Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)

1875-09-01

ANTILII ALU NOÜE-SPRE­ PECELEA VOIESCE ȘI TEI PUIE Cii-­6 cereri pa útru România se adre­­se::& la arltHinig trațiunea­­ Harului. A­N­U­N­C­I­U­R­I pagina, IV , spațiul 30 litere petit 40 bant. In pagina 111, linia petit t­­rei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place do la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugbne Mieoud.No. 81-A Fleet Street, London. F. C. LA VIENA : la d-ni'i Haasenstein ți Vogler, Wallfiscbgasse 10. Sctisorile uefrancate se reiusâ. BANI ESEMPLARULIL Redacțiunea ff Admlnfatrațiimefl Strada Ddmneí, No. H SERVICIULU TELEGRAFICE ALU­I ROMANULUI.» Cragujevara, 11 Septembre.— Skupcina a trecută, fără disensiune, la ordinea­­ jilei asupra cererii de ajutori­ ce i­ s-a supusă de către un deputațiune din Bosnia; ma­­joritatea comisiunii de respinsă la adre­sa tronului e compusă din partizani ai gu­vernului și Omladinei. Guvernul­ își dă silințe in favorea unei adrese moderate. Adresa va ocupa adunarea mai multo­r file. Edițiunea de sera BUCHEST, ,1 MPCIUSE, printre asprele secțiuni pe cari re­gimul actual le-a primit de la ma­gistratură, — mai cu sema de la a­­ceea pe care principiul inamovibili­tății o sustrage de la acțiunea­­ de­leteră, — este și o decisiune luată Sâmbăta din urmă de înalta Curte de Casațiune. Se scie că d. Al. Macedonski, în calitate de ziarist, fusese ținut timp îndelungat la temniță, supt protes­­tul unui proces de presă, deja de faultü prescris, și pentru motivul real, înse nemărturii, al unei inge­niose poesii, întitulată „un gângav politic“. Ajuns naintea juraților, după mai multe luni de arest preventiv, d. Macedonski a fost pus în libertate, nu printr o sentință a juraților, ci de cătr însăși curtea, care a declarat procesul prescris. Că minister­­ul public a rămas forte nemulțămit de acesta decisiune, nu mai remâne indouială, de­ore­ce regi­mul*, și-a compus parchetele pe cât se ipote după chip și asemănare; este încă de necrezut că a cutezat se facă și recurs în Casațiune, „în interesul legii'“:' nenorocită lege! Sâmbăta din urmă s’a judecat a­­cest,,recurs. D. Fleva a susținut cau­sa r­darul Macedonski: Curtea de ca­­sațiu­ne a respins ca neîntemeiată re­cursul făcut de ministeriul public „în interesul legii.“ „In interesul legii“ dar, înalta Curte a decis că ministeriul public nu scie legea, și face contra ziariști­lor recursuri fără caput­iü. Asia cară se se în­temple celor pentru cari lege nu este de cât vo­ința celor cari dșc ă și i­ü funcțiunile pu^pe pe. Și numai întâmplându-se mereu ast­fel, vom ajunge cu timpul se nu mai avem ju<Ji instructori ca ci. Cari, care se întemeiază pe singur art. 77 din codicele penal spre a cere o cauțiune de 10.000 lei noul pentru liberarea provisorie a direc­torului Ziarului Poporul, fără se scie măcar că amendele de la acest art. 77, ca și de la tot codicele, afară de cele pentru contravențiuni, sunt re­duse la jumătate prin art. 399 din a­­celaș codice.­­ Prin asemeni secțiuni, și din când în când prin câte una mai înaltă — ca aceea pe care d. Caligari, preșe­­dinte de secțiune al înaltei Curți, o dete a­ lui procuror general la ședința de deschidere a audiențelor pe 1875 — 1876, — Curtea de Casațiune se ri­dică în adevăr la înălțimea misiunii iei, care este, nu numai de a fi in­stanța naintea căreia se reguleză ul­timele pretențiuni și speranțe ale îm­pricinaților, ci mai cu semn aceea de­ a îndrepta puterea judecă­torescă a țărei pe calea probității și a sol­­inței, nealterate de pretențiunile zil­nice ale unei înrîuriri guvernamen­tale, care forte adesea pute să fiă lipsită de ori­ce simț de moralitate și de echitate. Fiind­că suntem asupra unei ces­­tiuni relative la puterea judecăto­rescă, este tocmai locul se încunos­­c sințămă că mâne, 2 Septembre, se va cerceta la tribunalul de Ilfov, sec­țiunea I, procesul d-lor Thiel și Weis tipografi, contra poliției ordinei. Se scie că poliția s’a îngagiat a plăti acestor tipografi câte 1000 lei pe lună pentru imprimarea Ziarului po­lițienesc Patria, dar în urmă, ca o poliție de ordine ce este, după ce a mestecat pe însuși Domnitorul în a­­cestă necurată afacere, apoi a înșe­lat pe tipografi, lăsându’i se suspine până astăzi după mila de lei pe lună, plătită ‘numai fre­care timp, de­și Ziarul­ polițienesc a urmat de-a a­­păre mai multe luni după îndemnul și promisiunile poliției. Apărătorul tipografilor­ este d. N. Fleva. Desbaterea acestui scandalos proces este de natură a fi din cele mai atrăgătore. Actele pe cari le po­sedă tipografii, nepermițend poliției se nege că în adevăr ea s’a înga­giat a plăti imprimarea și a face a­­bonamente unui organ , ce se ducea al opiniunii publice, va fi interesant a se constata judiciarmente tiiltarea esistență a acelora foi, cari au în mâna guvernului îndouitul scop de-a discredita presa și de-a respunde la infama maximă „calomniați, calom­niați mereu, căci tot va rămânea ce­va“. Cercetarea acestui proces, unic până acum în felul său în România, va fi cu atât mai interesantă, cu cât a­­cesta va fi și o nouă ocasiune de a se constata că regimul actual nu este de­cât o delegațiune a guvernului de la Berlin spre a guverna România, și că nu face de­cât a copia într’un mod servil procederile guvernului din Berlin , se va constata judiciarmente existență acelui „fond pentru reptile," identic cu „fondul pentru reptile“ de care dispune guvernul din Berlin, în acelaș scop și prin aceleași procederi; prin urmare se va cunosce și acea categorie de individe, din fericire pu­țin numerose la noi, ca pi usurpând numele de Ziarist, profaneză cea mai nobilă și penibilă misiune, aceea de-a lupta, fără un moment de repaus, pen­tru apărarea convingerilor sale, fără ca o cugetare ștersă și muncită să aibă măcar timpul de-a se reproduce supt o formă îngrijită , pentru sus­ținerea convingerilor sale, pentru a­­limentarea acelui schimb de lumini, din care isvorăsce progresul ome­nirii. De când cu procesul Thiel și Weis, întrebuințarea „fondului pentru rep­tile“ a luat o direcțiune nouă , de­ore­ce „direcția nouă“ este astăzi la onore. Nu mai e însărcinată poliția să se învoiască cu tipografii particulari pen­tru imprimarea organelor­ redactate de reptile, ci însuși probul și onora­bilul prim-ministru dă ordin ca acele organe să se imprime oficial la ti­pografia Statului, și ca foiele apărute supt acest înalt patronagiu și curată colaborațiune să se împartă pe lingă Monitor. Dacă lipsa de ori­ ce pudure, des­­brăcarea de ori ce forme este un me­rit, apoi de bună sema probul prim­­ministru are acest merit; și forte folositor spre desea se întrebuințeze adaosul la „fondul pentru repetite“, votat la finele sesiunii din urmă de Cameră, supt numele de adaus „pen­tru siguranța publică“. Ore „siguranța publică“ se reclame ca averea nenorociților contribuabili să se risipescă, pentru ca câți­va condotieri ai penei să -și muie dege­tele în cernelă și se caute a mânji tot ce este mai onorabil și mai demn în țeră? Tristă ideie ar trebui să-și facă cine­va despre guvern, despre autoritate, despre rolul lor în soci­etate, daca ar judeca după actele și acțiunea guvernului actual din tote puntele de vedere, și morale și ma­teriale ! Nu ieșim din fondul acestor Ges­tiuni, amintind că pe când este des­tul o simplă bănuială de a fi scris un articol neplăcut într’un Ziarih, ca se ftă cine­va aruncat luni întregi la temniță, —­ după cum este astăzi la Dorohotă și venerabilul d. Miclescu,— hoții și omorîtorii cei mai dovediți se pot preumbla liberi ultragiând încă victimele; destul numai ca acești hoți sau omorîtori se aibă un ca­racter oficial. Ast­fel s’a întâmplat în comuna Petreoșița, judeciul Dâmbovița, cu o­­morîtorii unui nenorocit locuitor, a­­nume Ion Dumitru. Primarul comunei, împreună cu pomelnicul suprefecturei de Ialomița, închizând pe acest nenorocit în a­­restul primăriei, l’ah torturat cu o cruzime revoltătore, până ce nenoro­citul a espirat în chiar acel arest. Văduva omului mort supt mâna călăilor regimului domnitor reclama la justiție, o anchetă judiciară vine la fac­a locului și constată crima a­­bominabilă. Cu tote aceste ucigașii o­­ficiali, pentru singurul cuvânt că sunt ucigași oficiali, rămân și astăzi li­beri. Nenorocita văduvă depoșiază d-lui procuror general din Bucureșci. „Bărbatul meu Ion Dumitru, din comuna Petroșița, omorît prin tor­turi și chinuri, străpuns cu țepi. „Eh pe drumuri cu copiii. „Autorii principali ai crimei, pri­marul și pomeinicul suptprefecturei, influințând, sunt nedați judecății. „ Rog seriosă anchetă prin d-vostră. “ Ce frumos tablou, ce imagine fi­delă a guvernării regimului actual se supune d-lui procuror general : Părintele de familie ucis în tor­turi ; Văduva lui pe drumuri cu orfanii; Omorîtorii oficiali liberi și nesu­­părați! Cu tote aceste, atât de mult se pot rătăci simțurile morale supt un regim ca cel care guvernă astăzi România, în­cât n’ar fi fost mirare ca la primirea acestei telegrame, d. procuror general să fi esclamat : Auzi cutezare! pînă și acestă femeie se în­­drăsnescă a face o posițiune guvernu­lui, și să se plângă contra funcțio­narilor cari i-am ucis bărbatul!! Noi rugăm pe d. procuror general se nu facă cel puțin proces de presă, și se nu pune în temniță pe nenoro­cita văduvă, pentru liniele reproduse mai sus din telegrama iei. Cât despre faptul de omor prin tortură, nu pu­tem cere de­cât o frățiască îmbră­­țișare din partea guvernului pentru omorîtorii oficiali. Cei cari au ocrotit atâte torture și omoruri prin torturi, —precum chiar și mai de­ună și unul la Piteșci,—și cari cu tóte aceste mai ah sfruntarea de a esploata într’un mod nedemn faptul de la Mărășeșci, unde n’a căzut victimă de­cât un bărbat, pe care soliița vecinie îl va regreta, sunt demni în totul de a frățiască îmbrăcișare cu omorîtorii. Sesiunea Curței de jurați din Bu­­curesci s’a deschis; după lege urmeză ca procesul intentat directorului Zia­rului Poporul, a cărui instrucțiune este terminată, se fie imediat supus Curții. Vom vedea dacă și în acesta privire parchetul d-lui Al. Lahovary, ignorând legea, nu va prelungi arbi­­trarmente arestarea. In tot cazul, apărarea se organisă, d-nii Ion Gâmpineau și Nicolae Fleva s’au înscris între apărători. In ziua când apărea în Românula respunsul d-lui general Lakeman la Ziarul Pressa, apărea și în Pressa­, deci acest Ziar n’a refusat respun­­sul d-lui Lakeman, cum ne afirmase trimisul d-sele, rugându-ne a pu­blica noi respunsul refusat. Nu se im prin ce confusiune a fost­ indus în erore trimisul d-lui general Lake­man și ast­fel erorea ni s’a comu­nicat și nouă; se im ânsă că și Fresseî i s’a întâmplat în privirea Românului ceea ce s’a întâmplat acum acestui Ziarh în privirea Presseî, și realul nostru adversar n’a crezut de cuviință să facă rectificarea pe care o facem noi în privință’i. Reproducem, după edițiunea de di­­mineța a numărului precedinte urmă­­torele : Madrid, 6 Septembre. — Oficială. Gene­rarele Delatre anunță că 847 carliști cu 40 cai și 3 căruțe încărcate cu arme cari fac d­au parte din banda lui Coregaray, au fost­ arestați pe teritoriul­ franceză. Toți prisoniarii de la Seo de Urgel cu episcopul, împreuna aă sosită la Alicante. Curtea supremă de justiția a decisă se tri­mită ună delegată specială ca se procede la interogatorulu episcopului. Numeroși carliști reclamă eroare pretutindeni în Na­­vara, Catalonia și Biscaya. Viena, 6 Septembre. — Scările din Her­zegovina constată că Turcii sunt­ stăpâni pe tereme, milităresc, vorbin­du. Insurginții se retragă în munți. Marsilia, 6 Septembre. — Deputatul­­ radicală Naguet, convocândă uă întrunire privată care era să se ție ieri, spre a es­­pune rațiunele care îlă facă a com­bate politica de concesiuni urmata pân’aci de stânga camerii, autoritatea militară a oprit’o în momentul ă d’a lua cuvântul­ oratorele, printr’ună ordină, dată in vir­tutea stării de asediu. Auditorii s’aă re­trasă în liniște. Geneva. 6 Septembre. — Manifestarea de la Ouchy-Lausanne a fost­ compusă din 1200 persone. Vre-o 30 delegați au fost­ primiți de d. Thiers, căruia i-a presintat să cupă de agințî cu inscripțiunea: d-lui Thiers, liberatorele teritorului. Colonia franceză din Geneva. D. Thiers le-a respinsă și mulțu­­mită cu emoțiune. Zscendă: <Nu trebuie a vorbi de ingratitudine. Imensa majoritate a țării, li esprimă sentimente de cari este toto-două-dată și recunoscutoră și mândru. MARȚI, 1­2 SEPTEMBRE, 1875. " LUĂTIhEZA­TE SI VEI FI ... * ABO­NAM­ENTE In Capitale: un anm 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei ;­un lună 5 lei; In Districte : un anii 58 lei; șase luni 29 lei. trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia pe trimestru, n1­. 20, Austria și Germania pe trimestru, frânei 18. A se adresa LA PARIS: II d. Hsvras-HalUv­grame, rue de l’Ancienne coate* die 5, și la Havas, Laffite «fer­nie, Place de la Bourse 8. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Fleisch­­markt. 15. Articolele nepublicate se tem­ arde. Intp’unul­ din numerele trecute amu anunțat­ proiectul a mai mul­­tor­ popi germani și belgiani d’a face unu pelerinagih la Londra, trecândă prin Francia, — cee­a ce inspirase ore­care îngrijire guvernului francesu, fiindu-i temă a nu da naștere la ris­­cai­va turburari pe teritoriulu fran­­cesh, mai cu semn că se răspândise scompturi că Germanii reședinți la Paris­ nu se facă acestora pelerini uă manifestare neplăcută. La République franțaise de la 9 Septembre face cunoscută că ’n Ziua de 8, membrii acestei călâtorii re­ligiose, întruniți mai din’ainte la Mons, în Belgia, au sosith la Paris. Numérulh lorh era, după unii 30, după alții 50, și unii susțineau c’arh fi fost­ chiarh 100. Nu erau împo­dobiți cu niciun­ semnh distinctivă ș’au venită prin gara de la Nord, în modulă cele mai liniștită. Poliția lu­ase măsuri mai din­ainte d’a înmulți numărul­­aginților- sél, atât­ în a­­cea parte câtă și la biserica Notre Dame-des-Victoires, unde s’ad abătută câți­va pelerini spre a asculta Domine Salve. După terminarea cântării re­ligióse s’ah dusă se prânzescă la preo­­tulu bisericei ș’apoi eră­ și cu mare liniște întorcându-se la tovarășii lor, ah luată calea spre Issoudun (deper­­tamentul­ Indre). Nici ună incidinte nu s’a prodush în tot­ timpul­ tre­cerii lor­ prin Paris și parisianii i-ah primită cu cea mai mare indefe­­rință. Informațiuni oficiale primite la Ma­drid anunță că satele din provinciele basce refusă d’a lua armele în fa­vorea lui Don Carlos, cu toții decre­­tul a ce-a dată dânsulh d’a se scula toți omenii valizi de la 17—50 ani. In Biscaya se facă continue și ener­gice manifestări în favorea păcii, po­­porațiunele refusă d’a plăti contribu­­țiunele și scompturi despre ună con­­venie a începută se circule din nou cu multă­­ consistință. Se vorbesce încă c’ar­ fi sosit­ la Tolosa nisce delegațiunî din partea Vaticanului, spre a consilia toth pacea. Diario Espanol zice că Don Carlos a ordonată încarcerarea capilor de bande Mendini, Barrut și Hormazas, bănuiți de trădare. Corregaray, urmărită de generălii Delatre și Colfin, a străbătută Rin­­cal (în Navara) cu 1.500 omeni, per­­zându în cale ș i mai tori materialul­. La 4 Septembre a trecută la Ely­­zondo, îndreptându-se către Cinco­­villae (în provincia Pampeluna). Pretutindeni carliștii sunt­ descu­­ragiați. Generarele Quesada a plecată în Navara. Operațiunile militare în jurul­ Estriei vor­ reîncepe îndată. Volkszeitung anunță că principele de Bismark va relua direcțiunea a­­facerilor­ administrative pe la finele lui Septembre séh în primele Zile ale lui Octobre. Agenția americană află că consi­­liul­ federală își va reîncepe ședin­țele la 16 Septembre, spre a exa­­mina proiectul­ de lege relativă la revizuirea codului penală și la intro­ducerea în ele a unui articlu prin care să se potă pedepsi d’aci înainte și delictul­ de care s’a făcută cul­pabile belgianulh Duchesne. Uă telegramă din Berlin către Zia­­rul­ Perseveranza anunță că Impe­­ratul­ Germaniei a decisă definitivă a face uă calătoriu în Italia, afară numai de ea niscai­ va împrejurări forte estraordinare nu­­ să voră opri. Se zice că d. de Bismark nu va însoți pe imperath în acestă calătoria. Telegrame oficiale primite la Con­stanti­nopole cu data de 7 Septem­bre, vestescă următorele : 1. Că guvernul­ sârbă a declarată că nu va participa în nici ună modă la răscula și că va păstra că deplină neutralitate. 2. Că ordinea este pe deplină res­tabilită în Bosnia de la învingerea completă a unei bande de voluntari sârbi din Sandjakul­ Zvornicului. 3. Că răscula a­­ încetată mar­că totală în Herzegovina, unde nume­roși insurgenți vină de se supună și unde trupele turce străbată țara fără a întâmpina cea mai mică re­­sistență. Telegramele oficiale adaugă că e probabile a se restabili ordinea per­fectă înainte chiar­ de intervenirea consulilor­­. Le journal de St.­Petersburg vor­­bindă d’uă corespondință din Con­­stantinopole adresată către agenția Havas, și prin care se zicea că in­­tervențiunea diplomatică a fostă pre­gătită de Austria, declară că acea co-

Next