Romanulu, iulie 1875 (Anul 19)
1875-07-02
ANÜLÜ ALII NOUE-SPRE-QECELEA Redacțiimea ^1 Administrațlnnea Strada Dómneí, No. 14 YOIESCE ȘI YEI PUTE Ori ce cererii pentru România se adrese A la administrațiunea Ziarului. ANUN CIURI In pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugöne Miooud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LA YIENA: la d-nn Haaseustein ți Vogler, Wallfisehgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULTI. (A) Edițiunea de sera mimm publica: Vineri, 4 Iulie, se va ține întrunire publică, sora la 8 ore, în casa Massar-Pașia,strada biserica Ieniî, unde a fostu regia monopolului tutunuriloră. BUCURESCI, ^ CUPTORE. Zece din adevărații aleși al națiunii au protestată și s’aă retrasă din Camera chiămațiloru. Multă libera și luciósa majoritate țp* i-a invitată ieri să ’și reie locurile lingă dânsa. Invitarea a fostă sinceră, căci majoritatea a simțită că acele locuri gole acum îl rădică chiară și acea umbră prin care presința acestora mai acoperia orecum a iei goliciune. A fostă sinceră, căci ea a simțită, a văzută putemă <fice, c’acele locuri gale aretă ’n modă spăimântătoră pentru dânsa că națiunea s’a retrasă cu groză din acea sală ’n care supușii d-lui Andrassy suntă chiămați spre a tăia din corpulă României părțile ce se ceră peste fruntarii pentru hrana Germano-Ungariei, ș’acestă măcelăriă s’a stipulată și s’a regulată acum chiară prin zapisă, prin contractă, suptscrisă de d. Costa-Forumo și sigilată prin 68 de bile. Acésta chiămare casé va rămâne deșărtă, ca tote chiămările ce s’ancercată sĕ facă națiunii guvernală de megulă nopții. . Nu națiunea, ci umbra ilustrului membru ală familiei actualilor conservatori, umbra lui Ilie Gombașiulfi trebuie se ste în facia d-lui Dumitru Ghika, spre a audi nobilele și parlamentarele domniei sale espresiuni, spre a primi se ’l acorde séu se’l refuse cuvântul, după placul, spre a ’lă aufii facându apoteosa cea loră cari aă ucisă pe Grigore-Vodă- Ghika, pentru că n’a voită se le vândă Bucovina, ș’a ’lă vede dându-le n posesiune, c’uă răpe<ficiune vertiginosă, România ce mai rămăsese liberă de la Ițcani până la Vărciorova. Déru,dică servitorii comitelui Andrassy, déea Camera este ilegală prin originea iei, »pentru ce cei demisionați ■Jeri aă stată pân’acum, aă vorbită,aă interpelată, au votată ș’aă primită diurne“ ? Bani și numai bani vădă domnii miniștrii și Crawliștii dumneloră în mandatură de deputată. Constatândă ș’acastă mărturire, trecemă 'nainte. Negreșită că demisionați, adevărați represintanți ai națiunii, îi voră da sema in curăndă de cuvintele și de actele loră, negreșită că voră Spune ei națiunii pentru ce aă stată în acesta Cameră și pentru ce s’aă re’ntorsă în mijloculă coloră cari leaă fostă dată mandată d’a vorbi și lucra în numele loră. A Așceptândă casé acea dare-de-semn: ^Intrebămă la rândulă nostru pe d-nii miniștrii. Nu erau datori óre, acești fiece, doai-spre-dece aleși ai țărei, se ncepu prin a se pune a ficia loră? Nu erau datori apoi să se ’ncerce d’a face ca vocea loră să străbată porțile de la Cotroceni și s’ajungă la cufială alesului de la 1866 ? Nu erau datori, adevărații represintanți ai națiunii, să denunde Capului Statului, printr’uă adresă oficială, crimele comise de către consilierii săi de noptea și se cerá și să spere că vor parveni a fi audiți ș a provoca uă adevărată, sinceră și binefăcătore anchetă ? Și nu este ’nvederată că, pentru a pute se vorbescă în modă oficiale Capului Statului, trebuia se ste câteva fine in Cameră, se constituie ei înști uă adevărată Cameră? Adresa adevăraților represintanți ai Camerei fu oprită d’a se pune supt ochii Capului Statului. Criminali suntă înse ei déca se 'ncerca să se spuie Capului Statului, celă puțină prin absința lor, la presintarea neadevăratei adrese, cu amăgiri și fărădelegi se comită în jurul ă Seă și numele Seă? Nici acesta ncercare nu isbuti. Consiliații de noptea ai principelui Carol i-au spusă negreșită că n’a eșită din urnă numele nici unuia din oposițiune, că sorții s’aă pronunciată și dânșii în contra soră, precum i-aă spusă că sa pronunciată în contra soră națiunea, în alegerile la cari ea a fostă înlocuită prin bandele de pușcăriași. Și daca nici atunci n'aă eșită din Cameră, bine este pre ca d-nii miniștrii se facuse și se-i dechiare criminali că totă aă mai stăruită a spera că adevărulă va străbate la audițlă Capului Statului? In acestă timpă sosesce afacerea căielor ferate austro-ungare. Ună numără dintre cei mai însemnați bărbați din țară se întrunescă în faca periclului și propună sere ei construirea și esploatarea acestei căi. Miniștrii, spre a da noue dovedi că nu suntă aci decâtă pentru a servi după ordinele austro-maghiare, înlărtură d’uă cam-dată esploatarea, și dechiarândă enșii că nu seă nimică, că n’am studiată nimică, propună Camerei se 'nchidă ochii și se de lucrarea străiniloră, cari voră crede, voră simți, — căci pe simțite numai se presintă afacerea — că voră aduce mai multe fölose. Camera devine, după propria dechlarare a majorității, ună Sultan- Mezată. Membrii majorității, vice-președinți ai Camerei și delegați ai secțiunilor, suntă, mai multă șefi mai puțină pe fadă, aginți interesați ai neguțătorilor”. Lupta începe cu înverșiunare între membrii majorității; se certă, se insuliă, se alătură chiară numele indivizilor, numindu-se între dânșii după acela ală neguțătorilor, și ânsuși ministerială se vede amenințată da fi sdrobită în temibelele iurușiuri ale luptătorilor, pe măidanul mezatului. Spectacolul din Cameră fu din cele mai oribile. El se presinta, în cea mai înfiorătore necurățenia, până și la mesele tutoră birturiloră. Frumosă este, bine este, patriotică și dinastică este ca miniștrii se numesc criminali pe adevărații represintanți ai națiunii, cari s’aă învăluită facia de rușine ș’aă îndurată durerea d’a mai sta pacele bance, cu speranță că virtutea, demnitatea națională și însăși onestitatea vor sparge ’n fine porțile de la Cotroceni, și putând astăfelă să se presinte ’naintea Capului Statului, îlă vor face să tresalte de indignare și se rede națiunii onirea și suveranitatea răpite de consilierii săi de nóptea! Ș’apoi, nu venia concesiunea țărei! Ei bine , în facia acestui actă de ucidere, nu erau datori, represintanții națiunii, să se puie ’n facia miniștrilor ș’a Crawliștilor și să lupte spre a’i opri d’a ’nfige ’n corpulă mamei loră cuțitulă germano-maghiarismului ? Cândă case cuțitulă se ’nfipse, unde mai puteaă ei găsi azilă, de nu la națiune, spre a ’i spupe, cu anima sfâșiată și cu vocea ’necată in lacrămi: — s’a dată Austro-Maghiariloră moșia străbună? Unde mai puteam spera salvarea, celă puțină pentru viitoră, de nu prin protestarea loră către națiunea română și prin susținerea iei către tóte națiunile din Europa? Isbuti-voră miniștrii s’ascundă și acestă faptă Capului Statului? Isbuti-voră să’să facă secréția c’Austro-Maghiarii și cu dânșii suntă adevărații patrioți români și că deputații demisionați suntă vrășmașii țărei românesci ș’ai unui adevărată Dormă ală Românilor ? Nu scimă, și ne e tare temă să căntărnă a sei. Cea a casă ce vedemă este că deputații demisionați, reintrândă în mijilocul națiunii, nueerea din nou să facă ca națiunea să străbată porțile Cotrocenilor și să prezinte Capului Statului onestitatea, virtutea și patriotismul. Astăfelă ei propuseră ’ntr'u întrunire publică a se face u petițiune către Capul Statului, prin care să fiă rugat să nu sancționeze ceste legi din urmă mai ’nainte d’a studia ș’a cunosce adevăratele interese ale națiunii. Acesta petițiune făcută o grabă conține deja câteva mii de semnături. Timpul ă grăbesce, națiunea s’a pronunciată deja prin aderarea la programă , ș’apoi credemă că petițiunea nu este bine să fiă suptscrisă de mai toți, căci atunci ea nu mai este uă petițiune. Ancă-nă dată, Fi-voră auzite d’astădată suspinele națiunii? Nu scimă, dară constatămă că ea ’și face mai multă de câtă datoria, stândă neclintită pe tărâmură legale în facia celoră cari se nomorescă în ilegalități și chiară în crime, mații guvernului au arătată celă puțină că s’aă rușinată pașii de ei «ușii. In urmă s’a citită raportul ă și proiectul de lege pentru aprobarea împrumutului de 63,500,000, asupra căruia s’a ’ncepută desbaterea generală. Reproducemă după edițiunea de diminăță a numărului precedinte următorele: Senatulă, în ședința de a<Jî, 30 Iuniu, a votata în totalu proiectulu de lege ale convențiunii pentru concederea construcțiunii caselor ferate Ploiesci-Predelu și Adjud-Ocna. Din 47 votanți 28 au fostü craviliștî și 19 au votată contra. In ședința de agi a camerei, după orecari desbateri urmate asupra demisiunii d-loru deputați din oposițiune, s’a primită propunerea d-lui Strată ca să se invite oposițiunea se rămâie la postul ă iei. Acésta invitare n’are, nu póte ave, după noi, nici ună altă efectă de câtă acela d’a dovedi pe d’uâ parte câtă de patriotică a fostă adusă deputaților națiunii, era pe d’alta căchiă PROGRAMA PARTITEI NATIUIRE-LIBERALE Aderări. Primiräma din capitală spre a o da publicității următorea a doua listade aderinți: Gr. Elie Peucescu, advocată, fostă procurore la curtea de apelă; Gr. Gărdescu colonelă în retragere, proprietară; D. S. Ștefănescu, advocată, proprietară; V. Vasiliad, advocată; P. Milleră, Deguțătură, fostă președinte de tribunali ; S. Periețenu-Buteă, advocată, fostă judecătorii; N. C. Cantacuzino, advocată, fostă procurore de curte, fostă prefecții; N. L. Dărăscu, advocată; C. Baronescu, advocată; Al. Antimescu, licențiată în dreptă, advocată, fostă membru supliniate la tribunalulărfovă; St. Bilciurescu, ingeniază hotaruied; Scarlată C. Manoilă, advocată, fostă membru de curte; Petre Nicolau, comerciante cofetară, alegătoră în col. III; Dimitrie Christescu, comerciante băcană, alegătoră în col. III; Petrache Popescu, comerciant , alegătoră in col. III; G. G. Stoenescu, comerciante, alegătoră in col. III; George Dumitru, proprietară; AnRmă Tanăsescu, comerciante, alegătură în col. III; G. Popescu, idem; H. Gribovici, comerciante, idem; T. Velicu, comerciante, idem; I. P. Bîrlescu, comerciante, idem; Iordache Mateescu, proprietară, alegătură in col. II;M. Z. Vasilescu, comerciauto, industriașiă, alegătură în col. III; Vasile Berbecu, comerciante, idem; I. Ionescu, advocată, alegătură in col. III; R. Frătescu, comerciante, idem; G. Săvulescu, proprietară, alegătură în col. II; Teodoră Rădulescu, comerciante; P. Nicolae. MERCURI, 2 IULIU, 1875. LUMINEZITE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anul 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei; in Districte: un anu 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru, frânei 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Haliegraiae, rue da l'Ancienne comedie 5, și'la Havas, Lafuto & C-nie, Place de la Fours« 8. LA VIEAA : la d. í>. G. Popovîci, Fleisclimarkt, 15. Articnlele uopnblleate se rerfi arde. •m NOUA OONVENȚIUNE REINHARD. S’a presintata la camera legislativă unu proiectu de lege prin care se propune a se da societății de acționari a caselor ferate uă sumă de 63,500,000 lei. Gitindu cu atențiune acésta convențiune și lămurindu-ne din expunerea de motive a acelui proiectu, nu ne putem opri de a aminti esclamarea lui Cicerone: quem ad finem sesse effrenata jactabit audacia ? Ni se zice în espunerea de motive că, după stipulațiile convenției din 1872 Februarie 2, societatea acționarilor, avendu dreptul a emite priorități suplimentare pentru construcția liniei Piteșci-Vârciorova, n’a pututui face să îndestulătare plasare de acțiuni, din cansă că i s’a cerutü ca aceste acțiuni „se fiă ipotecate în regulă în év să fi calea ferată, ceea ce, după dispozițiunile art.11 din convențiunea din 1872, nu era admisibile. Refusando cu persisting cererile societății în privința ipotecării linei, guvernulu na putută să nu se preocupe de starea financiară precară, în care prin forța lucruriloru ajunsese cea mai însemnată întreprindere economică fundată pen acum în țara nostră a. Decaderü guvernulu a resistat cu stăruință la adrăsnețele cereri ale acestei societăți în privința ipotecării liniei, care să fie acum înalta considerare ca să stăruiască cu atâta presiune a se ipoteca monopolulu tutunului spre a se da suma de 63,500,000 acelei societăți? Nu este destulă că acești guvernu, în faa protestării generale a țărei, i-a datu prin convențiunea din 1872 dreptulu d’a emite acțiuni suplimentare peste suma fondului de construcțiune de 248,130,000, lăsându’i facultatea societății să repărțescă ea însăși suma dobanujilorü și nedeterminându suma emisiunii Suplimentare, aceaa ce a datü nașcere la abuzuri, cari aă avută de consecință deprețiarea acțiuniloră ce nise cere să remediemă noi cu paguba nostră, nu este destulă că totă prin acea convențiune s’a mai dată dreptă ajutor acestei societăți încă 9,520,000 lei, guvernul ă mai voiesce acum a ’l da ună altă ajutoră de 63,500,000 spre a o scote din starea precară în care se află; deju acestü ajutoru este unu pre mare sacrificiu din partea Statului românu, înglotatu elu ânsuși în datorii grele de către unii regiunu ilegale. Ca Statulu românu să facă unu asemenea sacrificiu, trebuie: 1) să aibă unu mare interesu și 2) să fie astennatü de suma ce se cere a se libera în mânele împuternicitului societății acționarilor și. Statulu româna nu are nici unü interesü a face nici darü nici împrumutare, ipotecându bunurile salé, spre a da ajutoru unei ‘ societăți constituită în virtutea convențiunii din 1872 în societate de construcție și de esploatare. Pe aétat timp, Statuia română își indeplinesce îndatorirea sea către acesta societate, plătindă, dobânda de 18,609,750, acea societate nu este in dreptă a cere nimică, și nici guvernul nu trebuie să se amestece în nesce afaceri cari nu’să privescă. Déru ni-se zice de domnuță ministru ală lucrărilor publice că să ne preocupămă de starea precară in care a ajunsă acea societate, că ea, făcândă împrumuturi pe termine scurte, „viața pute distribui societariloru, în cursă de câțiva ani, nici ună interesă din dividentu pentru titlurile loră. De aci resultă uă desprețiare mai completă a acestoră titluri și aruncarea, loră în masă pe piatră“; în fine că , Statulü s'ară pute găsi fadă cu uă societate cu totulă alta decâtă cea primitivă, avându alte scopuri și alte interese“.Mai ântâiă starea precară a acestei societăți, din cauză că a făcută împrumuturi pe termine scurte, o privesce numai pe dânsa. Chi fara paga. De e are să plătim u noi greșalele acesteiocietăți; de ce are să ne preocupămă de acea societate până a face noul sacrificii, a cârora greutate noi ânșine n’o putem duce? Daca acționarii constituiți In societate de construcția și de esploatare aă administrată răă ș’năpăgubită luându bani pe termine scurte, vina este a lară, trebuia să ié bani pe termine lungi, ca să nu resulte uă de prețiare a titlurilorü lor, daca ’u adeverit acesta este causa deprețierii, credende afirmărilor din espunerea de motive. Se țuice ense că acțiunile, deprețiindu-se, voră cade în mâni altele de câtă acelea ale obligatorilor, primitivi și că Statulă se va găsi faciă cu altă societate, având alte scopuri și alte interese. Acea societate cu alte scopuri și cu alte interese, la care se face aitistă, se șcie că este societatea Staatsbahn, pe care tată domnulă ministru ală lucrărilor publice a sus