Romanulu, ianuarie 1876 (Anul 20)

1876-01-24

70 mt ROMANULU 21 IANUARIU, 1876 rândă Se va presinta în cameră uă propunere, prin care se va cere președintelui Grandea se comunice răspunsurile cea primită din partea miniștrilor americani din străinătate în privința cestiunii cabane. In ședința senatului de la 22 ale cuvintei d. Deșliu a anunciat următorea interpelare : „Interpelezi pe d. primă-ministra deca colegulu d-sele de la culte și instrucțiune publică, d. Titu Maioiorescu, fiiulu repausatului Ionuț Maiorescu, supusă austriacă, a respectată la rândul ii d-sele instituțiunile țârei cerându esercitarea drepturilor politice prin formele prescrise într'însele, singura condițiune care i-ar fi putută deschide ușia la ministeră conformă art. 117 din Constituțiune:“ Ziațele din Paris cu data de 1 Februarie, pe cari le primirămu acji ne aducă rezultatele complete ale alegerilor senatoriali din 30 Ianuarie s. n. Prevederile nóstre de ieri s’aă realisată : clasificarea după partite este cu totulă alta decâtă cea ticluită de Corespondința Havas și transmisă tuturoră diateloră din Europa. Astăfelă, după calculele tuturora foicloră republicane, între cari putemu cita p’ale Ziarului le Liecle, date ca «exacte», aleșii se clasifică precum nimeză : Republicani 101; constituționalistî 12 ; orleanistî 25; legitimist! 38 ; bonapartistî 45. (Mai lipsescu resultatele a patru alegeri din colonii). Însușile Soleil de la 31 Ianuarie, organă forte oficiasă, publicândă un tablou de resultatele cunoscute până ’n sera de 30 Ianuarie, constată că stânga obținuse'pene aci 78 aleși. Pentru ca cititorii nostrii énse se se convingă mai bine în partea cui e triumfală în aceste alegeri, reproduce mă aci următórele aprecieri : La République frangaise «zice : «Francia a constituită primulu senată ală Republice!. Acestă Adunare se pote zice că este după imaginea corpului electorală care l’a compusă. Partita republicană n’are a se plânge de acestă primă încercare. Constituțiunea țerii va fi apărată în senată d’uă majoritate îndestulă de puternică pentru a nu se lăsa se fiă tăretă de intrigi, îndestulă de devotată instituțiuniloru republicane pentru a nu le espune, fiă surprinderilor, forțiî, 6ă încetei derîmărî a vicleniei ș’a ’ncelătoriei. Seratură e compusă în astăfelă de mod, în câtă Constituții rea pote resiste atacurilor ascunse sau declarate ale partitelor ostile. Din acestă pantă de vedere, ziua de 30 Ianuarie este cu totulă escelentă. D’ad ’nainte umblămu pe una termă solidă. «Adversarii Republicei aă îndurată uă învingere din care nu se voră mai rădica. ...«Amă obținută victoria în multe departamente, în cari a compta pe densa era uă esensă de optimismă. Ia altele n’amu avută succesă și nicî ria teamă dreptulu d’a’lă aștepta, ținâm să semn de compunerea consilieloru comunali, de efectele funestei legi a primarilor, care a fostă marea silință a guvernului de luptă, de surprinderea și de neprevederea primei aplicări a unei sisteme elective, care a fostă înlocuită espresă pentru a ține în eșecă cea-a ce s’a numită numerală și cea-a ce noî numimă, pe numele’î adevărată, democrația. ...«In maî multe departamente, ca în Eure de exemplu, a trebuită se se facă aliandă între bonapartistî și vechiele partite monarehice pentru a face se cal Jă republicanii ; astăfelă numai a putută se s’alegă ducele de Broglie, ș’acesta după balotagiă. ...«Ordinea morale n’a fostă mai puțină bătută, repudiată. Căderea primului-ministru, continuatoră ală d-lui de Broglie, este una din trăsăturele caracteristice ale rjilei. Astăfelă vară cade pe rendă, fiă de la putere, fiă în facia corpului electorale, toți cei caii ca d-niî Broglie și Buffet se vor încerca a astupa calea democrației înțelepte și rabdatore, deră fermă, nestrămutată și iresistibile, care constituie a<oi națiunea franceză. Departamentală Vosges a avută onerea de a da acestă severă și necesară secțiune ministrului încăpățânată și tachinatoră, care pune moderațîunea țarei la nesce încercări atâta de aspre. Alegătorii din Vosges au bine-meritată de la Francia republicană. ...«Numai e delocă posibile a contesta fericita influință ce vor esercita aceste alegeri asupra scrutinului de la 20 Februarie, cândă va fi consultată sufragiule universale, ...«In resumată, majoritatea noului senată va fi sinceramente devotată apărării constituțiunii, numeramă 167 membrii constituționali în acestă primă adunare, care a causată unu momentă nesce alarme atâtă de viui. Cu acestă majoritate, nici uă disoluțiă prin surprindere, nici uă invisuire anticipată și inoportună; ea e stabilitatea, ordinea; ea e pacea interiori, Republica fundată. Acesta majoritate nu pate de câtă se croseg. Francia este așa orientată, seie încotro merge, se îndreptă către scopu’î, fără a se lăsa se fie abătută din calea ce și-a alesă. Toți bunii cetățeni voră dori din inrmă a o ajuta în cale’i: obstacolele « ■ mic și oreză, omenii de reacțiune cadă și dispară, puțină câte puțină țera îî înlătură. «Alegerile de la 3 ianuariă aă dată ceaa ce promiteaă; rămâne sufragiului universale a, face »estulă la 20 Februarie» Le Siecle face urmatórele reflesiuni: «însemnătatea scrutinului senatoriale este strălucită. Francia a făcută unu senat și compusă de omeni cu bună-voință, deciși a aplica cu realitatea Constituțiunea republicană de la 25 Februarue. Reacțiunea visaseră cameră înaltă ostile instituțiunilor republicane și decisă a rearunca țera pe calea revoluțiunilor și; ea a sperată că alegătorii senatoriali vor face din senată fortăreța în care inamicii democrației șiară fi adăpostită resturările și relele lor scopuri. Trebuie se renunde la acestă speranță : senatulă va fi în majoritate repupublicană, el« nu va căuta se creeze conflicte cu camera deputaților»; eli nu va lucra, supt protestă de revizuire, a distruge Republica, va fi fină senata «conservatorii» în adeveratură înțeleșii ală cuvântului. «In ziua de 30, politica de resistență a fostă definitivă învinsă în persona d-lui Buffet, ministru de interne și vice-președinte al consiliului. Nu se impncă ce va face d. Buffet, deja oricare i-ar fi hotărîrea, unui lucru este certă : d’ac ’nainte ară fi ună ce smintită d’a voi se oprescă curentură care duce Francia către Republică. ...șț iatulă d-lui Buffet caută a se consola de căderea patronului seă, apropiândă acestă cădere de căderea d-lui Dufaure în Charente-Inférieure. Vomă observa respectuoșii ziarului le Frangais că apropiarea nu este posibile: lumea regretă căderea d-lui Dufaure, pe câtă se bucură de căderea d-lui Buffet. D. ministru de interne a fost respinsă de amicii Constituții niî și ai guvernului actuale; d. Dufaure a fost abătută de Inamicii Constituțiunii ș’aî acestuî guvernă, adecă de bonapartistî.» Spania.— Uă triegramă din Madrid cu data de 29 Ianuarie Z,ce ’mperatură Guillemar fi exprimată dorința d’a cunosce amănuntele resbelului din Spania și d’a urmări mișcările armatei. Ministrul de resbelu din Madrid va trimite Maiestății sale planurile, memoriurile și chartele. Uă telegramă de la St.-Sebastien cu data de 30 Ianuarie z ice că la atacul fortului Arazzain de către trupele alphansiste, perderile acestora au fost de 200 omeni, între cari doar coloneii. Ua corespondința din Madrid a farului le Siécle din Paris, vorbindă de alegerile capitalei,fiCe că din 385,000 cetățeni ce are Madridulu, abia s’au presintatu la votu 31,845. Este lesne demu de înțelesă cum guvernul u pate susține prin fiarele séle că alegetoriî s’au manifestată în majoritate pentru donsulu. Egiptulu. — Armata egiptenă a ocupată provincia Hamasin fără a ’ntâmpina resistență. Circulă scomptulu că regele Abysiniei îșî întrunesce forțele la Dowa. Pruso-Germania. — Circulă scomotulă la Berlin că cancelarulă imperiului ară fi propusă consiliului federală se se reduce interzicerea privitore la esportarea cailoră, fiindă că rațiunile cari au motivată acesta măsură nu mai exista astazi. Rusia. — Veniturile ordinare ale Statului pe anul 1876 sunt evaluate la suma de 535 milione ruble, eră veniturile estraordinare și de ordine la 35 milióne; în totală 570 milióne. Bugetulă lasă ună escedinte de 86,000 ruble, daca ținemă suma două evaluare mai scăzuta cu 6 milióne asupra impositeloră și veniturilor estraordinare. Venitulă vămiloră e prețuită cu 6 milióne mai multă ca ’n 1875. Danemarca. Regele a consimțită formală ca sesiunea Reisokthagului să se prelungesca cu două luni peste terminule constituționale, spre a’și pute termina lucrările la ordinea Zilei. Statele Unite. — Se vorbesce că președintele Grand va publica un epistolă, prin care va declare, din nou ca n’aspiră câtuși de puțină fa uă nouă alegere. Membrii comitatului republican se ocupă cu alegerea candidaților, din cari s’ară pute alege președintele. Orașiul în care se va țină conventulă naționale, la 14 Iuliu viitoră, se crede că va fi Cincinnati. Cu tota susținerea ce pare că voiesce ada guvernală Statelor Unite causei insurgenților din Cuba, aceștia respingă orice amestecă ale guvernului americană, care ară tunde numai la schimbarea dominațiunii. Astăfelul, Aldama, președintele juntei cubane stabilită chiară în New-York, a adresată unui ziar, următorea declarațiune : «Nimicii altă nu va satisface tera în numele căreia vorbescu de câtă independința absolută a Cubei. Revoluționarii cubanî preferă ruina insulei in locul salvării ce ară datora-o unei interveniri americane și refusă Statelor Unite dreptulă d’a trata, cestiunea cubană dintr’ună altă puntă de vedere decâtă ală interesului esclusivu alu cubaniloru.» Se anuneță din Washington că a cu Inmormêntarea Lui Fredérick Lemaître. „Marea poporațiune a Parisului, Zice le Rappel, a făcută marelui artiștii cea perdută uă înmormântare demnă de ea ca și de elu... Parisul, recunoscătorii actorului fără maestru ca și fără emulii, i-a făcută una cortegiă supremă cum n’aă regii. „Tóte ilustrațiunile în litere și arii, toți artiștii de la tote teatrele Parisului erau presiați alături cu vre 50.000 necunoscuți. Prin acesta s’a vâzută cum Frédérick Lemartre era înainte de tot o artistulă populară.“ Cordanele sicriului erau ținute de d. Victor Hugo, de d. Halanzier, directorate operii, de d-nii Dumaine și Laferriere, artiști de la teatrul Porte-St.-Martin, și de d. Febre, artistă de la comedia francesă. După terminarea servițiului divină, s’aă pronunțata mai multe necrologuri, dintre cari reproducemă aci pe cela rostită de marele poetă Victor Hugo. Mi-se cere arice mă cuvântă. Nu m’asceptama la onorea ce mi se face dacori se vorbescă, suntă forte mișcată pentru a pute vorbi; cu tote acestea voi încerca. Salută în acestă mormântu pe celă mai mare actoră al secolului, pe celă mai minunată comediană pate din toți timpii. Esiste în lume uă familiă de spirite puternice și singulare cari se succeda și cari aă privilegială d’a fi uisce fanare pentru mulțime și d’a face sé tráiéscá și sé se misce pe teatru marele creațiuni ale poeților și; acestǎ seriă superbă începe cu Thespis, continuă cu Roscius și ajunge până la noi prin Talma. Frédérick Lemaître a fost, în secolul nostru, urmașulă soră strălucită. Elă e celă din urmă din acesti mari actori prin dată, celă d’ântâiă prin gloriă. Nici ună comediană nu l’a egalată, pentru că nici unulă n’a putută să ’să egaleze; ceilalți actori, predecesori ai săi, aă represintată pe regi, pe pontifici, pe căpitani, aă represintată acea ace se numesce eroi, acea acese numesce Zei. Frédérik, grație epocei in care s’a născută, a fostă poporală (mișcare). Nu esiste incarnațiune mai fecundă și mai înaltă. Fiindă poporală, el a fostă drama; a avută tóte facultățile, tóte puterile și tóte grațiele poporului; a fostă neînvinsă, robustă, patetică, furtunosă, încântătoră; ca și poporală, elă a fostă tragedia și a fostă și comedia. D’aci a tată putința mea; căci spaima și mila suntă cu atâtă mai tragice, cu câtă nuntă amestecate cu sfâșietorea ironiă omenesca. Aristophane completeză pe Eschyle și ceea ce mișcă mai cu desăvârșire mulțimea este terorea amestecată cu insulă. Frédérik Lemaître avea acestă iiciouită clară; de aceaa între artiștii dramatici ai epocii sale elă a fostă comedianulă supremă. El a fost o actorulă fáráséména. A avut o totă triumfală posibile in arta și in timpul ă săăa avută și insulta, care e uă altă formă a triumfului. Elă a murită. Se salutămd acestă mormântă. Ce rămâne din elă astăzi? Aici jasă geniulă, colo sasă țină sufletă. Geniulă actorului e uă lucire care dispare ; elă nu lasă decâtă uă aducere aminte. Nemurirea care aparține lui Molière poetulă, nu aparține lui Molière comedianulă. Dară se spunem, memoria, care supraviețui lui Frédéric Lemaître va fi măreță , elă e destinată a lăsa în culmea artei sale oă amintire suverană. Salută pe Frédéric Lemaître și -i mulțămescă. Salută pe artistulă prodigiosă. Mulțămescă fidelului și superbului meă auxiliară în lunga mea vieță de luptă. Adieu Frédéric Lemaître ! (emoțiune). Salută în același timpă, căci emoțiunea profundă a vostră tuturora ca vi ve aflați aci, mé împle și mé ’m'că, salută acestă poporă care mă înconjură și mĕ ascultă. Salută în acestă poporă pe marele Paris. Parisulă, orice silințe și-ară face cineva spre a ’lă împuțina, rămâne orașială necomparabile. El are îndouita calitate d’a fi orașiulă revoluțiunii și orașiulă civilisațiunii; elă le tempereze pe una prin alta. Parisulă e ca ună sufletă imensă, în care totulă póte încăpea. Nimică nu’să absorbe pe deplină și elă dă națiunilor tóte spectacolele, ieri avea frigurile agitațiunilor politice, astăzi e câ’lă dată cu totulă emoțiunii literare; în ora cea mai decisivă și cea mai gravă, în miijlocul preocupărilor celoră mai severe, elă întrerupe înalta și laboriósa sea cugetare spre a căi ună mare artistă mortă. S’o spunemă susă și tare, de la ună astă-felă de praștă, cineva trebuie se spere totală și se nu se temă de nimică; elă va ave totăde una întrensulă măsura civilisătare, căci el are tóte darurile și tóte puterile. Parisulă e singurulă oraștă pe pamentă care are darulă transformațiunii, care, spre a învinge inamiculă, spre a fi Sparta, spre a domni lumea, spre a fi Roma, spre a onora artea și idealul, spre a fi Atena. (Sensațiune adâncă). FELURIMI. * * * Noul cercări s’aă făcută de curând la Paris, în gara căiei ferate de Nord, pentru luminare ori electricitate. Resultatele obținute au fostă forte satisfacătóre. încercările s’aă făcută în sala bagagieloră, care a stată luminată de la 5 ore după ameți până la 12 noptea, fără altă întrerupere de câtă cea produsă din când in cândă prin esperiențele făcute asupra motorului. Intrebuințându-se uă forță de vaporă de trei cai, s’a obținută uă putere luminatóre egale cu 100 becuri de gază consumândă 150 litruri pe oră. Felina rulă electrică fusese așezată la o înălțime de 10 metrii de la pamânt. Lumina era forte plăcută și nu vătăma vederea, ceea ce va permite a se face economia cu globurile lămpilor. Sala bagagielor a căiei ferate de Nord are o capacitate de 20,000 metrii cubi. Ea e luminată în timpă ordinară de 30 becuri, cari ’i dauă lumină abia la destulatare și pe care lumina electrică o întrece cu totulă. * In insulele Așore s’a descoperită ună manuscrisă din cele mai prețiose, în privința colonisării Americei de Nord în 1500 de către emigrați veniți de la Oporto, Aveiro și Terceira. Acestă documentă, scrisă de Francisco de Souza în 1760, a fostă perdută în urma unui cutremur de pământă în Lisabona, la 1755. Guvernul portugheză e decisă se să dea publicității, ca ună actă prin care se face lumină asupra cestiunii descoperirii Americei. * In Yedo (Japonia) s’a înființată u universitate de bele-arte. Guvernul japoneză a decisă s’aducă din Italia profesori pentru catedrelede desemnă architecturală, de ornamentațiune și sculptură zugrăvită. Acești profesori vor fi îngagiați pentru 5 ani, cu salariu de 20.000 franci pe ană, afară de locuință și plata cálătoriei. *ablele trecute. Pariculă a fost acoperită două câtă așia de negurosă, în câtă în unele cartiere, ca de exemplu în Saint-Germain, a trebuită se se aprindă becurile de gază pe la 10 ore dimineța. Se vorbesce că d. Dreyse, inventatorul pușcii cu acă, ar fi inventată uă altă pușcă multă mai perfecționată. Compania luminării cu gază din Paris a făcută duele trecute pe strada fournon nes ce încercări d’a lumina cu gază numerele caseloră. Numerele erau incrustate în sticlă. In Italia s’a descoperită două importante disemente de calcară litografică. Oă altă recentă descoperire nu mai puțină banasá este că mină de nichel, forte abundentă, aflată în Noua Caledonie. fi. Se pare că America sa pusă în gândă se concureze pe Europa în tote necesariele hranei. Până acum ea inunda numai cu grâne tote țările europene cari au necesitate de asemenea importuri, așia în câtă alte țări, ca România, cari contribuiau prin exporturile loră la acoperirea acelora lipse, de câțiva ani stau cu produsele recolteloră în magazii. Astăzi America își propune se întreție Europa și cu cărnuri, șt încă prospete. Ună vaporă ală companiei translantice americane a făcută esperiința de a transporta cărnuri prospete din America în Europa. Resultatul a fost o forte satisfăcătoră : 34.000 kilograme de cărnuri aă sosită în Englitera conservate în starea cea mai perfectă. * Englesii aă esperimentată faimosulă lorătună de 81 tone. Proiectila trage 572 kilograme; împlutura miijlociă e de 102—104 kilograme pulbere. Se crede că încercările dă datăresce resultate cari nu pre corespundă cu marile chiăltuieli ale fabricării și ale întrebuințării acestui tună monstru. * Ună fisică americană a construită ună aparată pe care la numită opeidoscopii și care servă d’a înregistra prin fotografia efectele vibrațiunii cuvântului și d’a fotografia astăfelă, în semne convenționale, diferitele sunete ale vocei omenesci. * In ședința de la 22 a adunării chiămaților, după cea vorbită, d. I. Lahovari, l- a luată cuvântă d. Al. Pascal. D-sea a zis că atunci când a auzit că d. ministru lucrezază lege de instrucțiune, a crezut că avea se aducă cameri b ună proiectă care se se fi elaborat in vederea adeverului ce a’a dovedită prin resbelulă franco-germană că nu armata, ci scula germană a învinsă pe Francia. Ce vede, s’a întrebată d. Pascal, in loculă aceleî lucrări consciințiase și metodice ? Uă reproducere de articole din legea vechia adause cu câteva prin cari se întindă atribuțiunile ministrului. Nimică ea se nu se spune despre metoda de invețămăntă, despre sistema pedagogică. Criticele ce s’aă făcută proiectului dă remasă în piciure, d^ ministru le a înlăturată. Zicândă e’acestea sunt ă cestiuni de detalie. Uă medaliă are și reversul ă seă, d-le ministre, se póte lua în considerare proiectul déru totă asemenea se pate ca să vi se întâmple ua și colegului d-vostră de la justiție. Și acesta se va întâmpla, pentru că chiar amicii proiectului i-au arătată multe defecte și, cândă cerințele loră nu voră fi satisfăcute, proiectulă va cade. D. ministru a zisă că legile civile se póte se nu se schimbe lesne, pentru că acesta legi suntă fundate pe nesce adevăruri primordiale, déru cu instrucțiunea nu e totă așta. Aci, a zisă d. Pascal, nu suntă d’aceașî opiniuna cu d. ministru, că credă că putemă dobândi in România resultatele ce au dobândiră celelalte țeri cu aceleași legi. Nu e aci vorba de ideiele acelui focară de lumină numită «direcția nouă», care s’a afirmată prin renumita petiția de la Iași, d’acele idei după care Românulă și rasa latină nu e aptă de cultură ca cea germani; putem face și noi cea-a ce a făcută Germania cu scólele iei. 1) A vedé Románulü de ieri,