Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)
1874-11-02
Se da citire programei pentru concursul asupra memoriului destinată congresului de geografia ce se va ține la Paris în luna lui Aprile. Cestiunile puse la concursă sunt cele trei următore: 1. — Care este punctulu de plecare ală emigrațiunilor galice în Italia : are centrul Galiei sau valea Dunării ? 2. — Cărei grupe de popare aparținu Dacii? Nu este óre cu putință a se explica numirile geografice ale teritoriului lord, cari ne au fost transmise de către Ptolemeu, de fabula lui Peutinger și de alți autori și monumente clasice, prin mijlocirea uneia din idiomele cunoscute ? (§ 72 și 73 din programa congresului). 3. — Cari suntă situațiunea și caracterele etnografice ale Românilor din Macedonia, Tesalia, Epiră și alte părți ale imperiului orientale (adausa la programa tipărită a congresului). Urmeză observațiunile academiei pentru a precisa natura disertațiuniloru cari voră trebui se aibă 50 pagine de țipară, în 8, ordinară cu litere garmond. Manuscriptele voră trebui se fia depuse înainte de 28 Februarie 1875. Premiulu este de 1.200 lei, care va pute fi împărțită între doue seu trei memorie, déca nu voră trata aceașî cestiune. Ședința din 5 Septembre. Se comunică la adresă a d-lui de Lasteyrie, membru onorară al societății, care trimite o notiță inedită «sur l’orfèvrerie des barbares, precum și două disertațiuni despre Pavela dacă și despre tesaurulu de la Gaurrazar». Delegațiunea este însărcinată a mulțămi d-lui de Lasteyrie. D-nii Gregoriu Ștefănescu și Aureliană oferă pentru bibliotecă colecțiunea anului din urmă a Revistei științifice. Se primesce cu mulțămire. Ședința din 6 Septembre. Societatea admite amânarea sesiunii sale anuale mai departe de timpul afișată prin statute, adică peste Ziua de 16 Augustă. După aceaa decide se ție în 8 ale lunii Septembre ședința[ sea de închidere și reguleză programa acestei ședințe. După propunerea președintelui d. A. Treb. Lauriană, se decide ca a doua zi, fiindă îmormântarea repausatului Ștefană Golescu, fapt a cărui președință de ministeriu s’a deschisă societatea, membrii sei, pătrunși de venerațiune pentru acestă bărbată, se nu ție ședință, ci se iea parte la funeralie. Asemenea decide se reproducă în anale discursul repausatului, pronunțații cu opaațiunea deschiderii societății academice române la 1 August 1867. Ședința din 7 Septembre. Se reguleză diurnele membrilor pe filele de la 1 pene la 8 Septembre. Se numește secretară d-lă Andrei Adamescu. Se decide se nu se libereze garanția secretarului demisionată, înainte de achitarea sumei ce priveșce fondul societății. (Va urma). ACTE OFICIALE. Prin înaltele decrete cu No. 1,527, 1,528, 1,529, 1,531, 1,532, 1,533, 1,535 și 1,536 de la 1 Octombre 1874, sunt confirmați în funcțiunile de primari : D-nii Ahilă Cerlenti, în comuna Brăila. Nicolae Ganea, idem Iași. Barbu Bălcescu, idem Craiova. Dimitrie Haritonă, idem Ploiescu. N. Eliade, idem Ismailă. T. Docanfi, idem Botoșiani. C. Vărzaru, idem Pitesci. M. Ștefănescu, idem Turnu-Măgurele. M. Radianolf, idem Bolgradfi. G. Ludescu, idem Tergu-Vestei. Toma Ipoianu, idem Severină. Istrate Rudeni, idem Câmpu- Lungă. Constantină Popovici, idem Petra. Costantină Ardeleni, idem Focșianî, Iordache Morțună, idem Romană. M. Iamandi, idem Folticeni. Andrei Ionescu, idem Berladă, N. Rășcanu, idem Vasluiă. Al. Mărgăritescu, St. Constantinescu, idem Râmnicu-Sărată, idem Cahulă. Gh. Cuza, idem Tecuciă, Dimitrie Bădulescu, idem Giurgiu. Gh. Gociu, idem Huși. Dr. Constantină Prodan, idem Bacău. Amza Jianu, idem Caracală. Constantină Slăvi ROMANULU 2 NOEMBRE, 1874 teseu, idem R.Velcea, lordache Burgheli, idem Dorohotă. Barbu Poenaru , idem Călărași. M. Xenu, idem Roșiorii-de-Vede. Vasile Erimov , idem Herța. Gr. Calcandraur, idem Mihăileni. Panaită Davidoglu, idem Reni. Zaharia Aculai, idem Kilia. Achim Brscov, idem Velcovă. Sake Nanoescu, idem Curtea-de-Argeșiă. Nae Roșea, idem Găiesci. Pandele Zăhărescu, idem Alesandria. G. I. Giurgea, idem Odobescu. Ionă N. Elliad, idem Filipescu. Andrei Georgiu, idem Câmpina. Ionă Boeroiu, idem Vălenii. C. Popescu, idem Urlați. Ionă Teoharie, idem Nemțu. Ionă Popescu, idem Baia-de-Aramă. Dimitrie Pancea, idem Cerneți, Ilie Popescu, idem Drăgășianu. G. Bengenu, idem Ocna (Vâlcea). Nicolae O. Silimescu, idem Zimnicea. George Pralea, idem Târgu-Frumosă. George Ghindaru, idem Panciu. Dimitrie Trătinescu, idem Oltenița. Ionă Galeri, idem Hârlău. Monitorule oficiale de ieri, Vineri, conține următorele acte: D. Leonida Paciurea, fostă procurore generale și directore de ministerie, se numește directore al ministeriului de justiție, în locul d-lui N. I. Costacopolo, care trece, după acea cerere, membru la Curtea de apelă din Bucuresci. Colegiurile III și IV electorali, pentru consilieri generali din judecial Nemțu, sunt convocate: ală III la 25 Noembre și ală IV la 30 Noembre, spre a împlini prin alegere doue vacanțe esistente în consiliu. Delegații colegiului IV se vor alege in zilele de 19 și 20 ale cuvintei. Sunt confirmați definitivă: d. Samson Bodnărescu, doctoră în filosofie, în postură de directore, unită cu catedra de pedagogia la institutul Vasile Lupu din Iași; d. G. M. Fontanină, actuale profesore de limba și literatura română la liceul din Craiova, în postură de directore la acestă liceă; d. Michailă Eminescu, doctorandă în filosofie, în postură de bibliotecară ală bibliotecei centrale din Iași; d. profesore C. S. Stoicescu, licențiată în litere și filosofie de la universitatea din Bucurecci, în postură de directore al gimnasiului Michail Bravură, d. I. Stamatiu, absolvinte ală facultății de științe din Iași, în postură de șefă ală arhivei sucursale din Iași. Prin decretulă No. 1783, se deschide ministeriului de finance uă credită de 4000 lei din fondur creditelor suplimentare și estraordinare, pentru plata chiăltuialelor a comisiunii însărcinată cu pregătirea primei tarife vamale, precum : «plata de indemnisări membrilor, comisiunii, adunare de documinte și probe de mărfuri necesare, cumpărătore de biurouri, mobile și altele». FELURIMI După predarea generalului engleză Cornwallis la Yorktown — ceea ce făcu definitivă independința Americei — Washington dărui lui Lafayette, în memoria, acestui eveniment, una ceasornică, pe care pusese se i-se sape numele. in 1825, Lafayette întorcându-se ’n America, ceasornicului se fură împreună cu alte obiecte și, cu tóte cercetările făcute, râmase perduta în timpü de mulți ani. Fórte de curéndu énse, nareza le Sibcle, uă ’ntâmplare neasteptată făcuse se gasescá la una neguțătoră de diferite obiecte, și cele două camere ale congresului americană, după ce constatară autenticitatea obiectului, luară, în ședința de la 22 Iunie trecută, uă unanimă resoluțiune d’a se rescumpăra ceasorniculü și d’a ’le oferi ca omagiu moștenitoriloru lui Lafayette. D-lă Washburn, ambasadorele Statelor-Unite la Paris, va fi însărcinată se transmită acestu orologiu istoricii moștenitorilorü ilustrului tovarășii de arme ale lui Washington. * Scena se petrece într’uă bibliotecă. Unü domnü. — Vreți se ’mi dați una dicționară ? Bibliotecarulu. — De ce autorii, te rogu ! Domnulu. — Care o fi mai naltu din tóte, căci... voiu se ședă pe densula ! * Proiectulu d’a se lega Marea Negră cu Marea de Azoff printr’uă liniă ferată, care se treca prin istmul Perecop, pare a lua consistință, după cum afirmă Le Danube. Déca se va realisa, porturile Mării de Azoff vor câștiga fórte mult în comercialii de esportațiune, puțină prospera actualminte din causa lipsei de căi pentru transacțiuni. Pe d altă parte se semnaleza câtă de deplorabilă e starea marelui drumu ală Siberiei. După spusa călătorilor, ce ’nu străbată, acesta drumă, care legă ’ntre densele cele două părți ale imperiului, abia e practicabile. * In săpăturele de la Pompea s’a descoperită uă pictură murală, reprezintândă pe Orfeu în mijloculü unora numerose grupe de animale, cari se opresc în cale la sunetele lyrei sale. Figura lui Orfeu e colosală și capul e fórte frumosă; corpul ănsă nu corespunde perfecțiunii capului. Colorile sunt fórte viui. S’aă luată disposițiuni a se face mă facsimile. * In anulă viitoră se va sărbători din noă la Vaucluse memoria marelui poetă italiană Petrarca. S’a și constituită de pe acum ună comitată, care să adune suptscripțiuni pentru rădicarea unui monument. Cu proiectul oschiță este însărcinată totă artistul, care a făcută busiculă lui Petrarca, d. Courconne. * Este constatată că, cu ocasiunea luptei dintre Comună și VersaiesI, aă dispărută prin bombardări și incendiuri dă mulțime de obiecte de artă și numerose anticități, cari se aflaă în diferitele așezăminte publice și mai cu semă în Tuilerii. Dintre tote aceste preținse anticități, nici una însă n’are oă valore istorică mai însemnată,—relativă vorbindă,—decâtă ună rocă de dominos, care a aparținută fiiului Măriei Antoaneta și ală regelui Ludovic ală XVI, adecă acelui copilă care era șe fiă Ludovic ală XVII. E că, în resumată, după Débats și le Siecle, istoricul acestui dominos: La 1 ianuarie 1791, familia regală care locuia palatulă Tuilerii vor să se arate în pavilionul l'Horloge, pe cândă mosica guardei naționale din Paris venise și cânta penă ’n fiuă supt ferestrele palatului imnură de felicitare pentru Ziua anului noă. Că mulțime numerasa se afla în curtea palatului și strigăte imense, mai multă sau mai puțină ostile, se audiau din tóte părțile. Cu tote acestea regele și regina detera ordine, după încetarea felicitațiunii musicale, a lăsa să se apropie de dânșii corporațiuniie cari voiaă și ele a aduce ale loră omagie. Printre aceste corporațiuni se afla și corporațiunea vingetorilor a Bastiliei, cari se compuneau din grenadirii guardei parisiane. In numără de ore 40, purtândă la pălării ramure de imortale, precedați de uă musică, acești bravi defilară pe din naintea regelui, prin sala cea mare din centru. Apoi unul din ei se presinta în faca moștenitorului,atunci în vârstă de 6 ani, și -i oferi uă cutia, care conținea ună rocă de dominos. Piesele acestui dominos erau făcute de pétru și de marmoră, luate din sfărimaturele Bastiliei, dărîmată de doui ani. Partea inferioră a pieselor era de pétru și partea superioră de marmoră, unită între ele printr-ună șiurupă de aramă țictuită. Moștenitorul tronului în credința mamei sale acestă dată, unică în felul săă, și Maria Antoaneta citi, cu lacrămele ’n ochi, dedicațiunea în versuri, care era săpată pe cutia. Sensul acestoră versuri, cari, după memoriele din acela timp, nu strălucină nici prin corecțiune, nici prin eleganță, era următorulă : «Nescopetre din zidurile Bastiliei, cari țineau închise atâtea victime inocinte ale puterii arbitrare, au fost transformate în jucăria pentru a se oferi voite, monseigniore, ca ună omagiă ală iubirii poporului și ca ună învețementă despre a lua putere.» Regina încredința și ea obiectulă uneia din damele sale, cu recomandațiune ca să-’să păstreze bine, căci,— adause, — într’uă zi acestă dată va deveni forte curiosă pentru istoria timpului Revoluțiunii. De atunci acestă dominos a trecută prin mânele celor mai mari personagie și chiar suverani, cari, supt consulată, primulu imperiu, restaurațiune și secundară imperiu, năcălcată prin Tuilerii și prin palatură de la Saint-Cloud, fiă ca simplii visitatori, fiă ca invitați la serate de petreceri. Napoleon I mai cu osebire juca adesea în întrunirile intime de la Saint-Cloud san Paris cu acestă dominos, pe care ’la și nu mia le jet de Monsieur. După Waterloo, Ludovic ală XVIII, instalându se în Tuilerii, făcu inventariu de tóte mobilele, obiectele și bijuteriele cari se aflaă în acestă paiață. De la acésta epocă, păstrată aci cu religiositate, așezată cândă pe uă mobilă, cândă e spusă privirii amatorilor, iluștrii, și scăpată din tóte devastațiunile cari s’aă întâmplată de atunci încot în acestă locașu ală suveraniloră, a dispărută séu s’a consumată de flăcări cu ocasiunea incendierii Tuilerielor, în lupta dintre Versaiesî și Comună. Perderea unui asmenea obiectă antică, atâtă de prețiosă prin originea și istoria sea, este în adeverit forte de regretată, cu atâtă mai multă că reamintia, în facia puterii capeteloră coronate cari l’ară fi elaminată, puterea poporului. 5 caice deșarte, pornită uă corabiă încărcată, sosită și pornită câte 1 vaporă. Bastimente în portă 57—60. Grâulă ghirca 48—52 lei chila, porumbulă 48—50. Brăila, 30 Octombre. — Sosite și pornite încărcate câte 4 caice, sosite și pornite deșarte câte 2 pornite 3 corăbii încărcate și 1 deșârtă, sosite 2 vapore și 1 pornită. Grâulă ghirca 58 lei 61 bani —78.91 chila, ciacâră, cal. I, 59. 59 — 75. 81, porumbulă 60. 63—80. 83, ovasula 45. 48—48. 52. S’aă esportată 611 chile de grâu, 3913 de o u, 834 de pvești. Ismailu, 31 Octombre. — Pornită uă corabiă încărcată și sosită țină vaporă. Grâulă ciacâră, cal. I. 66 — 69 lei chila, cal. II 66—67, porumbulă 47 — 50, o vâsulă 25— 19, secara 23—26, lâna țigară nespălată 145—188 lei suta de oca, cașcavalulă de câmpă, suta de oca. 115—138. S’aă esportată 32—35 chile de porumbă. MIȘCAREA PORTURILORÜ *I Severină, 30 Octombre. — Sosită și pornită câte ună vaporă. Grâulă ciacâră, cal. I. 60—68 lei chila, cal. II 56 — 60, porumbuță 60 — 64. — 31 Octombre. — Pornită ună vaporă. Productele s’aă vândută cu aceleași prețuri. Calaf ață, 29 Octombre. — Sosită și pornită câte uă corabiă încărcată, sosite 2 vapore cu pasageri și 2 cu mărfuri, éra pornite 4. Grâulă ciacâră, cal. 1,57—59 lei 50 banichila.S’aă esportată 46 chile de grâu. — 30 Octombre. — Sosită și pornită câte uă corabiă încărcată. Iu portă ună bastimento. Grâulă ciacâră, în greutate de 58 —59 livre, 57—60 lei chila. S’aă esportată 42—45 chile de grâu. Bechetü, 30 Octombre. — Sosite Suntemă rugați a anuncia cititoriloră noștri că ’n curendü d. A. R. Blanc va ținâ uă ședință despre magnetismă. BIBLIOGRAFIA Aă eșită de fapt presă : ^„încercări critice asupra unorü Cl’Cdințe, ©aține și moravuri ale poporului română“ de G. Dem. Teodorescu, precedate d’uă prefașiă de d-lă Ales. 1. Odobescu. Prețulă 2. lei De vânzare la administrațiunea Românului (strada Domnei, No. 14, visări de poștă). * A eșită de supt presă și se află de vânzare la librării, alți douilea numără din Snovescu povești populare, adunate din gurile celoră ce sciu multe de ună culegetoră-tipografii. Prețuia 30 bani. * Deja a aparutü și se află de venilare a pasagiu la românii și la librăria Socec et, Comp. CALESIDARILU „GHIMPELUI”, 1875 conțiinduin 15 case — 11 imprimate și 3 £ litografiate — oă bogată parte calendaristică, târgurile de peste anii din totă țara, parodiarea mai multor cântece și poesii cunoscute, câteva studii literare, o bogată colecțiune de poesii seriose și umoristice inedite, diferite article î n presă, scene, canțonete etc. și ilustrată cu 24 gravuri politice și sociale, desemnate cu cea mai mare acurateță. Prețulă 2 lei. TEATRUL!) Teatrulű cela mare. Duminecă, 3 No,mbre, 1874, artiștii asociați, vor reprezinta pentru a doua oră piesa Mâna lui üumpez eu, dramă în 5 acte, de d-nii Anicet Bourgois și Albert, tradusă de d-na Maria Flechtenmacher. Marți, la 5 Noembre, se va represinta Vicontele de Letorier, volevilă in trei acte, și Bitru Lăutarulu Teatrulu-circu. Compania dramatică, represintată și diriginta de M. Pascaly, va represinta Duminecă 5 Noembre, din noă piesa Haimanalele. Advocatulu Ionuț I. Pallă s’a mutată în casele sele strada Scaunele No. 41 , în rendi cu casele d-lui Constantină Brăiloiu, Batiștea. Advocatulu N. Blaremberg îț sciințâzâ clientela sea că s’a reî ntors din străinătate și că șâde totă pe podul Mogoșioiei, No. 200.