Romanulu, iunie 1876 (Anul 20)

1876-06-02

ÎNTRUNIRE ELECTORALE. SALA CIRCULUI Mer­cur­i, 2 luni# la 8 * ore sera, se va ține întrunire la care suntu rugați a lua parte alegétorii tutorii colegielorü. Comitatulii electorale din Bucu­­resci au alesă ș’aă propusü, în în­trunirea electorală de la Circu­ din sara de 30 Maiii, unde s’aă și pro­clamată, mal­­n unanimitate, urmă­­torea listă de candidați ai partitei naționale-liberale: Colegiulu I de Ilibvu. I­. George Vernescu Colegiulu alu Il-lea. B. Eugen­i­u­ Pred'­scu Colegiulu ald 111-lea. — D-nii Generării Golescu Constantin as A. Rose și Dumitru Bratianu Staven R. Bechianu Eugeniu Stătescu Grigore Serturie Colegiulu alu IV-lea. D. Nicolae Eleva SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Viena, 13 luniű. — Corespondința po­litică face cunoscuții după subri venția din Belgrad că respunsulu Serbiei la nota ma­­relui­ viziru esprim­e voința iei seriosă și amcerc­a fia nu tulbura pacea. Serbia nu se gândeșce nici de cum la urmări, ci­­ și completed numai organisarea militară după principialii serviciului obligatoriu­; numirile oficialilor­ răspundă la uă trebuință noi-Serbia se gândeșce cu atâtă mai puțină la unii resbelci care se amenințe integritatea Turciei, cu când tocmai menținerea acestei integrități este pentru Serbia de unii înalt in­ter­escr; ocuparea tim­pulară a fruntarieloru î-a fost impusă de circ­umstanțele estraordinare din provinciale limitrofe și mai cu semn de violarea desă a teritoriului serbii. Guver­nul# serbesc, pe lângă acesta avându in­­teresii a regula pre­cari dificultăți ce s’ad rădicată, va trimite la Constantinopole unii delegatoi specialii pentru acesta scopd. Gu­vernul­ are dorința constante d’a menține cele mai bune relațiuni cu curtea suverană. BUCUSM,­IIBESIĂK­ Nu ne depărtămă nici­de­cum de cestiunea cea mare a idilei, care este alegerile libere ce se facă pentru noua­ și liberă aleși ai națiunii, a­­trăgendu atențiunea alegatorilor și și a­­supra cestiunii Oriintelui. ■h Îndată ce la fundații Român­ulii, sau, mai drepții, îndată ce la 1857 Românulii a luații locuiți Pruncului românii de la 1818, nu ne otarămă d’a ne ocupa fără curmare de cea­a ce se numesce Gestiunea Oriuntelui. Metoda ama schimbatu-o adese­ dera principialii urmărită a fost ă, este și va fi același: conservarea și ’ntărirea naționalității române. Amü deshiarată și dechiarămă în publică că, ca publiciști, n’avemă și nu vomă ave nici ună legămentă cu guvernulă în genere și cu nici ună ministru în parte; și publicul ă ro­mână scie, are cea mai deplină con­vingere că, nici­ vă­dată și cu nici ună preț­ă, n’amă susținuta în facia lui cu tăria cea-a ce nu eramă con­vinși c’asta este. Ä Guvernulă nare și nu póte ave cea mai mică răspundere despre cele ce­­ ch­ema aci; și cei cari cunoscă acestă­­ fiară sunt­ convinși că nu ne vomă lăsa convingerile , mai cu semn în cea-a ce privesce naționa­litatea română, cu nici ună pieță și ’n facia nici unei puteri și nici unei amicii. Ne adresămă asemene către dom­nii represintanți ai puterilor­ stră­ine în­­ România și le spunemü, sau mai dreptă le amintimă că diplo­mația Românului, în cele din afară ca și în cele din întru, a fostă și este d’a spune adevărul­, fără nici unu felu de sulimanű. Acesta ade­vĕrit, ce’lț cunoscu cei mai inteliginți din foștii și presinții diplomați străini, îlu repetimil din nou aci și ’n m­o­­dulu cela mai clară, celu mai scurta și mai coprins etorn. Voiian d’uă cam­dată, zicea C. A. Rosetti, cu puțină ’naintea revo­­luțiunii de la 1848 a gintelui diploma­tică ale Rusiei, domnule de Kotzebu, sincera stabilire a regimului repre­­sintativü. A! $ise d. de Kotzebu: „d'uă cam­­dată!“ — «Da, d-le de Kotzebu. Decă ți-ași­­ zice că nu voiescu ca națiu­nea română se devie mare și fórte puterică, m# vel meprisa, ca p’unu­ omu care nu simte și nu scie se’și aprețuiască națiunea sea, séa ca p’unu omu care de frică ascunde adevĕ­rulu. Da. Voiescu ca națiunea mea se devie mare, puterică și liberă; d’uă cam­ dată cuse, silită de starea lucru­riloru, ceru ca guvernulu Su­pera torului Rusioloru se ne lase se ne luminamu, se ne organisamu, se ne guvernăm­ noi enși­ne, și se de­­venirau asta­felü uă națiune liberă, prosperă și recunoscétére de bine­facerile ce ni­ s’au facutu.“— Constituirea, întărirea și cea mai mare propășire a naționalității ro­mâne a fostu, este și va fi stindar­­dulu nostru, principiulu­partitei nós­­tre. Tóte cele­l­alte cestiuni suntu pentru noi subordonate acestui prinr­cipiu. Acesta adeverit l’ama spusă ne­curmată democraților și din străină­tate: mini­abriloro­­m­perațiioru, b­ran­­cesiloru, Italianiloru, Englesiloru, Un­guriloru și Rușiloru. Ama­ decl­arată necurmată că sun­­temü amici sinceri al tutori popó­­relor­, și Românii au dovedită încă și prin faptă Europei întregi că au memoria animei, că suntu cu since­ritate și cu devotament# recunoscă­tori celui care le face celu mai mică bine. Dovedă recunoscința tutorii Ro­mâni­lorii, din tóte clasele societății, către Rusia, și care ținu până cândă agiuții iei daci se transformară în guvernatori. Dovedă recunoscința nóstru către Francia, recunoscință care merse păn’a ’nfrunta tote lovirile ș’a ne espune chiar n­esistința, manifestându-ne pentru densa atunci cândă ea era învinsă și părăsită de totca lumea, ș’a toții puternci învingătorii iei. „Austria,­­Jisü­a la 1849, m­ulți din primii săi miniștrii, va spăimănta lumea prin ingratitudinea iei către Rusia.“ Românii s’aă mândri tu și se voru mândri d’a spăimênta lumea prin recunoscința loră pentru cei cari le facă bine. Aceste­­ fise la adresa tutorii pu­terilor­ străine, ia i­ema și Români­­niloră, acuma mai cu sem­n cândă alegă pe represintanții lorü: Am­intiți-vă cele ce ziserăm# aci ani întregi in privința disolverii im­periului otomană. Amintiți-vă cele ce c­iserăm­u în acești din urmă ani în privința po­liticei este idere urmărită de guver­nul­ din Bucureștii. Amintiți-vă cele ce scriserămu aci de doui ani íncóce și chiar­ în Mar­tie trecută în privința împărțirii C­­riuntelui în mici regate. Citiți acum cu luare a­minte cele ce reproduceau puțină mai la vale, în acestă cestiune, după (fiarul) din Viena, Noua Pressă liberă (8 Iuliu); cugetați la scirea că se va deschide pute una congresii europenü pentru cestiunea Oriintelui , și ne vom­ convinge, cu toții și pe deplinii , că situați­unea nóstrá politică este totu atât­ de grea pe câtă este și cea economică. Amândoué ceru lucrare multă, chibzuită, cumpă­nită și făcută cu necurmare și cu cea mai mare unitate a puterilor­ națiunii, și toți sciü că acesta nu se póte face de câtu dece va fi unitate de vederi și de principii în delegații națiunii. Gintea și posițiunea nóstrá geo­grafică ne-au espusa și ne espunű forte la multe pericole; totu dănsele însă ne pot# servi de pârghia puterică pentru a ’nlătura pericolele, déca vomă sei se cunoscema bine și la momentul# prim­eiosii punturi de re­­zuma pe care trebuie se punemu pârghia. La lucru derit, cetățiani ro­mâni, la lucru în unire, cu iubire, cu inteligință, cu răbdare și cu cre­­dințâ, și România va redeveni avută și puterică și pe tărâmul# economicii și pe cela politică. Cu ocasiunea alegerii delegaților a colegiului IV, primăria capitalei n’a traiuisü certificate tipărite pe la sec­țiuni, după cum­ s’a facutü toto­da­­una. Acestă negligen­ță din partea­­>rimâniei este din cele mai regre­tabile. La unele secțiuni, ale cărori­ biurouri nu sciali cum­ se redacteze certifica­tele delegaților#, aceștia au rămasa fără ele, de­și legea electorală, prin art. 49, z­ice că cel# multa nu ter­mină de 24 ore certificatul­u trebuie data de biurou delegatului alesă. Altora secțiuni s’a fcrămisu câte uă copii de certificată și biurourile,— compuse unele din cetățeni cari d’a­­bia scriu numele, căci din nenorocire în col. IV abia e marea majori­ta­te,— biurourile au fost­ puse în dificila situațiune d’a ’ntar^n­a pré multü pen­tru a găsi pe cine­va, care să le pres­crie câte 10 și 11 certificate, în câtă nu tote secțiunile [s’aă presintat] ieri­seră la biuroală centrale. Acestă neglijență a primăriei póte fi interpretată ca un manoperă elec­torală, pentru ca delegații capitalei să rămâie fără certificate și prin ur­mare să nu pută participa la alege­rea deputatului. Noi nu putemu admite asemene presupuneri și d’acea­a denund­ămă faptulu tutorü celora în­drepta și ’I rugamna a ’ndrepta îndată erórea co­misă, care nu va pute ave de efectă sfarîm­a­­rea Slavilor­ din Turcia ale căroru aspi­­rațiuni pentru libertate au fostă întâmpi­nate pretutindine cu simpatia, și asta­fel. Rusia, din acestă pantă, de vedere e si­­rm­ă de aliații săi europeni. Viena, 9 Iunie.— Porta a exprimatu in modă confidențială dorința ca puterile se nu taie înainte ci se ’i lase timpulă ma­­teriala necesară pentru ca se ié însăși ini­țiativa introducerii celora mai întinse re­forme. Mettcovici, 9 Iunie.— La Mostar s’a pu­blicată ieri proclamațiunea Sultanului des­pre acordarea amnestiei generale pentru insurgiuți ca în timpă de șase septemâni se se înțelege cu autoritățile Otomane. Orșova, 9 iuniü.—Tewfik­-Pașa a sosită astăzi la Voidi­n pentru a inspecta frun­­tariele Serbiei împreună cu delegatur­ gu­vernului Serbă, colonelulă Oreșkovici, lu­­ândăe­mesuri ca pe viitoră se nu se mai nasca violentări de granițe. Reproducem­ după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­­matorele : Belgrad, 7 Iunie.— Două baterii de ar­tileria și unii corpii de infanteria au plecat și ai­ă dimineță la fruntaria pe calea Craguje­­vatz. Generalul­ Cernaieff, cu statulo-ma­­iorii generali, a plecată asemenea la frun­taria Bosniei. Londra, 8 iunie.—Times anuncță că toți pensionarii marinei în etate de mai puțină de 55 ani au primită ordine d’a fi gata se reintre în servițiulă activă, și că pen­sionarii mari­nă mai puțină de 45 ani li s’a dată autorizarea d’a se uni cu reserva Cavale. In Republica franceză de la 9 Iunie, ci­­tim­ următorele: Scirile ce aflămă din diferite părți, ne permită a crede că uă conferință europenă in privința afacerilor­ Orientului se va ține neapărată și că Anglia va lua parte la a­­cestă conferință. Petersb­urg, 9 Liniă.—Gelos în primulă seă articulă de astăzi declară că Rusia n’are trebuință a respunde la demonstra­­țiunile Angliei cu contr­a demonstrațiuni resboinice, ci va accepta b­uiscită resul­­tatul­ resturnării de la Constantinopole SCIRI MAI NOUI. Londra, 8 luni­.— Standard a­nunciă că s’aă făcută pregătiri pen­tru a trimite la Malta medicamente pentru 5000 omeni, în cari nu se coprinde forțele ce se află acum în escadra Mediteranei. Times <zice că politica guvernului germană va fi determinată până la un o­are­care purta de atitudinea Franciei și de simțămintele ostile ce presupune că există încă în cele mai multe spirite dincolo de Vosgi, dérit cu tote simpatiele ce escită su­ferințele raialelor#, si­nțimentulă ge­nerală desaprobă politica particulară de curenda urmărită pentru a le vindeca. Constantinopole, 9 Iunie.— Por­ta a cerută de la guvernulü sărbă es­* * IU pU VlU^ru­ IJIClI JULl­d­ il. VIIIU3I ÜI* s’a făcută în modă cuviinciosă, nu în formă de ultimatum amenință­torii . Viena, 9 iuni­.— ț­iarele vienese Presse și Deutsche­ Zeitung anund­ă din sorginte slavă că Muntenegrul­, refuzându a recunosce regimulu Sul­tanului Murad VI, și-ară fi revocată agintele diplomatică de la Constan­­tinopole. Mai departe că Muhtar­ pașa,­fundă fii­nța naturală ale resturna­­tului Sultană Abdul-Aziz, ar refuza de a continua operațiunile militare că­tre Niksici. In urma presiunilor­ e­­sercitate din partea Rusiei și Aus­triei asupra guvernului de la Bel­grad, se crede că Serbia va renund­a la propusul# seu resbelnicü. Cores­pondența politică, într’un depeșă da­tată din Belgrad, anuncță că politica Serbiei deja ar fi luată uda aventii în favorea păcii­. Roma, 9 iuni­.— Ministrul# pre­ședinte, respunijéuda astăzi in ca­mera deputaților# la uă interpelare ce i­ s’a adresată, a declarată că ser­iile răspândite despre înarmarea Ita­liei sunt­ neîntemeiate și că guver­nul­ va merge în conformitate cu interesele țărei, menținândă pacea atât­ de necesară pentru consolida­rea Italiei. Berlin, 9 luni#.— împăratul# A­­lesandru a consiliată pe Serbia cu succes# se mănție pacea. El­ va in­­fluința și asupra insurgenților­ cărora Turcia le-a oferită amnistia, am­nis­­tițiă și negocieri directe. Aceste două din urmă punte sunt­ conforme cu principiul# din memorandul# de la 13 Maiü. E demn de sperată că asu­pra amănuntelor# se va ajunge la înțelegere. Nas­ional- Zeitung anunc­ă dintr’un sorginte forte bună că principele Bis­­mark a fostü rechiemata de impe­­ratorulü pentru a ’i da unu raportă directă asupra ultimei fase a aface­rilor# din Turcia. Politica germană tinde înainte de tate la menținerea păcii. Sant-Petersbourg, 9 luni­.— Scri­sorile cari notifică urcarea lui Murad V pe tronü și­­ scrisorile de acredi­tare ale lui Kabouli-pașa la Sant-Petersbourg s’au espediatü din Con­­stantinopole. Viena, 10 iunin. — înarmările An­gliei au provocată mari îngrijiri. A­­tâtă Austria câtă și Rusia au înce­pută a lua măsuri de precauțiune. Zara, 10 luni­. — Tratările In pri­vința armistițiului până astăzi au rămasa fără efecte. Muntenegrul- a data peste fruntarie pe Craco­viei care, pretin­­endu-se șefă alü insur­­genților­, făcea spionagiu în folosul# Turcilor#. Viena, 10 iuni).­­ Uă telegramă träm­sa din Belgrad (fianului Deutsche Zeitung afirmă că Pór­ta ar­ fi ce­rută, printr’uă notă adresată guver­nului de la Belgrad, necondiționata dezarmare a țării. Francia.— D. de Mareere pregă­­tesce u­ nouă mișcare administrativă, după ce­ a comunicată colegilor# săi, într’unu consiliu de miniștrii, că e­otărîtă a cere sema nouiloru funcțio­nari de trecutul# lora ș’a nu mai alege de câtă ómeni nestrămutată devotați cause­ republicane. Acesta decisiune a ministrului de iuberne a fost­ aprobată, se­­ zice, de unanimi­tatea consiliului de miniștrii; prin urm­are ministrul# responsabile își va alege funcționari de cari se put­ răspunde. Senatulü­a­fișata pentru 16 iu­ni­, conformă art. 7 din legea pen­tru organisarea senatului, <ziua cândă va alege unu senator# inamovibilă în loculü d-lui Ricard. Acesta dată S a ales#­­Lună P.PrPzon. Aiul T.oynvirno cea­a ce lasă a se presupune că grupa constituțională din senat# își are can­didatul# său, care se speră a nu fi altul­ de­câtă acela al­ stângelor#. Drepta din parte’­ nu stă inactivă; într’uă Întrunire, convocată pentru acesta scopü, a decisă în unanimi­tate a alege pe d. Buffet, fostul­ vice-președinte al­ consiliului; acesta candidatură însă fiindü antipatică grupului Lavergne, e mai multü de­câtă probabil e că acesta grupă va vota pentru d. Renouard, candidatul# stân­gelor#. Belgia —Am# anunciat­ deja că alegerile generale pentru consiliere comunale, în cari liberalii au do­bândită m­ajoritatea, erau că preves­tire pre­cum sigură că și în alege­rile pentru deputați liberalii vor­ câștiga teráma. Avem­ü dreptu mai multă de câtă ori­când ă a crede că prevederile nóstre au fost d­exacte. In adeverü, din cei 62 deputați e­­șiți din cameră pentru reînvuirea iei pe jumătate, și din cari 42 sunt­ ca­tolici și numai 20 liberali, partita liberală combate realegerea a două­zeci dintre cei d’ântâiă, pe cândă a­ceștia nu dispută adversarilor­ sorii de câtă șase locuri. Alegerile acestea se vor­ face la 13 luni­, prin ur­mare peste câte­va lune votna pute­rei deca a scăpată și Belgia din mâ­­nele clericalilor#. Sultanul#, precum amü anunciata în numărul# precedinte, a acordată insurgiuțiloră amnestia deplină, însă cee în ce condițiuni. Ei au fost­ in­vitați a se supune ș’a adresa autori­tăților­ locale plângerile lorü. Am­­nestia li se va acorda numai ca uă consecință a supunerii. Pentru a le permite să se înțelagă între ei asu­pra redacțiunii acestei expuneri ș’a lăsa guvernului timpulii d’a o exa­­mina, li s’a acordată suspendarea ostilităților­ pentru șase săptăm­âni; în acesta suspendare, cum amai a­­vunciata deja, nu e cuprinsă apro­­visionarea cetății Niksici,

Next