Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-01

ANULU ALU ȘEPTE SPRE SECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Orice cereri pentru România, se aiîre »4*ăla administrațiunea ^iari«M,> ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulul de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS :■ la C-nie Drain et Mirond, 9, rne Diouot, 9. ÍJL WIENA ,la d-nff Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. 3 îri sprîși oii ce trămitorî nefrancate vor fi r Cusute.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Redăcțiunea și Admin ! h frați nu e*» Strada: ,lm 1 amiel. No. 26. ^7^^g^îSmSBSSÎS&?^BBimp. ÎB'S Editium*,a dedImüné a#mHBFi#SSBB'MMHBSBS»tt ■s&nesxa Bms^esgssaassEesBaaB^R BUCURESCI, 81 Brumarelü, 12 Brumarií. Tocmai astăzi, cândă se face atâte demonstrațiuni resboinice, pe cari totuși națiunea nu se póte decide a le lua in serios, din cauză că nu vede nici oă apucătură destulă de seriosă din partea regimului; tocmai astăzi, când se face atâta svână cu înarmarea țarei, deși în realitate ea nu este delocă mai înarmată decâtă în 186S, căci n’are încă nici armele trebuinciose pentru cei capabili d’a le purta; tocmai astăzi, când fiarele oficiase juca mereu comedia d’a înșira la vorbe late de independință completă, atacândă pe Turcia în tóte modurile, și facândunesce bravade cari, décare ară fi făcută fiarele partitei liberale, ară fi fostă tratate de nebune, demagoge și utopice; tocmai astăzi în fine, cândă aceste organe cântă cu atâta iutusiasmă sincera și arcretarea dorință a regimului d’a redescepta simțimintele bărbătesc și resboinice în națiunea română, este timpul ă se vorbimă despre uă cestiune națională, în care regimul ă probeză că face tocmai contrariulă de cea a ce-și atribuie prin organele sale oficiase. Se scie că în tote țările, unde se respectă și cultivă tradițiunile resboinice și bărbăteșci ale poporului, unde se desvoltă și aptitudinile corporale pentru luptă, și aplecările morale cari indemna pe omă a-și apăra cu orice preță demnitatea și drepturile ca cetâțiană și ca patriotă, esercițiulă armeloră combinate cu exercițiurile corporale sunt obiectului celei mai neadormite solicitudini din partea guvernelor. Clasicitatea antică ne-a lăsată amintirea jocurilor olimpice, luptelor din Câmpul lui Marte și tote acele concursuri de luptă vitejescá, în cari junii și chiară cei mai în vârsta rivalistă In ardere, spre a dobândi uă cunună, care atesta în favorea bărbătesceloră foră merite. Fiecare serbare, fie care ji mare, era pe atunci un ocasiune de-a se repeți asemeni concursuri, prin cari se desvoltă vigorea corporale, atâtă de necesariă sănătății corpului și a minții, și se întreținea sacrulă focă ală demnității și ală vitejiei. Însă totădeuna aceste lupte aveau ună caracteră eminamente naționale, căci numai astăfelă li se putea da ună scapă practică și folositoră. Astăfelă și în timpii moderni, tóte națiunile cari aă isbutită ar și dobândită posițiune însemnată, prin puterea armeloră loră și a spiritului resboinică, au fostă pornite pe acestă cale de guverne preved tetare și naționali, de conducători înțelepți și patrioți, mijlocele loră au fostă, și nu puteau fi altele, de câtă iată acelea pe cari clasicitatea antică ni le lăsa ca modelă, mijloce proprii a descepta emulațiunea. Spre exemplu în Elveția—mica țara care va remâne totă de una ca modelă de bărbățiă și demnitate naționale, mica țară care și-a dobândită independință cu armele în mână în contra celor mai puternici cotropitori, — s’a făcută uă adevărată instituțiune a Statului din esercițială la arme. Și o cândă shemă esercițială la arme, se nu se înțelegă numai acele adunări pentru manevre și mișcări militarie, obligatorie după lege, și la cari mulți se ducă spre a nu fi puși la arestă, înțelegemă mai cu semn acele esercițiuri voluntarie, în cari numai emulațiunea atrage pe luptători și în ale cărei nobile emoțiuni se desvoltă simțămintele ce crează adevăratului spirită bărbătescă și vitejescă. Asemenea și în Germania, a cărei putere se vădu în ultimulă resbelă , acestă spirită este sistematică desvoltată, de vremese zeci de ani mai cu semn, de tote guvernele și tóte autoritățile, în totă felul, de serbări, de concursuri, de întreceri, de asociațiuni. Totă atâtă se puterice și despre mica Belgie, ce-și păstrezi cu atâta demnitate și prosperitate independință. Așia dură, și în Elveția și în Germania, și în Belgia, exercițiurile corporale și ale armeloră facă astăzi parte din educațiunea publică și națională a cetăți aniloră, asemenea și tote instituțiunile, ce țintescă a desvoltă acesta însemnată parte a educațiunii, sunt instituțiuni protegiate și susținute prin sistema de Stată. Acesta este miijloculă celă mai puternică de a dobândi pentru țară bărbați viguroși și sănătoși, cu corpul și cu mintea, și mai cu semn miiloculă celă mai eficace de-a ajunge la uă seriós o înarmare a țărei, fără acésta educațiune, nu póte existe nici spirită resbelnică, nici uă serios o demnitate națională, nici uă armare, care să se întemeieze pe însăși simțimintele și aplicările naționale. Astă-felă s’a înțelesă educațiunea naționale și în Elveția, și în Germania, și în Belgia, și astă-felă se înțelege astăzi în tote Statele Europei, cari se silescă a imita salutariulă exemplu ală inițiatoreloră. Ei bine, întrebămă acum , ce se face pe acestă tărămă, în România ? Ce face pentru acesta parte a educațiunii naționale guvernală, care se fălesce d’a urma țara, de-a redescepta anticele nóstre simțiminte bărbătesci ? Ne va fi forte lesne de probată că nu numai nu face absolută nimică, deră că încă și aci voiesce a introduce ună spirită antinațională, a face Româniloră uă educațiune, în care basa se fiă desprețulă de totă ce este românescă și servilismulă către ce este străină, în particulară germană. Servindu-ne din nou de exemplul Elveției, Germaniei și Belgiei, vom aminti că darea la semnă este în aceste țări instituțiunea care, împreună cu gimnastica, servă mai multă la formarea părții din educațiunea naționale despre care vorbi rămă. In aceste State, fiecare orașiă, ceva mai însemnată, are localulă scă de dare-la-semnă și de gimnastică, susținută în tote modurile de autoritatea comunale și protegiată de sistema generale de Stată. Laoile fise, la serbări de oră-ce natură, se adaugă concursuri de dare lasemnă și de gimnastică, cari, chiară când sunt organisate de societăți particulare, sunt totuși ajutate și onorate de autorități. Capitalele au stabilimente grandiose ce se numescă Tir naționale , și aoi concursurile și animarea esercițiuriloră se facă în raportă cu însemnătatea locului. Deră ceea ce este cu deosebire de observată în tote aceste silințe de a îndemna esercițiurile corporale și deprinderea la arme, este că ideia naționale și patriotică e necurmată legată de densele, că autoritățile, îașiși particularii, vechi mai cu semn uă scapă naționale în aceste petreceri, pe cari adesea unii omeni le aă privită ca copilărescă. Mulți au rîsă și au ridiculisată asemenea serbări ale Germanilor, îare veni resbelulă din 1870-1871 și atunci nu mai rîseră. .“Vai bine, care e tirulu naționale la noi, protegiată de guvernă ? Unde suntă instituțiunile de gimnastică și arme, formate prin îndemnul ă seă, protegiate printr’un sistemă de Stată și susținute de tóte autoritățile în tote modurile? Nu vedemă absolută nimică. Ba vedemă ceva, mai rea decâtă nimică. In 1867 și 1868 se făcuseră seriose începuturi pentru instituțiuni române de arme și gimnastică; ele erau susținute din tóte puterile de guvernă și, în câteva luni numai, luară ună atentă din cele mai îmbucuratóre. Din nefericire înse aceste tendințe nu trăiră mai multă decât o guvernul, de atunci , veni altulă, și de îndată, în locă de protecțiune, instituțiunile române nu întâmpinară de câtă persecuțiune din partea guverneloră. Ceva mai multă: d. generale Florescu, ministrulă de resbelă, care se zice organisatorele armării țârei, este președintele și preputințele protectore ale societății internaționale de dare la semnă, pe când" societatea română de dare la semnă "este nu numai nesocotită, dură și sistematică persecutată de guvernd.Pe cândă ministrulă de resbelă, prin posițiunea d-sale, atrage societății internaționale totă felulă de avantagie, și prin sporirea numărului membrilor, și prin felurite alte avantagie, însuși Domnitorele, care a fostă în 1868 proclamată ca președinte de onere ală instituțiunii române de arme, consacră acum totă afecțiunea sea numai societății internaționale, iea chiară tunuri din arsenalul al țărei, și i-le dăruiesce iei. N’avemă absolută nimică în contra acestei onorabile societăți: scimă chiară că temelia iei suntă totă acei Elvețiani, inițiatorii lumii moderne in acesta parte a educațiunii, pe cari îi stimămti și iubimă; acesta societate însă, oricâtă de mari merite ară avé, ele nu suntă de câtă elvețianescă germane. Ideia naționale română n’are nici uă parte în opera loră, ș’un asemenea instituțiune, departe de-a ave vreună folosă pentru educațiunea naționale română, ii pate deveni chiară funestă, deca nesce guverne antinaționale protegtândă-o numai pe densa și facéndă-a se prospere, pe când ii ruineză, prin persecuțiune, instituțiunea română, depindă pe Români în cele din urmă se nu admire, se nu găsescă bună decâtă ce este străină și se desprețuiască totă ce este românescă. Se flă și se prospere instituțiunea internaționale — acesta i-o urămă în tota sinceritatea — case miniștrii români, deca voră se facă educațiunea naționale, se nu protejă de câtă instituțiunea naționale’, aci se se facă dările la semnă oficiale, aci se se aducă tote ajutorele particulare și oficiale ale miniștrilor români, căci, numai aci ideia română póte se esiste, numai aci exercițiele corporale și ale armelor, potti se fie introduse în educațiunea națională a Româniloră. In locă d’acesta, vedemă éuse totă protecțiunea puterii acordându-se numai instituțiuni fără nici ună caracteră naționale românescă, pe cândă instituțiunea română este persecutată în tóte modurile. După ce i s’aă făcută tóte șicanele posibile, spre a i-se închide localul ă de dare la semnă ce avea, i-se promise altulă, éase de con anî cestiunea este pusă de comună In consiliă și totă âncă nu s’a găsită țină momentă spre a o resolve. Câtă va timp d. La scară Catargi părea că ’i acordă ore care interesă, a provocată chiară uă cotisare din partea consilielor județiane, casé ’n curândă colegulă saa de la resbelă soiu se amorțiască acestă bună începută, și puterea in corpore fu dusă la localură internaționale, casé serbeze concursuri cari n’aă absolută nici uă scapă, ba potă fi încă perohióse ideiei naționale române. Aci se vede deră sincera dorință a regimului actual e de-a redescepta în națiune antica nostră bărbațiă și de-a arma țera pe acestă solidă basa. Noi nu vedemă, din contra, și aci, de câtă uă educațiune contrariă demnității române, și numai de servilismă către totă ce este străină. POST-SCMPTUM. JOUT, 1 NOEMBRE 1873. LXIMINEZATE SI TEI PI b ABONAMENTE In Capitale: unii an fi 48 lei; §4se luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună, 5 lei In lîi striete sunfi anfi 58 lei; șase luni 29 fî trei luni 15 lei; uă lună 0 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franal 1» A se adresa LA PARIS , la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, șir d-nuí Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: lad. B. G. Popoviei,Fleisch markt, 15. Versailles, 6 Noembre.—Circulă scomptulă că deputatul Turquet va propune, în numele colegiloril sor din uniunea republicană și după consiliele d-lui Thiers, uă propunere pentru a se face apelă la poporă. După acastă propunere, se va convoca poporulă pentru 1 Ianuarie, spre a se pronunța de voiesce Republică, regalitate sau imperiă. Adunarea va fi convocată la 1 Februarie pentru a constitui guvernul în serisură cum va fi plebiscitulă. Intr’uă întrunire ce s’a ținută a<fi, deputații bonapartiști au esaminată proiectulă d’a forma uă nouă grupă parlamentară, compusă din deputaț monarhiști și din republicani, cari se primesc doctrina apelului la poporulă mare parte din deputații stânge primescă proiectură de plebiscite pentru aeși din situațiune. Circulă scomptură că interpelațiuunea centrului stângă, pentru întârziarea convocării celor 18 colegie diectorale vacante, va fi sprijinită bonapartiști. D. Lamy va depune la 15 uă interrelațiune în privința menținerii stării de asediu. Amă dată ieri, de pe un corespondința a agenției Havas, testând propunerii Changarnier, Ziarele ce primirămă ar fi ne aducă desbaterile Camerei din Ziua de 5 Noembre, și găsimă în ele acesta propunere având o redacțiunea schimbată. O reproduce mă deră din nou de pe desbaterile Camerei împreună și cu articulele mai principale ale propunerii Eschasseriaux. Propunerea Changarnier. Art. 1. Puterile încredințate mareșialului Mac-Mahon se voră prelungi pentru 10 ani, cu ’ncepere de la promulgarea presintei legi. Art. 2. Puterea va continua se fia esercitată în condițiunile actuale pâné cândă i s’ară aduce niscaiva modificațiuni prin votarea legilor constituționale. Art. 8. O comisiune de 80 membrii, numită în ședință publică și prin scrutină secretă, va fi însărcinată să examineze legile constituționale. Propunerea Eschasseriaux. Art. 1. Poporală franceză este convocată în comiții pentru 4 ianuarie 1874, pentru a se pronunța asupra guvernului definitivă ală națiunii. Art. 2. Fiecare alegătord va depune în urnă unu buletină, prin care va arăta ce voiesce : regalitate. Republică seu impernă. Art. 3. Votarea se va face in fiecare comună, după listele electorale actualminte în vigore. Art. 4. Alegătorii, cari voră lipsi în acestă momentă de la domiciliulă soră, voră pute se fiă convocați a vota în localitatea reședinței loră după simpla presintare a unui certificată de înscriere în listele electorale. 5. Semtinulă se va deschide la 6 ore dimineța și se va ’nchide la 6 ore sora. Art. 9. Recensementul se va face în fiecare departamentă de comisiunea de permanență a consiliului general. Art. 10. Recensementulă generală se va face de adunarea naționale. Art. 11. Majoritatea absolută va fi Ii necesară. Câteva lămuriri acum despre desbaterile urmate în Cameră: Asupra acestoră done propuneri deschizându-se desbaterea, d. de Goulard, din drepta, cere urgința. D. Dufaure, din centrală stângă, nu se opune urginței, déra cere să se trimită ambele propuneri la comisiunea care are in cercetare proiectele constituționale depuse de fostul președinte ală Republicei. D. Rouber susține propunerea d-lui Dufăure, adăugândă că mai pute să să se 'ntrebe Adunarea daca primesce a se trimite propunerile la comisiunea în cestiune și apoi, în casă de admitere, să se consulte daca trimiterea trebuie să se facă de urgință. Guvernul susține și dânsulă urgința. Ună deputată cere ca Adunarea să se pronunțe mai antesă asupra urginței propunerii Eschasseriaux, ca venită mai în urmă. Ună altulă cere să se dea prioritate proiectelor constituționale. Președintele pune la votă urgința propunerii Changarnier, și se primesce. Se pune apoi la votcă urgința propunerii Eschasseriaux, și se respinge. D. Grevy susține propunerea Dufaure d’a se trimite propunerea Changarnier la comisiunea cercetatore legiloră constituționale, revenindă în discursulăscă și asupra urginței pe care o combate. Se consultă Adunarea, care respinge propunerea Dufaure, remâindă a se trimite propunerea Changarnier în cercetarea unei comisiuni speciale, cum s’a și făcută, ș’ală căreia resultată este cunoscută din telegrama de ieri. La despuiarea scrutinului din urmă și constatarea resultatului cu totulă neașteptată de fracțiunile stângei, d.1 Audiffret-Pasquier, din drepta, se zice că ar fi esclamată aceste cuvinte : „Ce vomă face să vedeți ce va se <Jică mă 2 Decembre legală.“ Acestă resultată se crede, orice uă corespondință a Independinței belgice, că s’ară fi obținută cu concursul a câtorva membrii deserturi din centrul- stângă. Le Siecle publică ună tabloă comparativă de repartițiunea voturilor, la 5 Noembre și 24 Mai, de pe care extragemă urmatorele lămuriri: 16 deputați bonapartiști, cari au votată la 24 Mai, contra d-lui Thiers, de astă dată au votată pentru propunerea Dufaure. D-nii Thiers și Wolowski, cari nu luaseră parte la votul de la 24 Mai, au votată acum pentru propunerea Dufaure. 3 deputați, abținuți la 24 Mai, au votată contra dreptei la 5 Noembre. 15 deputați, cari aă votată la 24 Masă pentru d. Thiers, aă votată la 5 Noembre contra propunere! Dufauri*. 4 deputați, cari aă votată la 24 Masă contra d-lui Thiers, s’au abținută la 5 Noembre. 10 deputați, absinți seă absinționiști la 24 Masă aă votată la 5 Noembre contra propunere! Dufaure. D. Haentjens, bănuită cară fi votată pentru drepta, declară prin Monitorulu oficialii că a votată pentru propunerea Dufaure. „Majoritatea de la 5 Noembre, adauge le Siecle, se află redusă prin urmare la 13 voturi, adică la ună numără egală cu acela ală locurilor vacante. 'Se înțelege acum pentru ce cabinetul ă s’a abținută d’a convoca pe alegătorii celoră 13 colegie.“ „In facia acestui faptă atâtă de elocinte, atâtă de decisivă,pe totă le crede în revista sea de la 6, putemă lăsa pe adversarii noștril, fără a ne mișca câtuși de puțină, se celebreze că victorie, care se asemănă multă cu aceaa a lui Pyrrhus. ffiatulă legitimista . Union se exprimă astăfelă în privința prorogării puterilor mareșialului Mac-Mahon. A declara că nu se pate face monarhia, a respinge Republica, și a căuta salutea în singurulă prestigiu ală unui om”, este în ochii noștrii a se abandona unui visă și a se mângâia cu uă chimeră. ...„Guvernul mareșialului de Mac-