Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-24
ANULU ALU CINCI-SPRE DECELE VOESOI ȘI VEI POTI: ABONAMENTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 20 lei; trei luni 15 leî;nă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unu esemplaru: 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. ^ Austria și Germania trimestru 7 fr. arg.18 francn^- M mi AIN’TJIN TXTIKÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 4 urbani ^ ;tr.q Inserțiunî și reclame, pag. III, linia 2 lei/Cfc— Scrisorile și ori ce trimitere NEFRANCATBibru fir IP : REFUSATE. — Articlele nepublicate se vor pritej^g^Administrațiunea in Pasaginlii Eloruanu, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. DUMINECA, 24 IANUARIU 1871. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI PI ARONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea <jliariului, IN DISTRICTE, la corespondinții sei, și cu pofta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TbA. 3.A.BIS Pentru abonamente : la d. Darras-Nallegrain, Are de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri : la d-nligrain, Thomas et C-nne Rue Lepeletier, 28. Xi A. VIENA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovici, Fleischmarkt, 15 Pentru anunițiuri: la d-niî Haasenstein și Vogler Neuermarkt, 11. REDACTORE EUGENIU CARATA LISTĂ DE SUBSCRIE in favorea prisoniariloru și roiniíiloru francest. D-nele Eugenia și Ecaterina Floru, 1478 grame scamă. De la d-na Straf F. Stăncescu, unü pacheta cu scamă. De la d-na Caliopi Mateiescu, unu pachetă No. 6, cu 670 grame scamă. De la d. I. I. Pesacovu, 350 dramuri scamă. De la nnui anonimii din Craiova, unu pacheta No. 733 cu trei litre scamă. De la d-na Massinca Vladescu, vă oca scamă. ------------- j Asociându-se inițiativei luate ântâiă de dialo rulă «Le Pays Roumain». Redacțiunea «Romănului» a deschisă subscripțiune in colonele sale pentru răniții francezi. Spre respinsă la acele apeluri, una are care numeră de contribuțiuni, in pachete cu seamă și in bani, au fost adresate, cele mai multe Comitatului speciale instituită pentru adunarea subscrierilor, și parte la Redacțiunea «Românului», care le-a depusă iarăși la acelă comitată. Incepândă de la 3 Decembre, atâtă pachetele cu seamă câtă și sumele primite în bani la Redacțiune pentru răniți, preumă și acele ce i s’aă înaintată pentru prisoniariî francesî au fostă adresate d’a dreptur ă la Consulatulă Generale ală Franciei. Acele subscrieri, de la 3 Decembre in cupa formază ună totale de 4420 fr. 70 c., din cari 2315 fr. 12 c. pentru răniți și 2105 fr. 58 c. pentru prisoniarî. Onor. D. A. Mellinet, aginte diplomatică și Consulă generale ală Republicei francese pe lângă guvernul română, primindă acea sumă, ne adreseză următorea epistolă pe care ne grabimă a o publica, deși trebuie se mărturimă că străgăniți de luptele interiori, Romanii n’au putută da acestei subscrieri, adeverată naționale pentru ei, mă concursă conformă dorințelor cămpiei loră. E că adresa d-lui Mellinet: Domnule, Amu primită scrisarea ce mi-ai făcută onorea d’a-mi scrie adresându-mi suma de 4420 fr. 70 c. depusă la Redacțiunea «Românului» în profitură rănițiloră și prisoniariloră francesî și care va fi repărțită după indicațiunile d-zele intre comitatele respective de ajutore, conformă voinței subsinitoriloră. Făcânduți mulțămirile mele personali pentru inițiativa ce ai luată în acastă operă de binefaceri, te roga, Domnule, se bine-voiescî a transmite subscriitorilor, — a căroră listă țași remăna forte îndatorată d’a-mi-o procura — asigurarea simțimintelur de gratitudine cu care guvernulă meă va primi acastă nouă probă de simpatia Romăniloră pentru nefericirile Franciei. Primesce, etc. A. Mellinet. DEPEȘI TELEGRAFICE afișate astăzi de direcțiunea telegrafelor« VERSAILLES, 4 Februarie. Nuvelele respandite din Bordeaux și London, relative si condițiunile de pace, propuse de Germania, sunt ncexacte in ce privesce Lorraina, Pondidisrv și cele 20 corabie de resbelQ. Alsacia și Metz nu vor fi înapoiate Franciei. La începutulu lui Noembre 4 miliarde cheltuieli del resbelü au fost cerute lui Thiers. De atunci nncua acea sumă se va îndoui. BORDEAUX, 2 Fevruarii). După raportul făcută de membrul guvernului parisianii ale apărării naționale, Jules Simon, alegerile pentru constituante ce vom face în Paris Duminică la 5 Februarie (stila noă), Ziua de alegeri pentru departamente române fișată la 8 Fevruarie. Constituanta va fi convocată, după nouele ordin, la 24 Ianuarie la Bordeaux, naționale de la Bordeaux și preliminările de pace, ale cărei puncte principale sunt deja stipulate. BORDEAUX, 2 Februarie. — Generalulu Glinchat telegrafiezS de la Yezieres, la 1 Februarie. Manteuffel nu recunosce armistițiul pentru armată și refuză să suspindere de arme de 36 ore, pentru ca se se cunosca situațiunea. Inamiculu continuându ostilitățile și amenințândă chiară retragerea nostră în Elveția, ceea ce ară ocasiona perderea armatei și a întregului materiale, ampostă silită a trece frontiera elvetică. Billot acoperă retragerea cu trei divisiuni din ală 18-lea corpö dn armată. (Servițiule privată ale Monitorului) BORDEAUX, 31 Ianuarie.—Proclamațiunea llui Gambetta $ice: crede că la Versailles n’a fost nimicit hotărâtă în privința păcii; ocuparea forturilor pare a arăta că Parisulca capitulată ca orașa fortificată. Poetica mei remâne totă aceașî: resbelă fără cruțare resistență chiară pené la uă completă siei Iiro ; se asămă de tóta energia pentru a menține spiritulu morale ălu poporului; armistițiulă trebuie întrebuințată la întărirea celoră trei armate cu omeni, munițiuni și sprovisiuni. Unui decretu din 30 Ianuarie aprobă formarea a 16 noî regimente de marșă, a i regimente de vânători și a unui noă regimente de tiralieră. VERSAILLES, Februarie.— Generalele Manteuffel vestesce: Trofeele divisunii a 14-a , în combaterea din 29 Ianuarie lângă Charffols și Combacourt, suntQ 10 tunuri, mitraileuse, 2 generali, 46 oficiări și aprop 4.000 omeni făcuți prisoniari. Brigada 18-ea a luată, în 30 Ianuarie, Frasne, cu perderi, casea răpită 2 drapele, înaintând spre Pontarlier, calea sa găsită acoperita cu arme. Orice eșire este închisă armate francese ce se află pe teritoriil ă fransese". BRUXELLES, 2 Esbruariu. — Se asicui că guvernulă parisiană, închinindă simistruiu, s’a îngagiuiu a apăra înaintea Adunai Bucurescî, 24 1871. Atitudinea ce au păstrată Românii în timpul resbelului dintre Francia și Prusia, simpatiele lorü profunde și constanți pentru causa națiunii celei mari, care va remăne totude-una mare, ori care ară fi împregiurările, a făcută obiectul a mai multorăarticle bine-voitoare pentru noi, atătă în presa francese câtă și în cea anglise. Iț schimbe diamele germane nu ne-aă scutite ușor de amenințări, nici de injurie, pentru că iubimă pe Francia, pentru că manifestămă, pre cătă cir ■cumstanțele ne-aă permisu-o, simp ■ țimiintele primeloră nóstre, recunoscința și devotamentulă nostru că ître acea nobile și generosă națiune care tată-de una și-a versată ci - profusiune sângele pentru libertate; 5 și emanciparea poporeloru, pentru - triumfulă causei justiției tiabiulă The Standard, venindi _ a vorbi și elă acumă câtă-va dil , d’acele simptiminte adeverată naționali, cari dieteză conduita Romănii loră, declară că atitudinea loră e avută și ună altă mare efectă po ua Mitică. După ce citeză adresa Camena române spre respinsă la Discursul Tronului și dă acelui adă ală Adunării cea mai completă aprobandiatulă angle se constată cu fericite că Românii sunt cei mai entusiaști Frances!, că supscrieri nume iî rose s’aă făcută în România pertru prisoniariî și răniții francesî și că ună mare numeră de voluntari, între cari citeză în modă distinctivă < pe D. Locoteninte Colonelă Pilată, Dunca, Ghica, etc. servescă luptă drapelele Franciei și oă mulțime de medici români în ambulanțele iei. După acesta The Standard dice <i că prin acestă atitudine s-a dovedită că, oricare ară fi dorințele s Prusianilor”, „națiunea română nu „va suferi nici uă dată se fiă tîrîtă „la vreună adă ostile intereselor ăi „francese în Oriinte, și că Adresa „Parlamentului Română este încă i „ună avertismentă lămurită în a- icestă privință. „Ceea ce deducemă cu satisfa„cere, adauge faia angrese, din tóte i „acestea, este că una din nemimei „rarele complicări, cari amenință pacea Europei, este înlăturată prin „atitudinea națiunii române.“ Declarațiunea farului anglese are astă șli uă mare însemnătate. Ea ne vine întrună momenta când scomotele cele mai stravagand și mai grave circulă în orașiul nostru,denotândă în ore care sferenesce apreciațiuni cu totulă opuse asupra stării lucrurilor în noi. Deși nu dămă mare credință aceloră scompte, aceloră spaime, fiă-ne permisă aflice, ce se aruncă nu scimă pentru care scapă în publică, suntemă datori a aduce aminte ómenilor, cari dirigă astăzi afacerile statului română și cari trebuie se cunoscă i adevărulă, că ei dă uă mare respundere în facia țerei și că nu potă, nu trebuie se sufere ca destinele României se fiă jucate [după caprină sau bună plăcere. Se cugete bine omenii noștrii de stată, ■ se se uite în giurile, se asculte șioptele și preocupările generale și ne vomi înțelege și-și vor ă înțelege datoria loră. Oprindu-ne asupra acestei cestiuni, se spunem aci că comisiunea bugetariă sa ocupă forte seriosü cu studiarea bugetelorü. In facia deplorabilii situațiunii financiarie, ce a asata guvernulu d-lui Iepureni, comisiunea caută a realisa cele mai mari economie, facândű tate reducerile posibile, atâta în cheltuielele de materiale câtă și de personale. Acesta nu trebuie se surprindă nici se îngrijescă: de câțiva ani în eóci, națiunea română n’a făcută decâtă a mări, a adauge bugeului statului, și cu tóte acestea resultatele au fostu aprópe nule. In urma unei asemene speraințe, că reacțiune era inevitabile. Nu cunoscemu lucrarea comisiunii: dacă însă ea ar merge pînă la escesű în acestü sensu, defectele ei se voru îndrepta negreșită la discusiunea pu, fiică séu, dup’uă nouă esperiință, afacerea budgetului pe 1872. Prin urmare nu putemde cătă a lăuda spiritul, care conduce pe comisiunea bugetariă, și cum că ea respunde ’a dorințele intime ale țerei. Tot acesta vomă dice și în ce privesce proiectele relative la reorganisarea armatei. Atătă Adunarea cătă și actualele D. Ministru de resbelu se ocupă d’acastă seriosă gestiune, în scopă d’a mări mijiócele de apărare ale țerei, fără a adauge cheltuiele bugetarie. Invățămintele ce a data ultimule resbelu din Francia vor fi utilizate, spre a reforma organisațiunea militariă a României. Unii se curcă a răspăndi vorbe că prin acestă reformă s’ar atinge posițiunea oficialilor. Credem că este cea mai mare erore. Acea posițiune nu numai nu va fi atinsă, dară va deveni mai stralucitoară, căci cea mai mare ambițiune a unui adeverata militariă este d’a pute servi cu folosu patriei sele, și credemü că, prin reforma ce se pregătesce, acesta mare resultatu va pute fi ajunsa și dorința oficialilor romănî satisfăcută. CESTIUNEA DUNĂRII insa în fagia conferințelorii de la London. FOITA „ROMANULUI“ REVISTA SCIINȚIFICA. AEEOSTATICS EA In timpulu asediului Parisului ? Vă dată înălțată, aeronautulă vede la piciorele sale cursurile de apă, cari se desfășoară în lungi cordele de argint, caiele ferate, cari ’și întindă liniele for, paralele, orașiele, ale cărora acoperemente de cărămidă saude ale șase căroră clopotnițe ascuțite lucescü la sare; și pretutindeni, pe câmpie, se vădă, ca nesce place deosebite, ogórele, fenețele, pământulii arată în care omenii își cheltuiescă atâta eudore, și pentru posesiunea căruia se bată atâtă de dese ori. Tóte aceste le vede ca ’ntr’una plană cadastrală, făcută pe o scară mare, finită, colorată de unu geometru necunoscută, cu cerculu orizontelui dreptă limită și cu bolta ceriului dreptă coronare. Câte uă dată aeronautulă intră în nori și atunci totală dis .) A veda rKomânului de la 23 Ianuarie, are două dată: pamântulu și ceriula. Este o dStare de aeră. Se vede derű caei apencu totulă cufundată într’ună imensă nordicele jocă rolulă unei adevărate supape molă, albă, spumosă, în acea materie per de asigurare, ca acea e a câlduriloră macare fisici aă numitu o atâtă de bine a șineloră cu abură. Perderea gazului prin burulă vesicolariă. Cândă iese din giulgiu, acestă deschisetură sară întâmpla cnsă rezonautulă salută din nucă cu veselie în orice casă, chiară fără dilatarea viserele, sed luna, și stelele decă noptea anterioră, căci ună nucă principiu ală fisivenită. Idei, acela ală amestecării gazului, ne’n-Oricâtă de impermeabile se fie înveveță că doue fluide gazose de densitate deoitarea, ea totărasă se se strecore nă par sebită, puse alături într’ună modă liberă, te din gazură cu care este umplută ba nu ’i,tâifiază d’a se mesteca cu deselonulă, și partea care se strecoră este] vârșire. Rezultă din aceste două fenomen locuite c’uă parte egale din aerulă care ne, acela ală exosmoseî și endosmose î ’nconjoră balonulă, străbătândă prin porii ș’acela ală amestecării, că la ună ma învelitoreî. Acestă curiosă fenomenă, care mentă dată, momentă fatale care trebuie atemplă ori de câte ori două fluide, iesce a se prevede totă de-una, balonulă lichide seă gaze, suntă puse una lângă se află ’mplută d’uă amestecătură gazosă altulă, se produce în virtutea principiului întocmai ca și acea-a, care’lu înconjură, din fisică numită endosmosă și exosmosă. sed, cu alte cuvinte, greutatea totale afiindă că apendicele remâne deschisă balonului întrece puțină acea-a a volu tocmai pentru a alătura ruperea învelii meluî aerului ce ’nlocuiesce. Iu acelă motoréi ce ar resulta neapărată din dilata 1 meniu începe coborîrea și chiară căderea, rea gazului interioru într’ună aeră maîL, ___. 8/n , L , Cu rară (densitatea aerului se micsioreză pede ca aeronautală naruncă sau cu savură câta legumele atmosferei simtă mai înalte) pentru a se La "ona mâinine la care ifă ore care cătățimie de gază iese și a»j»n SA n» ntârdiaza a se produce același prin partea inferiore a balonului, pentru fenomenă, și trebuie atunci a domoli că a fi ’nlocuitâ deuă cătățime corespunderea, aruncândă puțină câte puțină din Articlul 17 alü tratatului din Aris stipuleza: 1. Ca Statele riverene ale Dunării se elaboreze prin delegați și comisari respectivi, unii regulamentu de navigațiune și deronanții, și încă aceste primejdie se micșioreză multă, decâ — condițiunile atmosferice fiindă aceleași — volumele salonului este mai mică, dacă în vețiórea și frînghiele suntă în bună stare, și în fine dacă cărmaciul, își scie păstra sângele rece. Supapa, care astupă jalonul, d’asupra este ună aparată de securitate care trebuiesce mănuită cu solință. Ea servesce a introduce a eră în interiorul învelitorea, și se manoperază printr’uă frânghie care trece prin balenă , prin apendice, ajungând o astăferă în luntre. Dacă aerostatulă se urcă pré susu, și cărmaciulă se teme ca inventarea se nu crape printr’uă pre răpede întinderea gazului, careia nu corespunde în destulă deschisetură apendicelui, îndată deschide supapa, și, aerulă pătrumjendă în balenă, gonesce dă parte din gază; decă în fine cărmaciulă voiesce se domolescă coborirea pre iute, cu totu ușiurarea savurea, deschide erăși supapa, aerulă intră, gazulă mai ușiureesc, balonulă devine mai greă, și coborîrea normale se restabilesce regulată, după voința operatorului. Inălțimele la cari se petrecă fenomesingurele pe cari aă a le ’ntâmpina aelele cari s’au descrisă pen’aci suntă co savură, nu câte ună sacă, ci dacă se pare câte să mână numai. Ajungêndu aprópe de pământă, privirea sigură și sângele rege sunt neapărate pentru a manopera cu utilitate ancora și funia care servesce de frâu. Omenii nu ’ntâi fjiază d’a alerga (ună balenă se vede de forte departe în aeră) și, atârnându-se de funiele cari trebuie totudeuna se se cobore de la marele cercă orizontale sau ecuatoreală rețelei, oprescă corabia aeriană. Decă vântula e tare, balonulă sare ca mă cală cu năravă, scapă din mânele celora cari ’la prindul și decă volumele, prin urmare suprafacia aerostatului, este considerabile, este de temută că tărîre forte primejdiosă. Acea a la care fu e spusă balonulă Gigantuluio Hanovra în 1863 a remasă celebră. Se ’nțelege de la sine că locurile pădurele, rîurile, orașiele, chiară casele isolate trebuie se fie cu mare zgrijire ocolite la coborîre, ca atâte obstacole car pot face ancoragială peste putință, și chiară a pune în rocă vieța călătorilor. Acestea sunt ă stâncele marii aeriane Primejdiele coboririi sunt ă în realitat