Romanulu, iunie 1874 (Anul 18)
1874-06-03
ANOLU ALU OPTP-SPRE fIECELE voiesce și vei pute Orce cereri pentru România, se adresiV.îl In adnii lintrnțiiunea «jiariulii» . ANUNȚURI. In paga IV, "pățind ă 30 litere petit 40 bani In pagina III, linii, petiti lei. A ne adresa li A PARIS S la d nil Órain et Micond, 9 rue Drouot, LA V IKN A : la d-nií Haasenste. 51 Vogler IWallfianhgasse.10. Serison și ori-ce trimitteri nefrancate vor fi refusali.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 «ANI EXEMPLATtULU. SERVICIULU TELEGRAFICU aici «ROMANULUI.» Paris, 14 Tuniil. — Clemenceau, 4«aristi» republicanii, a provocată din nou la ciueli pe Cassagnac, ziarista bonapartistă, care a refusatu a sa bate. Constantinopole, 14 Tuni». — Guvernulă a refusatu definitivă ratificarea împrumutului contractată de Sadik-Pașia. De la Kairo se comunică seirea despre nesce înarmări considerabile din partea Redivalnî. wrmaBtase&ml&ssEmit BF, Redacstinnea și Ailmînî sîmțînnea, Strada Diîmnei No. 14 (A) Ediiimi.Mologova LUN7, MARTI 3, 4 I0I0ü Î&74 IjUMTNE A TE SI VEI FI A R O N A M K N 1' K In capitare: nrm anii 48 lei; șese luni 34 lei trei luni 12 lei; nS ami fi f1 lei. in IMstricte: in ani" 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; nu lună, fi lei. Francia, Italia, și Anglia, pe trimentru ti. 20 Austria, și Germaniu, ne trimestru frangi 18. A se adresa L l'AlliS: la d. Darran-Hulegrain, Hue de Fa,misemre comedien, și la d-nií Órain et Mirond, 9, nie «Drouot, 9. LA VIE5ÎA: la d. R. 0. Popovici, Fleichmarkt, 15. ÎL» lîllf.1 Ii Skl. 15 CIRESIARI! D.Manolache Costachi, unul din cei mai însemnați conducători ai partitei conservative, bătrână și jună, adisă de pe tribuna Camerei: „M’am fi crezută datorii a da strigarea t alarmă.“ D’acum ori ce va mai fice ș’ori ce va mai face ministeriulü Catargi, strigarea d’alarmă a d-lui Manolache Costachi, — resunetu alü strigării națiunii — este și rămâne sunetulü clopotului de marte ale sistemei domnitore. Gestiunea dera la ordinea filei nu mai este da se sei cândă se va face îmormêntarea sistemei, ci déca, lasândă se se mai prelungesca câteva luni încă agonia ministeriului Catargi, nu se va sinucide cu densulă întréga partita conservatóre. Prin pozițiunea ’n care ne aflăură noi, cești de la Românulu, fiindu personalmente pe deplinii desinteresați, putemu vede și judeca situațiunea mai bine și mai sicurți decât ă cei j carii suntu în activitatea luptei. Acésta posițiune escepționale ne impune datoria d’a spune partiteloru cea a ce credemu că este bine și dreptu, și credemu că ne-amă împlinită o și neo ’mplinimă pe câtă ne permită micile nóstre puteri. Pe aceste temeiuri deraficemă membrilorăpartitei conservatore, bătrâni și juni . Suferințele țârii au ajunsă la culme. Nu mai puteți nega că nu le conduceți, căci națiunea vi lea făcută cunoscută prin necontenite strigări și durerose suspinuri, ajunse la voi prin felurite petițiuni și zilnice denundări ale tutorii ,iar elor din țară nesuprvenționate de guvernă. Nu mai puteți nega că nu le cunosceți, căci ele v’au fostă denunțate de la tribuna Adunării de deputații și senatorii cei mai moderați ai partitei vostre, de bărbați ca do. Bosianu, Vernescu, A. Gr. Golescu, C. Grădiștanu, G. Manu, Manolache Costachi, Mihailă Cogâlnicenu, Docană. Nu mai putți nega, căci mai deunăzi chiară HO de deputați din casăși acesta „spravenă“ Cameră aă protestată prin votulă loră. Nu mai puteți nega, căci însăși acestă Cameră sili pe guvernă se retragă cele două mari proiecte de ruină generale, presintate supt titlu de vânzarea salineloră și renta perpetuă. Nu mai puteți nega, căci însuși președintele Camerei, care sacrifică mai totă capitalulăscă pentru ministeriul Catargi, esclama,— într’ună romentă de spaimă de crimele comise sau de inspirațiune salutară și ca ’ncoronare a sesiunii acesteia:— „Se va face déja capela, pentru mântuirea păcatelor nóstre.“ Ștefană cela Mare a zidită 40 de biserici spre amintirea a 40 de bătălii. Nu mai numerămă câte biserici va trebui se zidescă partita conservatóre spre mântuirea păcateloră comise, deră rugămă pe d. Dumitru Ghika se ’nțelegă în fine că, cinară déc’amű cere totala vindere a averiloră ce aă mai rămasă Statului ș’ară da d-lui Mavrogheni oricâte rente perpetuează dori se mai dobânidescă pentru a zidi sute de biserici, totuși partita sea nu va dobândi de la omeni și chiară de la Dumnezică iertarea pârâielor, déca, celă puțină acum, nu va ’nceta d’a le mai comite. In facia dora a despuiării, a ruinării ș’a feluritelor ș’amareloră suferinți generale, (Jieemă bărbaților) celoră mai însemnați ai partitei conservatóre : întruniți-vă, uniți-vă și conservați ce mai râmase încă nenorocitei vostre patrii. Ascultați vocea națiunii, întrunițivă și puneți pe hârtiă situațiunea țârei. Puneți pe hârtiă jafurile comise în modă patentă de către mai t0tă administrațiunea țârei. Puneți pe hârtiă starea de sărăcie în care se svârcolescă agricultura, comercială și industria țârei, precum și miseria în care face ’n agonia morții sătianului română. Prin lumina ochilor, și prin căldura animei, faceți sensu pe hârtiă durerosa și teribila fotografia a țerei, și, ca Români adevărați și conservatori inteliginți, duceți-vă împreună și puneți-o supt ochii capului Statului. Eră deca nici acum nu veți împlini acestă sacră și imperiósa datoriă, culpa vostră, crima vostra putemü fice, va fi cu atâtă mai mare, cu câtă sciți că capulă Statului trebuie se v’asculte, cu câtă sunteți și cum că, cu lacrimele durerii în ochii, Elă va va esprime recunoscința sea, și cu câtă consciința vostra ve spune de sigură că numai stă-felă puteți se dovediți că sunteți Români, că sunteți devotați țarei și tronului, că sciți în fine se fiți adevărați, inteligințî și sinceri conservatori. Datoria nóstru de Români împlinită din nou, în facia publicului, către partita conservatóre, către tronă și către națiune, ne ’ntorcem către nonele generațiuni și le spunemă și d'astă-dată, în facia poporului română, ceea ce credem. Fiecare generațiune își are misiunea iei, precum fiă care -și își are sarcina sea. Intrebămă, în facia țârei, pe cei din generațiunile cele noui, ce-ai făcută și ce facă ? Generațiunile trecute aă făcută, în bine sau în răui cea-a ce avemă; este scrită cnse că generațiunile cele nouă nu pot fi trăi prin cea-a ce aă făcută alții, ci numai prin cele ce facă ele. Ancă vă dată dérit, ce-aă făcută și ce facă? Aă ocupată funcțiunile Statului, aă făcută avere, și scapără spiritulă ș’abilitatea loră în tóte petrecerile publice, în tóte jocurile nevinovate și vinovate. Déru atâta ore este d’ajunsă pentru dânsele? A critica din cândă în când, în salone sau în cercuri, totă ce s’a făcută și iotă ce se face, este are d’ajunsă spre a satisface inteligința, solința și consciința a sute de bărbați cea produsă roditorului pântece ală României în timpii de 40 de ani? Partita cea bătrână, represintata prin acestă organă, ș’a sfârșită misiunea. Generațiunile cere noul n’aă și misiunea loră de ’mplicitü, se crede că s’a sfîrșită vieța națiunii române și nu le mai râmase loră de câtă misiunea d’a servi, la momentuîu din urmă, ceremonia funebră1? Găsescă ele că nu mai bate anima poporului românăscu s’aă aste»;iată că n’aă In ele iubirea trebuincioisă spre a o face se vibreze la vocea loră? Adevârulă este fără sfârșită, și d’aceaa este dată fie vărul omă d’a descoperi una din nesfirșitele sale părticele. Ce facă nouele nostre generațiuni cu părticelele de adevară ce trebuie se simtă că simtă încuibate în mintea și ’n consciința loră ? Și cum nu simtă crima ce comită d’a nuda națiunii ideiele cele noui, ce ’ntr’ensele numai suntă depuse de necontenita creați imne? Societatea cea nouă, care voiesce a trăi și dânsa la rândul ăiei, și nu societatea trecută, nu mormintele potă da nouele isvore de viață, de lumină și de dreptate de care este însutoșiată poporulă română! Avurămă la ordinea stelei cele mai mari cestiuni. Averea și vieța națiunii fură puse de guvernă în desbaterea publică, ca se nu chemă intr’uă partită de cărți jucată între densură și d. Andrassy. Cari suntă întrunirile publice ce făcură și articol ce publicară în ziare învățatele nóstre noui generațiuni, spre-a lumina opiniunea publică, pentru séu contra acteloră guvernului? Cine este celă care serede ca ele aprobă sau desaprobă joculă ce se făcu între dd. Catargi și Andrassy? Eosuși d. Manolache Costachi aurji țipetele și suspinele țerii, veijuranele ce ’ncepă deja a cangrena, și dete strigarea d’alarmă. Invenatele și avutele nóstre noui generațiuni remaseră mute, și nimeni nu scie deca ele suntă în momentul ă acesta cu d. Catargi séu cu d. Manolache Costachi. Nici disprețul guvernului, nici țipetele și suspinele națiunii nu se putură mișca, nu se putură descleșta gura. Ei bine, un asemene stare de lucruri trebuie curmată. Națiunea trebuie se scie în fine daca este morta séu vină producerea iei de 40 de ani incoce. Junele generațiuni trebuie sa se pronunde pentru d. Catargiscu pentru d. Manolache Costachi. Déca suntă cu celă d’ântâiă, s’o spuie curată, sprea se curma c’uă oră mai nainte aceste frământări, ce nu potă de câtă sa prelungescă agonia suferindei nóstre națiuni; déca, din contra, recunoscă vocea României în strigarea d’alarmă a d-lui Manolache Costachi, sa se deghiare, și vocea iei va fi ’ndată ascultată, pătimașia se va scula de pe patu’i de facere și, rezemată pe fiii iei cei juni, va merge cu pași și curi pe calea vieței, pe calea dreptății ș’a libertății. Guvernul îșî împlinesce cu religiositate îngagiamintele sale. Nouele generațiuni trebuie sa se pronuncie. Suntă vii sau morte? Suntă pentru Români sau pentru Maghiari? Vocea loră o ascepta națiunea. Tăicerea loră o asceptă d. Andrássy. Reproducemă următórele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte: Din afară. — Stânga republicană întrunindu-se în linua de 8 Innid, s’a ocupat« de minifestulu centrului stângii. Toți eraii felicitații de efectul ît ce a produs a acesta actu, prin afirmarea în medii formale și persistente a Republicei și prin recunoiscerea necesității d’a se disolve în cmendii Adunarea ș’a se face apelu la poporă pentru alegeri generale. S’a discutații cestiunea, déca centrul stângii trebuie se respiniă acestui manifesta d. Jules Favre s’a pronunțatu afirmativă; erfi d. Grevy a consiliată întrunirea că nu trebuie se respinsă prntr’unu altu manifesta, căci prin acesta saru admite puterea constituționale a Adunării. Tote ziarele republicane, fără distincțiune de nuanțe, aproba manifestarii centrului stângii. Unii decretă alu președintelui republicei convocă pentru iarua de 26 Iulia, pe alegătorii din Martinica, pentru a alege unii deputata în locuri remasa vacanții prin morte. Generălii carliști can se ’ncercă se apere Estelin, adusul bandele din Navara și Aragon, aprope de Tudela. Armata republicană de Nord inainteză d’a languiil Ebrunnî, prin Tudela și Logrono. In bătalia de la Gandesa, numeralii carliștiloru comandați de don Alphonso, cari au foștii pași în desordine se urcă la 7000; ei au perdutu 100 morți și 10 răniți. New York, 7 Tuunu. — Rochefort a plecații pentru Europa pe vasalii Parthia. Era mesagiulu prin care s’a ’nchisu sesiunea estraordinara a corpuriloru lemiuitóre Sâmbătă la t Iuniu : «Domnitorii deputați. «Termenul il pene cându ațî fostu convocați în sesiune estraordinara espiră astăzi. Pene în cea din urmă isi a acestei laboriase sesiuni v ați ocupații de legile economice și financiare ce trebuințele țerei le reclamau, și a fi adusă binelui publică sacrificiulu intereselor ad-vostră particulare. «Unirea perfectă ce și de astă dată a domnitu între puterile statului a produsă resultate fericite pentru înaintarea României. «In adeverü, prin votarea mai alesü a legii pentru legarea căieloru ferate cu rețeua cea mare a Europei, a legei vamale, a legei pentru împroprietărirea coloniștiloru din Basarabia și a legii sanitare, s’a făcută una pasă însemnată pe calea progresului reale ale țerei. «Ve esprimu derua Mea Domnescă mulțămire și rogu pe Dumnez că se ve aibă în sânta sea pară. «Sesiunea estraordinara a corpuriloru legiuitare este închisă. «CAROL. (urmeza supt semnăturile miniștriloru), ferea telegramă din Paris, cu data 11 Imnh : „Agitațiunea este mare între bonapartiști, de cândă aă fostă atacați de d. Gambetta în Adunarea naționale. D. Decazes a amenințată se -și dea demisiunea, fiindăcă cabinetul actuale menagera pre multă pe bonapartiști. „După orecari rumori, Rochefort va veni în Elveția.“ Același țiiară anunță, după doua telegrame din Roma, cu data de 10 și 11 Luniă, „că camera Italiei se va fi solve în curundă și că principele de Bismark ar fi consiliată pe guvernlă italiană se micșioreze cifra armatei pentru a ob țină astăfelă uă ameliorare în finance.“ Le Messager d Orient este încunosciințată, primă telegramă din Madrid cu data de 10 iunie, că armata carlista, compusă din 25 batalioni, cu 12 tunuri, ocupă linia Esteléi, și că trupele republicane înainteza asupra orașiului Tafalla“. j Comitatulu diriginte ală centrului stângă din camiera de la Versailles prepară că propunere, care se pune în practică programa din manifestul publicată și se organiseze Republica. Acestă propunere, concepută, după cum se crede, de d. Dufaure, se va depune în cameră chiară în cursul septemânei curinte, pentru a sili pe cei cari esită a se pronunța pentru sou, contra. Conținutul propunerii este acesta : se se puie la ordinea Jilei articlulă 1 din legile constituționale presintate de d. Dufaure în Main 1873, garantându-se totă douădată puterile mareșalului Anac-Mabon pfinâ la 1880. Inanută l'Opinion nationale zice că déca se va respinge urgința acestei propuneri, atunci se va depune imediată propunerea pentru disolvere. Numerală aderinților sunt scriș! în manifestul centrului stângă se urcă până apoi la 113. Camera a votată articlele 1, 2, 3 și 4 din legea electorale. Deputatul Lafayette din stânga republicană a propusă modificarea art. 5 din proiectul comisiunii, care fiseza vârsta alegatorului la 25 ani, cerendin numai 21 ani. In urma unei viul desbateri, adunarea a primită acestă propunere c u o majoritate de 348 voturi contra 337. țnarul ă la Turquie publică urmăMonitorillo oficiale de Duminecă publică decretură domnescă No. 1.177 cu data 1 luniă, prin care se convoca colegiurile de senatori, spre a împlini prin noul alegeri vacanțele produse de ce ieșiți la sorți, ensa. In ziua de 23 Iuniu, colegială I din judeciele: Bacău, Iași, Tutova, Covurlui, Putna, Gorilă, Namțu, Vâlcea, Vlașca, Vasluiă, Dorohoiă, Suceva, Buzeu, Caliuln, Argeșiu, Bolgradă, Prahova și Doljiă. In ziua de 25 Iuniu, colegiulă și din județtele : Oltă, Romană, Ilfovă, Muscelă, Ismailă, Romanați Râmnicu- Sarată, Tecuciu, Ialomița, Falcie, Botoșani, Mehedinți, Teleormană, Brăila și Dâmbovița. In ziua de 27 Iuniu, colegiul universității din Bucuresti. Mesagială de ’nchiderea camerii, pe care 1’amă publicată în post-scriptum Românului de Duminecă, din eróre s’a ^isă că este privitoră „la ambele corpuri legiuitóre“. Senatulă s’a ’nchisă cu următorul mesagiu: Domnitorii senatori. Pentru ântâia dată senatulă ajunge la terminala reînouirii sale periodice fișată prin constituțiune. Déca stabilitatea și armonia între puterile statulue este că condiția neapărată pentru prosperitatea poporului, suntemu în dreptă a ne felicita cu toții de acesta resultata. Mulțumirea mastră este cu atâtă mai mare, cu cât în legislatura de patru anî, care se închiriă acum, a fostă cea mai bogată în lucrările iei. Organisarea bisericii după datinele terii și după sântele cămine; organisarea armatei; resolvirea înțeleptă a greutăților ivite în urma primei concesiuni a căieî ferate Romano-Verciorova; întărirea ordinei în finance prin crearea de resurse noi în bugetul statului; legea domenielorir și a casei pensiuniloril; reforma administrațiunii în district și comună, prin legea consilielor județene și prin legea comunale; convențiunile telegrafice și poștale cu statele vecine; legea telegrafelor și poșteloră ; modificarea codului penale și legea regimului închisorilor; și chiară în acestă laboriasă sesiune estraordinară, legea pentru legarea căielor ferate cu rețeua cea mare a Euro ipei, legile vamale, sanitare și a împroprietăririi coloniștilor din Basarabia, aceste