Romanulu, octombrie 1873 (Anul 17)

1873-10-14

m.:i sirisu, sau cu câte uă stațiune pe înot a. Ece ce trebuie se ne spuneți, déru nu se susțineți că este servițiul bine organisatu, căci nu pete se fia servirii bine organisatu în téra rominescă, în care se nuită Romani; nici nu ne spuneți că este regulă, când cea d’ântâiul regulă aru fi ca șefii de gaze se facă a se descinde casele cu câteva minute mai’nainte de arangiarea trenurilor; se se informeze câte bilete s’au liberații pentru fiecare clasă și se reguleze atâtea vagone câte locuri sunt necesarii după biletele date. Căci dec’aru fi regula, vagonele de mărfuri sat de adăugatii pentru călători aru fi gata în gaze, și, când el vine trenul în stațiuni, s’ar lega imediată, și nu s’aru mai întârzia trenurile; căci cându aru fi regulă, s’aru respecta orele regulamentare cu minuțiositate pene la secundă, și administrațiunea, care nu spe a face se se respecte regulamentele sale, îngagiamintele luate și datoriele către călători, nu este un administrațiune capabilă, precum ni se lauda că este acea a drumuriloru de ferii. Pantazi Ghika. ia SA SSS râu Si ASS Direcțiunea generală a telegrafelor st și poștelorü. La gara Târgu-Vestea deschise aduse de la 15 Octombre st. n. una biuron sucursale cu serviții poștale completă, se face cunoscută spre schința publică că acestă biurcă este tdtă jiua deschisă la disposițiunea publicului și că, c’uă jumătate de oră înainte de plecarea fiecăruia trenă, se primescă scrisorile spre espediare, eră obiectele de mesagerii, spre a se espedia, urmeză a fi depuse la biurcă couă oră înainte de plecarea trenului. Unele persone, sau că nu cunoscă legea și reglementulă telegrafo-poștale, stă că voiescă a se sustrage de la tasele poștali, presinteză spre espediare la oficiurile poștali scrisori recomandate, cari conțină bani într’ensele, se aruncă prin cutii scrisori simple arendă și bani. Se publică deja spre cunoscința tuturora că legea și reglementul poștale oprindă a se espedia prin poștă scrisori recomandate sau simple conținândă și bani, ori ce asemenea scrisori se voră presinta la oficiu voră fi refusate și cele găsite prin cutii se voră considera ca căzute în redută, urmărindu-se două dată și presintatorele ca contra venitură legii, conformă art. 36 din lege. No. 18,995, 1873, Octombre 8. (Monitorele oficiale). FELURIMI. Domnișiorulă N., cunoscută prin averea și prin desirânarea sea, făcea cu stăruință curte d-șiorei M., scriindu’i diferite bilete. D-șiora M. este înse uă vulpe. Tote biletele câte le primia de la adoratorele séu le strîngea într’uă cutiă. Cându se făcură în numeră de 12, le dete fratelui séu, care eraună bătăuși de frunte, însărcinându’lă a pedepsi pe cutesătură. Acesta găsi pe d. N. și îi ceru să reparațiune, daca nu va consimți se ié pe sora sea de socă. D. N. fu silită de frica a consimți să’șî lege capulă c’uă fata care n’avea nici reputațiune bună, nici bani. Povestindă într’uă unora amici ai sei acesta ’mprejurare, unulă din ei îi zise. — Ce vrei? Eeste condamnată iară căsătoria vecinică, pentru cai liberată bilete false. D. X. cadu răpede bolnavă. Pe timpul nopții, suferințele deveniră mari, în câtă, prinsă d’ună accesă de friguri, se scula din patură scu, puse mâna p’ună revolveră ce avea la căpătîiă, și-’și sfărâmă creierii. A doua zi de dimineță, mediculă, au sjundat teribila soire, alergă iute. Slujnica, cu ochii plini de lacrime, îi povesti întâmplarea cum s’a petrecută. Pentru ce nu m’ai chiamată îndată? întrebă doctorele. — A d-le doctore! Cum vec]i, a putută se moră și fără d-tea! (Guberulu de Iași). Ce pate energica Omului. — In orașială Lancaster, în Pansilvania, s’a construită uă casă într’ună timpii necredibile, de 10 ore. Materialul- case era adunată pe rocă, și temelia scrisă de mai nainte. Casa are 20 picidre faciadă și 30 picidre lărgimea spre dcsă. Are două stagiuri și optă odăi. Pentru a se efectua acestă lucru, fu necesitate de 100 lucrători. Ună fotografă sta cu machiua visă-vis, și, la fiecare 15 minute, lua pasa casei, care se vedă diferința. Dimineță la 8 ore era zidirea gata pene la ală douilea etagiă, de ’mpreună cu despărțiturele odăietoră și ferestrele puse. La 10 ore etagiulă ală douilea jumătate era gata. La ore 12 și 13 minute se lucra la bagaguri; tenichegii începură a pune tenichena pe acoperementă, care era deja gata. La 12 și 50 minute se alătură schelea. La 5 30 minute se zugrăvescă ferestrele și ușiele; molosulă era deja depărtată. In minutul ce scrie tenechaluirea este gata; se mai lucra încă la al douilea etaiă. Casa este asigurată, și ’n trei ore va fi în stare a primi chiriași. (Neue-freie-Pr essé). BOMANULU 14 OCTOMBRE 1873 909 PROCESULU BAZAINE. ISTORIA ASEDIARII MLTZULUI. — Urmare 1) — Se examinămă acum în amănuntă valorea motivelor, cari determinară resoluțiunile de la 26. Cetatea Metzului nu putea ține mai multă de 15 «Jile fără protecțiunea armatei. Acestă opiniune, după spusa membrilorü conferinței, a fost și emisă de generarele Coffinieres; elu o negă astăzi, și ceva mai mulții: o caracterisă cu severitate; deri de ce s’a esprimatu într’ună modă așia încâtă, la eșirea din conferință, membrii iei putură se remânec’uă impresiune atâta de sdrobitóre? Strasburg, care nu era protegiatu de câtu d’uă singură liniă de ’urăriturî, a ținută 45 Z‘le, și Metzulu, înconjurată de forturi, se cară în 15 ZD ? Acestă singură comparațiune este îndestulătare pentru a lumina acestă situațiune. Se adaugemu că observațiunile generarelui Coffinieres erau cu atât și mai reufundate, cu câtu se scia că elu primia pentru garnisona Metzului efectivulu cerută de densulă la 14 August. De la acestă dată, apărările cetății au fost ameliorate într'ună modă însemnată și garnisona se afla îndouită, fiindu că trebuia se se lase pe lîngă divisiiunea Laveaucoupet, deja desemnată pentru acestă scapă, și divisiunea Castagny. Comandantele superiore din Metz n’aru fi trebuită se uite că menținerea armatei avea se reducă în modulă celă mai periculosă aprovisionările cetății și se grăbască ora predării silite. In locă d’a lua uă asemenea resoluțiune, elă ară fi făcută totă posibilele ca s’o oprescă. Mareșialele Le Boeuf a caraeterisatu forte netedă situațiunea în depunerea sea, elă declară că, în momentulu cându părăsia funcțiunea de majoră generale, a cerută generarelui Coffinieres a consimțise la comanda geniului armatei ș’a’i ceda postulă de guvernatore ală Metzului. După ce a espusu cu d’amenuntulu resursele ce oferiau torturile pentru apărare, mareșialele Le Boeuf adauge că nu ’ncape nici uă ’ndouielă că, déca s’aru fi îngrijită mai bine Gestiunea nutrimenteloru, Metzulu aru fi putută se diă trei luni in contra atacurilor regulate. In fine, armata n’avea munițime de artilerie pentru că singură bătălia. Acestă aserțiune pare mai multă decât o stransă în gura generalului Soleille, care anunțase, cu 4 zile mai înainte, pe mareșialele Bazaine, că aprovisionările armatei suntu reconstituite în întregul lcru și că posede atâtea munițiuni, ca și la începutul resbelului. Deca, cu aprovisionarea esistente la 5 August, armata a putută se dea bătaliele de la 6, 14, 16 și 18, făr’a ’și goli lăzile, ceaa ce era încă departe, cum uă nouă aprovisionare completă n’aru fi putută s’ajungă într’uă bătălia? Este imposibile a’șî 1) A vedé Românul de la 4 Octombre pene affi da sema de acesta declarațiune. Forte culpabile este acela care, prin posițiunea sea speciale, voiesce se dea unei asemeni erori aparință de veritate. Și mai multă culpabile case este marerialele Bazaine care, încunosciințată despre tată și cunoscânda din scrisorea de la 22 Augustă reconstituirea completă a aprovisionăriloru armatei, lasă se treca acestă aserțiune și consacră esactitudinea iei prin tăcerea sea. Conferința de la 26 a fost o punctură decisivă al blocării Metzului. In acelai momentă șeful armatei îî desemnă rolulă ce’î reserva; și, pentru a face pe locoțiitoriî sei a s’asocia la nouile sale planuri, le ascunde adeverulă. Că armată a fostă improvisată la Châlons; organisațiunea iei este încă necompletă; mare și alese de Mac-Mahon, care o comandă, spre acesta, cu tóte acestea, împinsă d’ună simțimântă de generosă abnegațiune, se pune in mișcare pentru a veni se scape armata din Metz. Mareșialele Bazaine îl u scie pe drum. Prima sea detoriă nu era ore, espunând situațiunea, se informe pe locoțitorii săi de tată ce se ia în acestă privință și de încunosciințările ce’i te’ansmisese elă însușî despre aceste proiecte de marșu către interiore ? Ce se póte zice de tăcerea sea asupra punctului capitale ală situațiunii? Ore, ascunden du’lu, speră densulă se obțiă avisurî utile? Nu este evidinte că nesce avisuri asta felu obținute nu potu se’î fiă de nici ună ajutoră? Care póte fi atunci scopulu d’a le provoca, déca uu acela pentru a ’ncerca se arunce asupra supușiloru séi dă parte din responsabilitatea ce simte că apasa asupră’î? Dară nu este numai atâtu; elă nu se mărginesce a păstra numai tăcerea in privința mare și ale lui Mac-Mahou, deusalu lasă se se zică de către generarele Soleille că nu maî suntu mituițiunî decâtu pentruă bătălia, atunci cându scrisórea de la 22 Augustă, pe care a păstratu-o numai pentru elu singură, stabilesce că armata este completă reaprovisionată și ’u stare d’a susține mai multe lupte; densulă lasă se se zică că cetatea Metz nu mai póte se ță de câtu 15 zile, fără ajutorulu armatei!!! Dérü déca este necesară d’a protege Metzulu, déca este periculosă d’a merge se manevreze și se combată în câmpă deschisă, ce rolă destinézű elu armatei ? Mareșialeîe însărcineză pe generarele Soleille d’a espune acestu rolă, declarândă mai dinainte că cugetă la opiniunea sea. S’aru puté crede în sinceritatea considerațiuneloru strategice cari suntă desvoltate, déca mareșialele Bazaine aru fi ’ncercată vr’uă dată cu seriositate se opereze, luându Metzulu ca punctă centrale ală manoperilor sele ; fiindăcă casé n’a făcută acesta nici-uă dată, avisulu ce cerea nu era de câtu uă cursă pentru locoțiitorii săi și pentru armata sea, pe care i-a ’ncelată. In facia acestui nou plană ce iea, se rădică îndată uă mare necesitate, unu mare pericula: cum se se hrănescă armata fără se consume aprovisionările cetății și fără se compromită durata resistenței? Mareșialele Bazaine tace în acestă privință. Singură mareșialele Le Boeuf strigă : «cum se trăimu» ? Tóte aceste reflesiuni, tóte aceste proiecte se agită în mijloculu unei desbateri confuse ce nimeni nu resumă. Déru într’unu colțu alu camerei obscure în care se ține conferința, colonelele Boyer, ajutantele mare și ale lui Bazaine, este aci și iea note. Aceste note suntă transformate într’ună procesu-verbale, și numai după ce a apărută opera mare și ale lui, multă timpă în urma resbelului, au aflată membrii conferinței c’a fost adresată unu procesu-verbale, pentru a cărui esaetitudine n’au fostă chiămațî s’o controleze. Acestă responsabilitate a resoluțiuniloru séle, pe care mareșialele a adus’o în Ziua de 26 Augustă la cunoscința locoțiitorilor sei în facia armatei, a voită maî tâi’Ziu s’o impune loru în facia opiniunii publice. Pentru acestă scapă veditu, generarele Boyer lua la sine, cându pleca din Metz ca se merga ’n Englitera, și ’ncredințâ la 2 Noembre d-lui Tachard acelu procesu-verbale, unicu în felulu seu, întocmită de densulu. Acestă documentă trebuia se fiă comunicată delegațiunii de la Tours. Materialele deja prepara apărarea sea, compromițendu pe subordonații seî, după ce’îîncetase. Instrucțiunea arăta și maî multă, că determinațiunea era luată maî ’nainte d’a ’ntruni pe comandanții corpurilor”. In ordinală seu de mișcare pentru Ziua de 26, nu indică nici uă disposițiune în privința necesarieloru pentru poduri, și ’nainte de sosirea, sea la castelulu de Grimont, suspendase mai dinainte mișcarea gardei imperiale. Generarele Bourbaki a depusă despre acesta din urmă faptă și marerialese l’a recunoscută și elă în interogatoriulu seu. «Pentru a evita orice grămădire ș’a ave armată în modă egale și pe malulu stângă. Zise elu, garda și artileria de reservă aru fi urmată valea în casă de marșu spre Thionville.» Astufelu mare și alele, care, urmându masulu dreptu ală Mosellei, va fi nevoită se treca înapoi acestă apă, se priveză de bunăvoia de mijlocele d’a face acésta, căci nu va avea la disposițiunea sea de cât o uniculă podă de la Thionville. Elă cugetă se lase garda și artileria de reservă pe malulu stângă, și nu iea cu sine podurile cari i-aru da mijloculu d’a pune în comunicațiune pe malurile Mosellei cele doue fracțiuni ale armatei sale călărețe. Mareșialele, pentru a explica aceste deposițiuni, Zice: este adeveratu că corupta, în caz de succes, se profite de podurile inamicului; déru acesta nu era a compta până resursă cu totulu aleatoria? In deposițiunea sea. d. generare Soleille aretă în privința decisiunii relativă la necesarele podarilor, una motivă mai seriosu : artileria, din causa perderilor sale în cai, în bătăliele precedinte, era în lipsă, după părerea sea, de a telagiurî îndestulătore, și se preferase a se transporta reserva munițiunilor. Pentru că acestă motivă se fia valabile, ar trebui ca obligațiunea d’a alege între reserva, cartnși elorii și necesariele poduriloră se fi esistatu în realitate. Deci, se aflau în acestu momentu 12,000 cai de convoiurî închiși în cetate. Nu putea găsi între acești cai arelagiurile necesarie, daca nu voia a recurge la ciii convoiuriloru civile, cum maî făcuse ensii și generarele Soli iile pentru reserva munițiuniloră? Partea raportului relativă la servițiul artileriei areta, afară de acesta, c’acestă mesură nu era indispensabile, și că s’aru fi putută găsi, în resursele chiaru ale armatei, îndestule atelagiurî pentru a transporta necesariele podurilor. Déca mareșialele n’a facută-o, causa este că nu voia se esă. Ce putea deveni, în presința tuturor ă faptelor ă ce s’aă amintită mai susă, proiectulă de eșirea mare și ale lui? Elă amână operațiunea timpulă, zise densulă, era reă, ca cum nu era totă atâta de reă și pentru inamică. Și trupele, în mijloculu unei confusiuni care nu se póte esprime, reintrară în tabera loru. A doua Zi 27 Augustă, mareșialese de Mac-Mahon se afla la Chene-Populeux. Neprimindă nici uă noutate din Metz, elăeșita, după acea a porni din nou, pentru a veni în ajutorul armatei de Rhin. Mareșialele Bazaine indică în registrul ă sef de corespondință că ’n aceașî zi, 26 Augustă, a scrisă ministrului de resbelă urmatórele : «Totă supt zidurile Metzului cu munițiuni de artileriă numai pentr’uă bătălia. In asemeni condițiuni, imposibile a forța liniele inamice, cari dă la spatele lorii posițiuni întărite. «N’amă nicî uă noutate din Paris, nici despre spiritul naționale, simță urgința d’a ave; voiă începe acțiunea cu eficacitate, decară mișcare ofensivă în interiore va sili pe inamică se se retragă.» In acestă depeștă, materialele declară, pentru a justifica menținerea armatei în Metz, că este imposibile a forța liniele inamicului în fadă cu posițiunile întărite ce are la spate. Acestă opiniune nimeni n’a emis’o în consiliu. Comandanții corpurilor, întrebați în acestă privință, au declarată că au fostă de opiniune contraria. Momentul cândă mare șialele scria că era imposibile a eși din Metz a fostă, în adeveră, acela în care armata ară fi putută străbate cu mai multă jesnire liniele inamice. Două corpuri de armată fuseseră despărțite de trupele de împrejurari pentru a sprijini armatele germane, cari operau contra mareriale lui de Mac-Mahon. Mareșialele Bazaine fusese încunosciințată de emisarii săi, și deci ară fi putută crede, la 26, în imposibilitatea d’a eși din blocare, n’ară fi lipsită d’a invoca în facia locoțiitorilor ă séi acestă motivă de inacțiune, care l’ară fi dispensată d’a mai produce altele-In procesulu verbale ală conferinței, elă zice singură că inamiculă n’a are tatu, în acea zi de câtu forte puține trupe, și că n’a primită lupta care i-a fostă oferită! In acesta moment, comandantele șefă ale armatei de Rhin nu espediase depeștă numai către ministru. Ne aducemă aminte, în adeveră, că, la 27 August, colonelele Turnier transmisese, prin d. Lallement, procurore imperiale, uă depeștă amare și ale lui Bazaine către marerialele Mac-Mahon, cu acestă cuprindere: «Comunicațiunile nóstre suntă tăiate, déru într’ună modă slabă, vomă pute se strebatemă cândă vomă voi, ve asceptămă.» Acastă depeștă trebuie se fi pornită din Metz la 26 August. Astafelu, pe cândă marerialele scrie ministrului că este imposibile a forța liniele inamice, anunță mare și ale lui de Mac-Mahon că le va străbate, déca voiesce, și ce’se ascepta. Orice reflesiune ar fi de prisosă în faca acestora contradicțiune atâtă de formale, Zilele de 27 și 28 Augustă se petrecură fără incidinte. La 29, materialele Bazaine primi să de peștă de la Thionville cu acestă cuprindere: «Generarele Ducrot comandă corpul lui Mac-Mahon: trebuie se se afle azi, 21, la Stenay, la stânga armatei; generarele Douay, la drepta, pe Meusa. Țineți-ve gata a porni la prima lovitură de tună.» « Turnier.» Acestă depeștă a fost respediată la Thionville de către generarele Ducrot , din tabera sa de la Attigny. Acestă depeștă a fost adusă d’ună curagiosă cetățenă, M. Lagosse, manufacture și primare la Montgon, cu periculul vieței sale. Colonetele Turnier trimise îndată de peștă mare și ale lui prin agintele poliției Flahaut, care mai făcuse deja uă călătoriă pentru prima ora la Metz. In aceaașî Zi, la 29, se dau ordine spre a reîncepe a doua zi, la 30, operațiunea proiectată pentru Ziua de 26. Era forte arginte, în adeveră, d’a repara timpul perdută și d’a eși în ajutorul mare și ale lui Mac-Mahon. Cu tote acestea, ordinele date sunt contramandate peste Z’a fără se se potă găsi vre ună motivă seriosă pentru amânare. La 30 sosi la Metz, prin calea de la Verdun, de peștă mare și ale lui Mac-Mahon, espediată la 22 de la Reims, conținând urmatorele: «Amă primită depeștă d-vóstre la Reims, în ziua de 19; iar direcțiunea spre Montmédy; poimâne voiă fi pe Aisne, de unde voiă lucra după circumstanțe, spre a re veni în ajutoră.» Acestă depeștă, care fu espediază în aceaași zi de 22, prin calea de la Thionville, se afla încă de la 23 în minele colonelului Turnier. Testala cifrată ale acestei depește era precesa de următorele cuvinte: «Trimitețî mare și ale lui Bazaine următorea depeșiă forțe importante , prin cinci séd șase emisari diferiți, cărora veți da sumele necesarii spre a’șî îndeplini misiunea.» Cu totă grabnica recomandațiune, Flahaut n’aduse depeștă de câtă la 29, și instrucțiunea este ’n dreptă d’,a conchide că, déca colonelele Turnier n’a profitată de acestă ocasiune, este că so ia depeștă sosită deja la destinațiune. Aceste cuvinte «noi ne așceptăm», din depeșia dată la 27 de colonelele Turnier d-lu Lallement, arată de altă parte că mareșialele Bazaine cunoscea la 26 marșialu locoțiitorului seă. Comparându depeșiă mareșiale lui Mac-Mahon cu acea a a generarului Ducrot, transmisă de colonelele Turnier, mare șialele trebuia se presupună, după cum ensușia scrisă, că armata de Châlons se afla probabile, în ziua de 30, la vre donC-deci leghe de la Metz, pute și la cinci-spre-dece. In consecință, în diminața de 31, reluându ordinile date in ajmă, și aretândă c’are de scopă luarea platoului Saint-Barbe, desfășiura armata înaintea forturilor Queulen și Saint- Julien. Din nenorocire, nici uă modificațiune esențiale nu se aduse ordinului mare și alelui de la 26, și deca ună ală treilea podă a fostă construită la piciorul unei rampe de la Saint-Julien, eră n’a utilisată nicî unul din celelalte două poduri ale orașiului. Câtă despre necesariele podurilor, nu era prescrisă ca se se ducă cu sine, căci armata totă n’avea pe unde se se ’ntorcă pe formulă stângă, de câtă podulă de la Thionville. In fine, tóte disposițiunile, pe care esperiența demonstrațiunii de la 26 făcusese li se recunoscă inconvenientele și periculele, fură din nou prescrise, și produseră aceleași resultate. Era aprape două ore, când totă armata fu grămădită pe platou. Inamicii năvăliaă din tote părțile.Postură de observațiune de la catedrale în cunosciința la fiacare momentă pe mareriale despre mișcările de concentrațiune ce se operaă la inamici. Nimaică maî surprinzetóră decâtă citirea acestoră de pește, cari se succedaă într’ună modă continuă, déru cari tóté nu’aveaă nici ună efectă asupra mare Mrii, ce sta neturburată. Uădată armata ună, mare șialele chiamă comandații tnuriloră, le dă instrucțiunile sale, apoi ’Í vaei leia d’a stabili pe calea de la Saint-Barberă bateriă de calibru mare, spre a combate artileria inamică. Se trimite spre a se căuta tunuri la fortăreța Saint-Julien. Se construiesce câtă mai grabnică unu zidă de apărare. In timpul acesta, inamicul se întăresce, se adună, ocupă posițiunile pe cari încă de la 26 le fortificase și armase din tote puterile. In fine, la patru ore, semnalul se dă și lupta începe. Se scră câte silințe cerea luarea posițiunilor Neuilly și Noisseville, pe cari le ocupaseră, fără se se deauă lovitură, la 26, antegardele corpului al treilea, și cum nu ajunseseră încă de câtă la sătulă de Servigny, când noptea venise pute termină luptei. Trupele nostre se culcară pe terâmură ce ocupaseră. La 1 Septembre, forțe de diminață, marerialele espediază comandanților corpurilor, ală treilea, al patrulea și ală șeselea următorulă ordină confidențiale : «După disposițiunile ce inamiculă ară fi putută lua în fada nostră, urmeză se continuămă operațiunea întreprinsă ieri, care consta : 1, se mergemă a ocupa Saint-Barbe, și ală 2, se facilitămă marșiulă nostru spre Béthinville. În casulă contrariă, va trebui se ne ținem în posițiunile nóstre, se ne fortificămă în ele, și astă seră vomă reveni la Saint-Julien și Queulen. Fă’mî cunoscută, prin reîntorcerea oficiarului care’țî va aduce acesta notă, cele ce se petrecă în facia d-vóstre. » Ună astă felă de ordină avea pre multă însemnătate și nu putea se aibă ca resultată de câtă uă mișcare de retragere, cea a ce s’a și ’ntemplată, în bună ordine, în câtă, după amiază, armata recâștigase cartierele sale. In acestă momentă, mareșialele Mac-Mahon, care venia înfruntândă tóte periculele, în ajutorul șefului lui, că nu supt puterile întrunite ale armatei inamicilor. (Va urma). SOCIETATEA ROMANA de arme, gimnastică și dare la semnă.. Din causa insuficientelor numeru de membrii întruniți în ziua de 7 Octombre cuvinte, adunarea generală ce era a se ținâ în acea a di, s’a amânatu pentru Duminecă,, 21 Octombre, la amâții, în localulu societății, strada Batiste, No. 2. ‘ Comitatulü.