Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)
1874-01-24
ANULU ALU OPTU SPREVOESCE SI VEI PUTEM __. Orî ce terei ] pentru Koin&uia, se adresez« In ii l[iilustruții mea diarhiliiî. ANUNȚU Ii, I. In pagina IV, spațiulii de 80 litere 40 bani In pagina III, linia 2 Iei. A se adresa Lt PARIS : la d-niî Crain et Micoud, 9 run Drouot, 9. LI YIENA: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancaze vorü fi relusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMFLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICU alu «ROMANULUI.» Possen, 3 Februari. ■— Archiepiscopulu Ledochowski a foșt arestată și băgată în temniță, din ordinele guvernului. Pesta, 3 Februarie. — Camera deputațiloră a adoptată, cu 166 voturi în contra a 155, proiectată de lege presintata de guvernă, relativă la drumul de seră ungară de la est. Redacțiunea și Administrațiunnea, Strada Academiei, No. 26. Ionea de BUCUSTESCI, 23 Cămilară. 4 Lumirü. Mâne este a se începe in Adunare desbaterea legii care aședia temelia Statului, comuna. De reperte ori demon,strarämii cu regimul ă, . tivra fresce cu învier șiunare striga* .h. ori de a asigura domni rrea* țiuiții și predormirea elementului și influiuții străine asupra Românilor, nu putea sé lipsesca de-a isbi în comună, care este una din petrele unghiulare, ale Statului democraticii românii. A isbi la noi comuna, este a satisface dintr’u singură lovitură ambele aspirațiuni fundamentale ,de regimului actualii : a rădica reacțiunea oligarchică într’uă țară esențialmente democratică, și a scudui principiile naționale, prin distrugerea unora vechi și gloriase datine, titluri de nobilitate ale națiunii române. Comuna nostra nu este deloc opera statutului; ea nu este nici opera regulamentului organicii, căci și mai nainte ea a existat o, încă mai autonomă, mai puternică constituită. Reformele aduse de aceste două Constituțiuni, departe de a largi la noi autonomia comunale, au restrins-o, căci nu într’un sistemă mai complicată, în Înmulțirea și îngreuiarea atribuțiunilorii constă acestă autonomia, ci numai în neamestecul administrațiunii centrale în administrarea propria a comunei, numai în libera alegere a tutorii represintanților ăi ei. Comuna pate să nu aibă de câtă ună singură magistrală, care se-și indeplinescă îndatoririle numai după vechi usuri și datine, fără legi ori regulamente scrise, și totuși decă acea "comună va alege fără nici ună amestecă estemoră pe acestă unică magistrală, și dacă nimeni din afară nu va interveni în regularea intereseloră i ei proprie, se va putea ijice cu dreptă cuvântă că este multă mai independințe decâtă comuna administrată de ună numeroșii consiliu, după legi și regulamente scrise, dérü unde primarulă nu va fi alesă, ci numită de administrațiunea centrală a țerei. Repetimă dérit, că și regulamentulă organică și statutară n’a adausa absolută nimică la antica independință a comunei române, n’aă făcută de câtă a o regulamenta, a o înzestra cu legi, cari o făcură mai dependințe de guvernă. Nu în aceste Constituțiuni decăzute trebuie se caute cineva originea comunei române, ci în vechiele municipie romane, plantate pe pământul Daciei de civilisațiunea coloniloră romani. Comuna este dată la noiua instituțiune națională; ea este prima și fundamentala espresiune a principiului represintativă, pe care s’a întemeiată în tote epocele organisarea Statului română. Românii suntoate, din tote naționalitățile neolatine, aceia cari au păstrată mai pură și mai cu fidelitate acesta gloriasa moștenire a civilisațiunii romane ; ei stabiliră pe acestă principiu tóte instituțiunile fundamentale ale Statului : principiu represintativă in comună, principiu represintativă la Domnia, principiă represintativă în Biserică. Și nu unu principiu falsificată, cum este astâtji, nu alegeri ce nu simtă alegeri, nu alegeri consfințite prin numiri, nu numiri din sînulă alegerilor , nimică din tóte aceste combinări, ce denunță alterarea principiului și intențiunea de a o le falsifica. Primară a avută totu de una comuna română, de sară fi numită elă burglabă, pârgară, pârcălabă, vornică sau oricum altă felă , și elă era alesă, liberă alesă, deși nu existau pute legi și regulamente scrise întru acesta, deși administrațiunea centrale nu -și aroga dreptul de a le esecuta cu biciulă și cu baioneta asupra locuitorilor. Prin urmare, comuna autonomă și primarulă directă și liberă alesă alăturoră membrilor comunei, fără deosebire de clasă, simtă instituțiuni naționale române. De aceea se învvierșiuneză asta de grozavă asupră-le regimul actuală , regiună care, în faa acțiunii lui, nu se póte numi decâtă de reacțiune oligarchică și de înstrăinare. Elă trebuia neapărată se isbescă tocmai în ceea ce caracterisă mai multă aceste instituțiuni: lovidéra în alegerea primarului, desființa autonomia comunală, punândă comuna supt autoritatea unui primară, funcționară ală Statului, distruse egalitatea de drepturi a locuitorilor, introducândă împărțirea în clase, și, în fine, nimici orice principiu națională, acordândă străiniloră dreptură monstruosă de-a cârmui pe Români în comunele lor. Acesta nu era nimică mai puțină decâtă distrugerea însăși instituțiunii naționale române, spre a pune în locu’i uă resuflătură coruptă a vechieloră țâri feudale, urm amalgam încelătură, ce purta numai numele metalului prețiosă, dórii care în realitate e compusă din cele mai vile materie. Este adevărata că delegații secțiunilor Adunării, splimentațî de aceste isbiri, le înlăturară în parte prin contra-proiectulü loră; astă-felă înlăturară cutezătorea încercare d’a pune pe străini în capulă comunelor române, și partea din raportă, relativă la acestă cestiune, este cea mai frummosă și mai puternică din tate. Nu înlăturară case decâtă pe jumătate celelalte isbiri aduse instituțiunii naționale : astăfelă, deși limitară dreptulă pe care’lă cerea guvernulă d’a numi pe primari, totuși i’lă acordară în orecare măsură, ș’ună compromisă în cestiune de principie este ânsăși călcarea loră; astăfelă, deși acordară tutoră Româniloră dreptulă de alegere, pe cândă guvernulă escludea în comunele urbane partea cea mai numerosă, totuși mănținură împărțirea alegătorilor, pe clase; asemene mănținură și amesteculă guvernului, ală prefectului și ală suptprefectului, în lucrări ce suntă numai de competința autorității comunale; în fine, mănținură și monstruosură art. 52, care este negarea cea mai deplină a principielor fundamentale, atâtă ale Constituțiunii, câtă șase datinelor naționale și chiară ale drepturilor naturale ale omului. Cu tote aceste imense concesiuni, făcute de delegații secțiunilor, guvernulă nu iernase încă satisfăcută: i-se lua numirea directă a primarilor, adică distrugerea autonomiei comunale, i-se escindeau mai cu semă străinii de la predominarea asupra Românilor; se aduceau prin urmare două loviri tocmai principielor generatore ale regimului actuală, despotismul și înstrăinarea; acesta n’o pute îngădui. Atâtă de multă ține la aceste principii, și atâtă de adevărată este că ele surită însăși rațiunea esistenței lui, încâtă pentru densele naștere la îndouială a o rupe cu ambii induiiți, a căroră susținere îi era de mare folosă în Adunare. Déru óre reeșiva in acesta cale estremă, în acesta reacțiune iară reservă și înstrăinare sistematică? Totală este cu putință, cândă vă putere străină de voința țârii a mutată cursulă afacerilor publice de pe calea lară naturale, cândă , din falsificare în falsificare , nici uă instituțiune Statului nu mai respunde la scopul ă a primitivă care i-a dată naștere, ci numai la trebuințele momentane ale unei autorități usurpatore a tutoră puterilor Statului, autoritate care form éza în faptă legea supremă, supt piciorele căreia se așternă tóte celelalte legi. Cată totuși se nu se uite că totulă merge pene intr’un dj, și cândă acea <Ji vine, cândă se impune prin puterea lucruriloră, când d escesele desfidatare ale unei [puteri lattice o declară, atunci se producă fapte, la cari nimeni nu putea visa, independința nasce din servilismă, și uă sehînteiă electrică, trecândă prin unda liniștită, produce ună precipitată puternică, adesea esplosibile, acolo unde pene aci nu se vedea nimică. Vai atunci de aceia cari, prin imprudințele loră, aă grăbită jiua acestoră fenomene! Fiindu-că vorbirămă despre instituțiunile ce nu mai respundă la scopulă primitivă ce le-a dată naștere, se facemai cunoscută că majoritatea delegaților de secțiuni ale Senatului a admisă noulă -i să codice penală, fără absolută nici uă modificare. Raportul ă ună modelă de concisiune și capacitate antediluviană, compusă din douăzeci și unulă de rânduri, și suptsemnate N. Racoviță, s’a și împărțită senatoriloră;ilă vomă publica și noi, ca se veită cititorii cu ce seriositat ce se desbată de corpurile legiuitore uescelegi de imensa însemnătate a codului penală. D. G. Manu croeju singură că trebuia se se ocupe altă feră de asemeni legi, și, ca deșceptare, primi amabilele gratulări ale organului guvernului, și ale miniștrilor, în Adunarea nocturna a majorității. Suntemă énsă încredințați că să voră mângâia acum pe deplină felicitările pe cari guvernul le va adresa d-lui senatoru N. Racoviță. Relativă la modulă cum se desbătu și se admise, fără modificare, acesta monstruosă concepțiune juridică, afirmă că secțiunea 11 a Senatului s’a declarată în unanimitate contra luării iei in considerare, numindă pe d. P. Radu, ce reclama acesta onore, delegat, cu misiunea de-a se rosti contra luării în considerare. Care nu luruse surprinderea secțiunii II, cândă, din raportă, veiju că delegatul ăscă o trădase in modulă celă mai nepomenită, ba se trădase chiară pe elă ânsuși, căci fusese unulă din aceia cari combătuseră mai multă luarea în considerare. Cu acesta ocasiune, mulți își amintiră de ședința oragiosa, în care d. P. Radu, certându-se furiosă cu primul-ministru, acesta ii spuse că „scie pentru ce d. P. Radu a trecută în oposițiune,“ facendă prin acésta alusiune de bună-semă nu la interese ce se potă mărturisi. Purtarea din urmă a d-lui Radu îndemnă déri pe mulți să se întrebe, nu cumva posițiunea d-sere de delegată alu oposițiunii, într’uă gestiune atâtă de gravă, l’a pusă din nou într’ună contactă, de astă dată avantagiosă, cu primula-ministru ? Acestă faptă ne dă mi sura principielor de morale, ce președă astăzi la tratarea afacerilor Statului; elă caracterisă forte durerosă și epoca prin care trecemă. ERATA.—Din erore tipografică, s’aă lăsată mai multe erori în numerasă da ieri. Asta, pe pagina I, col. III, de la rendulă 34—36 s’a lăsată: „și se afimaserămă pre comunicatură, case potă fi desmințite, cumnatului acestei onorabile administrațiuni etc.,“ în loc de: „și se afirmaserâmă pré categoricii, ca se potă fi desmințite, comunicaturii acestei onorabile administrațiuni etc.“ Nici oă serie politică din Francia. Academia francesă a alesă, în locurile râmase vacante prin martea d-soră Lebrun, Saint-Marc Jirardin și Vitet, ped. Alesandru Dumas fiinla, autore dramatică, cu 22 voturi, la autarula scrutină, ped. Mezieres, istorică, cu 18 voturi, la al treilea scrutină, și pe d. Caro, filosofă, asemenea cu 18 voturi, la al patrulea scrutină. JOUI, 24 IANUARIU, 1874. LUMINEZA-TE SI VEI FI ABONAMIINTE In Capitale: unű ană 48 lei; șese luni 24 le trei luni In Iei; uă :ună. 5 le Instricte: unii aliü 58 lei; șese luni 29 le trei luni 15 lei, na lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halegrain, liue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovicî, Fleichmarkt, 15. bar și a seconda operațiunile generarelui Moriones. „Cursul rîului este tăiată printr’ună lanțu de torpile. • Carliștii au propu să se schimbe 900 prisoniarî luați la capitularea orașiului Portugaleze. „Generarele Moriones și-a retrasă demisiunea. Elă a primită ajutore importante și ș’a începută operațiunile în Biscaya. Circulă scomptulu că, trecendă prin Durango, ară fi isbutită se deblocheze cetatea Bilbao.“ In jiarele parisiane cu data de 30 ianuarie, găsimă âncă urmatorele serii din Spania: Capitularea orașiului Portugaleze a dată în mâna carliștiloru 1,500 prisoniari, 9 tunuri, 2,000 pusei și 2 milione cartușe metalice. Generarele carlistă Palacios, vechili oficială ale celebrului generală Cabrera, a destituită și schimbată mai mulți capi de bande din Valencia, dirisați între ei, și apoi a câștigată uă victoria, care a provocată demisiunea generalului republicană, numită totă Palacios. Sabaus a atacată la 24 orașială Santa Colonna de Farnes, cele mai importante din provincia Gerona. Artileria sea a spartă zidurile, déja apărătorii construindu baricade tari, împresurătorii n’aă putută se treca peste ele, pen éntru aprópe 100 omeni, s’aă retras"". Inlocuiți generarelui Campos s’a numită generarele izquierdo, pâne la a cărui sosire la postulă seăeraă mari temeri de atitudinea unei părți din trupele generarelui Campos. Se vorbesce în Madrid despre publicarea unui manifest din partea deputaților Adunării disolvate la 3 ianuarie de forța brutale. țîilele trecute ș’a urmată în camera Danemarcei să desbatere forte vină în contra ministeriului în privința publicării scrisorii autografe a regelui, prin care respunde la adresa Folkethingului, relativă la cererea de a schimba cabinetulu. Majoritatea a adoptată ICU 57 voturi in contra a 31,uă ordine de motivată, prin care desaprobă publicarea scrisorei, și protestă contra faptului miniștrilor de a amesteca pe rege în luptele partitelor ă. țfiarulă l'Opinione din Italia publică uă scrisóre a generare!ui Lamarmora, prin care, respunjându la acusațiunile Diaminî oficiale prusiană, reproduce în întregimea lui scrisórea d-lui Usedom, de la 12 Iunie, 1860. Apoi declară că a depusă la ună notară testule originale ale acestei scrisori și raportul particulară ale generarelui Govone de la 3 iuniă, 1866. Generarele adauge încă că tóte aceste documente, fundă scrisori cu ună caracteră privată, nu potă se esiste în arhivele ministeriului afacerilor străine. Independința belgică de la 30 ale cornnței publică următorea telegramă cu data de 29, primită de la Sant-Sebastian: „Uă escadrilă a sosită la gurele Nervionului, pentru a ajuta orașială BilAmy anunțată în unulă din numerele trecute că Skupcnna serbă a votată mai multe măsuri încuragiatore industriei naționale. E că în ce constă cele mai principale din aceste măsuri. Statulă se ajute pe toți întreprinzjătorii, cari vor fabrica vr’ună articolă industriale în țara, prin darea de privilegie pe 15 ani, de a nu plăti nici un vamă pentru importarea machinelor și a materialelor și de construcțiuni, cărbuni ect. Asemenea se nu plătescă nici uă vamă nici la esportă pentru obiectele fabricate in țara. Statală se le dea gratis din domeniele sale atâtă terenurile necesare câtă și lemnele de construcțiune în totă timpul duratei privilegietoră. Intreprin Jetori potă se fia și străini, înse cu condițiunea de a recunosce jurisdicțiunea autoritățiloră țerei. (/