vedemă atâtă de curândă, este de sicură d. Gambetta