Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)
1872-07-15
682 cestiunea Oriintelui și cestiunea polonese nu voră române străine de deliberațiunile conferinție de la Berlin. In ceea ce privesce a doua mistiune, ar fi vorba numai se se proclame prine, și simplu că nu esiste. Pentru cele trei puteri, cari și-au împărțiții între densele Polonia, nu va fi uă mică satisfacțiune d’a constata, tocmai dup’uă sută de ani de la acestă împărțire, slăbirea gimpatielorÜ în favorea acestui nenorociri popori și conservarea definitivă a violării dreptului stabilită în 1772. Câtă despre cestiunea Oriuntelui, departe d’a dispăre de la ordinea rjileî, nu póte de câtă se dea locu la noaî complicațiune. Austria, esclusă din Germania și din Italia, astă-ji caută terâma ca se face unarolă și se’șî mai redobândescă ceva din veciia’Influința pe care a perdut-o de la 1859 și mai alesu de la 1866. Acestö téríimd e găsită gata ’n Orivnte, și interesulă Prusiei e d’a favoriza vederile vechiei sale rivale, a cărei activitate, întorsă în altă parte, nu va căuta se ’ncurce planurile dinastici Hohenzollerailern în Germania. Pate că numai prin luarea ’n considerare a acestui punctă de privire se va pute ghici secretulă împăcării dintre ’nvingători cu ’nvinșii loră de la Sadovva. Rusă, naintândă spre Oriunte, Austria se va isbi de Rusia, și, déc’acesta cești UQB se va pune în conferințele de la Berlin, divergințele cari es'stu în stare laterală se vor manifesta într’ună modă palpabile. Ca. se se pune în înțelegere cele done rivale cari 'și dispută supremația pe țărmil ’Dunării de joifi, ca se evite una resbelă teribile, se va simți necesitate d’unul miijlocitoru, ș’acesta e rolul pe care d de Bismark pare că’să dore sce, ne aduce la cunoscință una faptă forte interesante și care, în împrejurările actuale, e do uă deosebită importanță. La Berlin guvernul se ocupă forte multă cu cestiunea apărării Kielului și altor cetăți tari, luate de la Danemarka. Ună plană generale s’a adoptată acum câtva timpi de statură-majore generale ală Prusiei, care dă supusese împăratului Wilhelm, și nu s’astepta de câtă banii din Francia pentru a’i se ’ncepe esecutarea. Sa convenise ca împăratulă se se ducă la K’el, cu ființă seă, principele moștenitore, spre a pune cea d’ântâiă petră la nouele porturi, și ca acestei solemnități se se dea uă strălucire nepomenită. Acestaotărîre tocmai era se se dea publicității, cândă d. de Bismark, care negocia ntâlnirea celor trei împărați, făcu cunoscută isbânda negoțiărilerusele. Atunci, ca se nu se supere Rusia, se decise amânarea călătoriei la Kiel, care éuse se va face mai tânjiă, și Berlinulu îșî va da de sicuru multă ostenelă ca se 'mpedice penu și a vedé în tote acestea un amenințare în contra lor. Oricum ară fi, statulă majore prusiană a ordinată la Kiel mnă șiră de esperiințe de artilerie, a câroră programă a și formulat o. Aceste esperiințe aveau de scopu si se cunoscă forța tunuriloră celoră mari, mal nainte d’a se ’ncepe nonele lucrări maritime. LIndependance de VEst conține următorele amenunțe în privința construirii baraceloră pentru trupele prusiane de pe teritoriul francese. D’a lungul caletei Champion se voi construi barace pentru locuința a 24 oficiari ne’nsurați, fiecare dintre așii va ave la disposițiune două camere, a căroru instalare nu va lăsa nimică de dorită. S’a alergată la acestă măsură spre a se remedia lipsa de locuințe ce s’ar fi putută simți în orașiă, în urma sporirii garnii soției germane. Cu instalarea acestora noul barace e ’usărcinată corpulă francesi de gemă, a cărui direcțiune e ’ncredințită d-lui Paul Cordat, căpitanu de geniu cu reședința la Commercy, care s’a dusă la Reims ca se studieze la facia locului dieposițiunile luate în acela orașiă pentru cuartizarea oficialilor prusiană. De câte-va zile, numerasă lucratoriloră întrebuințați la aceste birace s'a sporită în modă considerabile. Câmpulă, pe care se voră rădica aceste noul construcțiuni, a fostă curățită de piuitele celă înțesină, strîngendu-le grămadă și dându-li-se focă; apoi aă începută se se împle bălțile ce se’ntindeaă p’uă parte din tâmplă , acésta lucrare va fi destulă de lungă. In timpul acesta lucrătorii de lemnăriă suntă ocupați cu construirea baracelor celoră mici, cari se ’i apere de timpul ă rea. Ia resumate, totul el merge c’uă deosebită activitate și c’ună relă neobosită. In departamentulü Nord mai multă de 2000 Alsacia Di și Lorenî au optafü pén’ acum pentru naționalitatea francese. Rusulă, proprietarul vasului, e ună tênoru Rusă, fără nici uă funcțiune oficiale nici în țara sea nici în Francia. Evenimintele de la Trouville se reduce dere la uă glumă după masă. E cu totulă inexactă că acestea sară fi petrecută înaintea d-lui Thiers. Rușii, carii s’aflau presinți, n’au luată câtuși de puțină parte la aceste manifestări, ba ânca s’au unită cu Rușii cari se aflau în acestă momentu la Trouville pentru a protesta în contra acestei nepotrivitei manifestări și a declara că n’aă luată parte la densa. D. Thiers, informată despre acestă incidinte, a esprimată dorința ca se nu se dea nici uă atențiune acestui vulgară incidint'e. (Le Soir). E&ti’agemă din l'Independance merge următorele: După ultimele disposițiuni decretate la Berlin, împPatură Wilhelm se va ’ntorce în capitala sea la 31 Augustă. Plecândă de la Gastein, va face o discursiune la Ischl ca se visiteze pe imperatricea Austriei, Elisabeta, care actualminte se află în acestă orașiă cu fiică-sea, principesa Gisela. Dup’uă scrie berliocse, acestă visită ar ave de scopu se otărască pe împerăteaă a asoci pe augustul Isci,iii la Berlin. După noutățile de la Gastein, împeratură Frantz-Iosef arc se mergă se salute trecerea augustului ară aspe. Ambii suverani voră ave dere, în acestă reședință, uă conferință prealabile mai nainte de acelea cari se voră ține la Berlin. 1) Sosirea Darului Alesandru la Berlin eotărîtă pentru daina de 5 Septembre. Maiestatea sea rusă va fi ’nsocată de trei din fiii săi, marele duce moștenitore și marii duci Vladimir și Nicolae. Suita tarului ș’a fiilor ă sei va fi cu totul militare și cu deosebire strălucită. Daily News <zice că ’ntruuirea celor trei împărați n’are de scopu regularea afacerilor Europei. Stiariul englese pretinde că Austria și Rusia ar face mai bine se se gândescă la afacerile lor proprii. Exercițiele armatei germane din departamentul francese Haute-Marne se face de la 20 August, până la 5 Septembre. Guvernului francese nare nimică de obiectare, énse se pare că pentru aceste eserciție voră trebui locuințe pentru oficiali și soldați, ceaa ce guvernulu francese găsesce mai multă decâtă împovărători pentru un departamentă care e în ajunu d a fi liberată de ocupațiunea străină. In acestă privință simtă deja începute precari negoțiări. (’stimă ii la Patrie. Uă epistolă din Berlin, scrisă d’uă presonă care de ordinară e bine informată. 1) Telegrama, din fruntea diariuluî ne anunță astăzî schimbarea acesteia disposițiuni. Red, încî dindele fie la Ironville. Unu ténére Rusü, proprietarulu unei nave, invitase pe câțiva dinamicii sei se facă un preumblare pe mare și apoi se mănânce pe țurmă. Intre invitați erau două Spanioli, unii Francese și câțiva Ruși. Ajungându la Trouville acești d-nî erau intr’uă stare de beția pronunțată, și strigară: „trăiescă împeratură! Josü Thiers! Josit Republica !“ Intrândă în porta și după ce se depărtaseră de vasii cu pași șiovăitori, ajunseră, pe țermii repetândui aceleași strigăte. Marinarii se răpediră spre dânșii și tocmai erau sei înfațe, cându interveni poliția. Autorii acestei nepotrivite glume fură duși înaintea comisarului de poliția, a cărei sumă se’și declare numele. ROMANULU, 15 AUGUSTU, 1872 PROCESUL A’ BAZAIIE Punctură principale ală procesului, la care s’au oprită mai multă stăruințele instrucțiunii, e celă relativă la depeșia prin care Mac-Mahon informa pe Bazaine despre mergerea sea spre nordu, de peșiă cu data de 23 Augustă și prin care să invitase ia măsuri eficaete pentru înlesnirea acestei manopere strategice. In consiliul de resbelă, ținută în ospelulă de Grimont la6 Augustă, și la care asistau toți șefii de corpuri al armatei Rhinului, marerialele Baziine nu făcu nici oă mențiune despre acesta depeștă a lui Mac-Mahon. Astăfelu se decise retragerea supt zidurile Metzului, lăsândă pe Mac-Mahon cu propriele sale puteri. Instrucțiunea a găsită deja pe trei din curieri — Mac-Mahon trimisese șepte — cari transmiseseră depeșta lui Bazaine și cari suntă gata se marturise”. Ceva mai multă : unulă din curieri, despre care s’a vorbită mai multă timpă, cu numele .Flamut, vechiul aginte ală poliției din Longuyon mai nainte de resbelă, a amânată generarelui instructore Riviere uă lungă deposițiune în care nareză silințele ce și-a pusă ca se pătrundă prin liniele prusiane, pei idere la cari s’acspusă și’n care certifică ca dată de peșia lui Mac-M honia mâinile lui Bazaine. Acestă deposițiune, destulă de volumimisă, va fi unulă din documentele cele mai curiose ale marelui procesă. Copilul Milăiei nu să putemă revela, fără jicuirea instrucțiunii, însa ceaa ce putemă nota e curiósa provedere întrebuințată de Flahaut și arătată de dânsul, spre a nu i-se prinde depeșta. Acea depeștă era scrisă pe ună mică petică de pergamentă. Mai nainte d’a ajunge la liniele prusiane, caii ’mpresuraă armata lui Bazaine, Flahaut îndouia pergamentul și lă înghiția. Apoi lua ună vomitivă energică spre a scote depeșta. De trei ori trebui se alerge la acestă stratagemă, crestându-se totodeaua scăpată și ’uiáluindufâră veste pericule pe cari nu le prevenise. Deposițiunea lui Flahaut, care va fi publicată in aotură de acusațiune, va fi una din cele mai interesante și din cele mai grave in contra a cuzatului. (Le Rappel;. BĂTAIA DE LA BORNY La 14 Augustă a iată aniversara bătăliei de la Berny. La 13 August, marțialele Bazaine fu învestită cu comanda supremă peste arma Rhdnului. Francia fusese învinsă la Wissembourg, la Froschwaler și la roibacii; mareșialele Mac-Mahon striujea în grabă, la câmpul de la Chalons, sfărîmăturile armatei rele, și cu miijlocul ajutorului ce strimitea generarele Palicao, ministrul de resbelă, reconstituia că nouă armată, armată eterogenă, căreia, coesiunea, care dă forța, avea să-i lipsescă neapărată, și pe care deja o amenința, tocmai când el se forma, armata germană condusă de principele regale ale Prusiei. Cea mai tare speranță a patriei era dera în armata Rhinului, pusă supt ordinile mare și ale lui Bazaine, tare de 160,000 omeni; toți soldații cei vechi din Africa, Crimeia, Italia, Mexic și din garda imperiale erau cu Bazaine. Francia avea atunci încredere în capacitățile militare și în patriotismul mare și ale lui. Ce avea să facă Bazaine în fruntea acestei mari armate care ardea de nerăbdare d’a se măsura cu inamiculu ? Avea, se stea de supt zidurile Metzului sed se vie a’șî da mâna cu mareșialele Mac-Mahon și se ’șî deschidî cu dênsulu drumulu spre Paris ? Se ținu unu consiliu de resbelă supt președința lui Napoleon III și se deciși a se luaotărîrea cei mai înțeleptâ . Bazaine avea se plece la 14 Augustă dimineți și se mugă spre Verdun. Timpulu zoria. Pe cândă armata lui Steinmetz sosia la Metz prin Sarreguemines și Saint-Avold, armata principelui Frederic-Carol se siliase frecă Moselle pe la Pont-a-Moussoi spre a ’ntrerupe calea mare și ale lui Bazaine spre Verdun. Ordinile de plecare fură dite în 14 August dimineța, Napoleon III plecă din Metz la reversatula dorilor, respcte de ființă seu, ș ajunse la Longeville, sată așezată la mică distanță de Metz, pe calea de la Verdun. Aceste gen ralismă, în aparință cădutil de la comandă, puse în realitate Iată învestită e’uă putere fără margini, acestă suverană, p’ală cărui obraz se vNsuse, cândă află despre seriile de la Wissembourg și Forbach, cularea ventuiă a dileloru din Decembre, acestă nepotă ală lui Napoleon I, care nu se dusese la Forbach în buna bătăie! pentru că „era pre departe“, părăsii armata în momenttulQ cândă ora de luptă avea se sune. Fuse fu adupă oină și mai culpabile de câtă densule și care, de la muiiree’l ca comandante șefă ală armatei Rhinului, își luase asupră’șî uă respundere considerabile. Acestă omă e Bazaine. Caracterulă și roiulă mareșallul începu a se desemna la 14 Augustă, îndată ce plecarea lui Napoleon III îl lăsă stăpână absolută. Bazaine celui ambițiosil, deja visator, sefosü de putere, se arătă d'uodată, începe prin a’șî esprime cu fală satisfacții]nea pentru plecarea împăratului, respiră, și e stăpânulă absolutl. Duce-se-va la Verdun ? Stava supt zidurile Metzului? Eră prima în rebara ce se impune umbrosului seă egosme. Respunsulă e forte categorică: armata și-ar fi ncepută drămuia spre Verdun de diminața; plecarea cnse ’î entânjliată pené la amerji- in fine cele d’ântâiă colóne se scudie, corpurile lui Ladmirault și Canrobert trecu peste muiă Momile, corpurile lui Decaen și Cissey, in castre lângâ forturile Saint-Julin și Queuliec, începu se se urmeze, cândă Sudametz, aflându despre retragerea armatei prin spionii sei, atacă fără veste, in apropiare de Borny, cele doua corpuri cari deja luntă cu sacii în spinare ca se trecă rîul Moselle. Uă luptă forte violentn se’ncepe ; cândă sonesce noptea, trupele francese aă respinsă cu conservată strălucire atacurile și și-ac posițiunile. zilnie — aci trebuie se pareși alele Ba- i dămă dreptate — care alergase de la nceputul luptei, și-a ’împlinită datoriele c’unu sângerece de lăudată. Armata lui Steinmetz fu forte ncercatá: pate că chiarÖ ar fostă cu putință se fia pedepsită pentru cutezanța mea. Dére ce scopu își propusese Steinmetz atacândă postgarda? se ’ntârzieze încă c’uă ri retragerea spre Verdun. Acestă ecopă era ajunsă ore după bătaia de la Berny? E peste putință a o nega. Dară, pe când a se da acesta bătaiă, pe care Bazaine ar fi putut-o înlătura esecutândă fără moliciune planulu oărită în consiliului de rebelă de la 13 August, armata principelui Frederic Carol trecea Moselle pe la Pont-à-Mousson și navita cu pasă forțată spre drumulu Verdunului; cu tote astea mai avea de făcută un spațiu destulă de lungă pentru ca , y se fii posibile lui Bazaine se ’ntrecă ’n ințală armata germană. Ziua de 15 Augustă totu mai permitea esecutarea mergerii spre Verdun. Ense Bazaine nu profită de acesta di. La 16 Augustă îlă vomă vedé, lâsânduse se ntârdie la Rezonville și, puindă vădi ca se facă 4 leghe, pe cândă inamiculă trecu în același timpănesce distanțe enorme. Bazaine fur’appési de planulu âlop= tată și de salvarea Franciei, vrusese nehujă în Metz. Bătaia de la Borny începe se ’î favoreze planulu secretă și bătaia de la Gravelotte din 16 Augustă îi încoroneză succesul. Baziine n’ar fi lucrată altu-Rla, déca ar fi primită instrucțiuni de la principele Frederic-Carol. - (Le Siecle# Domnule redactor», Finde că n’avemă uută inimă locale, care se reproducă reclamările nóstre, ve rugămă se fiți buni cî și peu’aci a da publicității ș’a atrage atențiunea domniloru miniștrii asupra celoră ce urateza. Altă dată venirea sau trecerea prin acestei orașiă a domnilor ș’a miniștriloru țerei aduce multă mire cetățiani'oră, din mai multe puncturi de vedere. Astă Jî ense desele treceri la monastirea Sinaia, unde petrece familia domnitore, aă ajunsă se fiă supărătore ș’acesta din causa mesuriloră imprudinte ce se ieü, ca nici uă dată, căci, decă este se frecă la Bucuresci cu trenulă de la 12 ore sec se vie cu trenulă de la 2 ore, măria sea dommilu, ducele de Max emburg seă oricare ministru, a căroru trecere este forte désa, poliția pune sergioți și dorobanți pe strade încă d.. pe la 8 ore dimineța de gonescă necontenită îi drepta și’n stânga pe trecătorii cu care și cu căruțe, fiă încărcate cu producte, lemne și mărfuri, fiă góle sec cu călătorii ce vină la torgü. Aceste mesurî se esecută cu totu felulă de injurii și bătăi, în câtă bieții óméul de țară, nesclindă ce păcate mai suntă și acestea, ajungi a’șî blestema ora și pasulă ce au făcută cândă aă plecată d’acasă, căci suntă siliți a face ocale prin suburbiele laterale, contrariu afacerilor ce au cu pieța. Acesta se petrece pe totă întinderea cea mai principale a lungimii orașiului, de la bariera Bucuresci până la bariera Câmpineiscu a Brașiovului. Se ’ntâmpla că mai adesea aceste gene se facă tocmai în dilele de tergulă septemâneî, precum s’a ntemplate și astfel cu trecerea la Sinaia a unui d. ministru, numai scimă care. Orașiul nostru, cu totulă conerciale, sufere muft din acete manopere administrative fără precedinte și fără rațiune, și pe câtă timpă Piorescu nu se află pe moșia d-soră, noi nu vedemă în acestă necunoscută stare de lucruri de câtă provocări la desordine. De neamu afla în Enginera, amu pute reclama ia justiția despăgubiri de la guvernulü care opresce câte 4 și 6 ore circulațiunea stradelor din dauna comerciului, dérö, fiindu că ne aflamă aici, ne mulțămimă ca celă puțină aceste șicane necatificabile se încetezi. D’acea a ve rugămu se bine-voiți a rădica și vocea d-vóstră de protestare, fiindu că noi aici n’avemă uă primărie care se apere interesele cetățianilor, d uă a doua secțiune a poliției administrative. Primiți, ne rugămă, etc. Mai mulți comercianți. Următorea plângere credemu necesarin a o recomanda d-loru miniștrii, interesați personalminte în cestiune, rugându’i a scuti orașiu în Ploiescu de neajunsurile ce’leauseza: 1‘loiesal, 7 Augustu. 1872. ^ O-lui redactare alű gliartul ROMANULU Bâiă5«în 5 Câteva diame vorbindă in zilele acestea despre aceidintele întâmplată Duminică, la 6 ale cuvinteî, pe linia ferată