Romanulu, iunie 1876 (Anul 20)
1876-06-02
ÎNTRUNIRE ELECTORALE. SALA CIRCULUI Mercuri, 2 luni# la 8 * ore sera, se va ține întrunire la care suntu rugați a lua parte alegétorii tutorii colegielorü. Comitatulii electorale din Bucuresci au alesă ș’aă propusü, în întrunirea electorală de la Circu din sara de 30 Maiii, unde s’aă și proclamată, maln unanimitate, următorea listă de candidați ai partitei naționale-liberale: Colegiulu I de Ilibvu. I. George Vernescu Colegiulu alu Il-lea. B. Eugeniu Pred'scu Colegiulu ald 111-lea. — D-nii Generării Golescu Constantin as A. Rose și Dumitru Bratianu Staven R. Bechianu Eugeniu Stătescu Grigore Serturie Colegiulu alu IV-lea. D. Nicolae Eleva SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Viena, 13 luniű. — Corespondința politică face cunoscuții după subri venția din Belgrad că respunsulu Serbiei la nota marelui viziru esprime voința iei seriosă și amcerca fia nu tulbura pacea. Serbia nu se gândeșce nici de cum la urmări, ci și completed numai organisarea militară după principialii serviciului obligatoriu; numirile oficialilor răspundă la uă trebuință noi-Serbia se gândeșce cu atâtă mai puțină la unii resbelci care se amenințe integritatea Turciei, cu când tocmai menținerea acestei integrități este pentru Serbia de unii înalt interescr; ocuparea timpulară a fruntarieloru î-a fost impusă de circumstanțele estraordinare din provinciale limitrofe și mai cu semn de violarea desă a teritoriului serbii. Guvernul# serbesc, pe lângă acesta avându interesii a regula precari dificultăți ce s’ad rădicată, va trimite la Constantinopole unii delegatoi specialii pentru acesta scopd. Guvernul are dorința constante d’a menține cele mai bune relațiuni cu curtea suverană. BUCUSM,IIBESIĂK Nu ne depărtămă nicidecum de cestiunea cea mare a idilei, care este alegerile libere ce se facă pentru noua și liberă aleși ai națiunii, atrăgendu atențiunea alegatorilor și și asupra cestiunii Oriintelui. ■h Îndată ce la fundații Românulii, sau, mai drepții, îndată ce la 1857 Românulii a luații locuiți Pruncului românii de la 1818, nu ne otarămă d’a ne ocupa fără curmare de ceaa ce se numesce Gestiunea Oriuntelui. Metoda ama schimbatu-o adese dera principialii urmărită a fost ă, este și va fi același: conservarea și ’ntărirea naționalității române. Amü deshiarată și dechiarămă în publică că, ca publiciști, n’avemă și nu vomă ave nici ună legămentă cu guvernulă în genere și cu nici ună ministru în parte; și publicul ă română scie, are cea mai deplină convingere că, nici vădată și cu nici ună preță, n’amă susținuta în facia lui cu tăria cea-a ce nu eramă convinși c’asta este. Ä Guvernulă nare și nu póte ave cea mai mică răspundere despre cele ce chema aci; și cei cari cunoscă acestă fiară sunt convinși că nu ne vomă lăsa convingerile , mai cu semn în cea-a ce privesce naționalitatea română, cu nici ună pieță și ’n facia nici unei puteri și nici unei amicii. Ne adresămă asemene către domnii represintanți ai puterilor străine în România și le spunemü, sau mai dreptă le amintimă că diplomația Românului, în cele din afară ca și în cele din întru, a fostă și este d’a spune adevărul, fără nici unu felu de sulimanű. Acesta adevĕrit, ce’lț cunoscu cei mai inteliginți din foștii și presinții diplomați străini, îlu repetimil din nou aci și ’n modulu cela mai clară, celu mai scurta și mai coprins etorn. Voiian d’uă camdată, zicea C. A. Rosetti, cu puțină ’naintea revoluțiunii de la 1848 a gintelui diplomatică ale Rusiei, domnule de Kotzebu, sincera stabilire a regimului represintativü. A! $ise d. de Kotzebu: „d'uă camdată!“ — «Da, d-le de Kotzebu. Decă ți-ași zice că nu voiescu ca națiunea română se devie mare și fórte puterică, m# vel meprisa, ca p’unu omu care nu simte și nu scie se’și aprețuiască națiunea sea, séa ca p’unu omu care de frică ascunde adevĕrulu. Da. Voiescu ca națiunea mea se devie mare, puterică și liberă; d’uă cam dată cuse, silită de starea lucruriloru, ceru ca guvernulu Supera torului Rusioloru se ne lase se ne luminamu, se ne organisamu, se ne guvernăm noi enșine, și se devenirau astafelü uă națiune liberă, prosperă și recunoscétére de binefacerile ce ni s’au facutu.“— Constituirea, întărirea și cea mai mare propășire a naționalității române a fostu, este și va fi stindardulu nostru, principiulupartitei nóstre. Tóte celelalte cestiuni suntu pentru noi subordonate acestui prinrcipiu. Acesta adeverit l’ama spusă necurmată democraților și din străinătate: miniabriloromperațiioru, brancesiloru, Italianiloru, Englesiloru, Unguriloru și Rușiloru. Ama declarată necurmată că suntemü amici sinceri al tutori popórelor, și Românii au dovedită încă și prin faptă Europei întregi că au memoria animei, că suntu cu sinceritate și cu devotament# recunoscători celui care le face celu mai mică bine. Dovedă recunoscința tutorii Românilorii, din tóte clasele societății, către Rusia, și care ținu până cândă agiuții iei daci se transformară în guvernatori. Dovedă recunoscința nóstru către Francia, recunoscință care merse păn’a ’nfrunta tote lovirile ș’a ne espune chiar nesistința, manifestându-ne pentru densa atunci cândă ea era învinsă și părăsită de totca lumea, ș’a toții puternci învingătorii iei. „Austria,Jisüa la 1849, mulți din primii săi miniștrii, va spăimănta lumea prin ingratitudinea iei către Rusia.“ Românii s’aă mândri tu și se voru mândri d’a spăimênta lumea prin recunoscința loră pentru cei cari le facă bine. Aceste fise la adresa tutorii puterilor străine, ia iema și Româniniloră, acuma mai cu semn cândă alegă pe represintanții lorü: Amintiți-vă cele ce ziserăm# aci ani întregi in privința disolverii imperiului otomană. Amintiți-vă cele ce ciserămu în acești din urmă ani în privința politicei este idere urmărită de guvernul din Bucureștii. Amintiți-vă cele ce scriserămu aci de doui ani íncóce și chiar în Martie trecută în privința împărțirii Criuntelui în mici regate. Citiți acum cu luare aminte cele ce reproduceau puțină mai la vale, în acestă cestiune, după (fiarul) din Viena, Noua Pressă liberă (8 Iuliu); cugetați la scirea că se va deschide pute una congresii europenü pentru cestiunea Oriintelui , și ne vom convinge, cu toții și pe deplinii , că situațiunea nóstrá politică este totu atât de grea pe câtă este și cea economică. Amândoué ceru lucrare multă, chibzuită, cumpănită și făcută cu necurmare și cu cea mai mare unitate a puterilor națiunii, și toți sciü că acesta nu se póte face de câtu dece va fi unitate de vederi și de principii în delegații națiunii. Gintea și posițiunea nóstrá geografică ne-au espusa și ne espunű forte la multe pericole; totu dănsele însă ne pot# servi de pârghia puterică pentru a ’nlătura pericolele, déca vomă sei se cunoscema bine și la momentul# primeiosii punturi de rezuma pe care trebuie se punemu pârghia. La lucru derit, cetățiani români, la lucru în unire, cu iubire, cu inteligință, cu răbdare și cu credințâ, și România va redeveni avută și puterică și pe tărâmul# economicii și pe cela politică. Cu ocasiunea alegerii delegaților a colegiului IV, primăria capitalei n’a traiuisü certificate tipărite pe la secțiuni, după cum s’a facutü totodauna. Acestă negligență din partea>rimâniei este din cele mai regretabile. La unele secțiuni, ale cărori biurouri nu sciali cum se redacteze certificatele delegaților#, aceștia au rămasa fără ele, deși legea electorală, prin art. 49, zice că cel# multa nu termină de 24 ore certificatulu trebuie data de biurou delegatului alesă. Altora secțiuni s’a fcrămisu câte uă copii de certificată și biurourile,— compuse unele din cetățeni cari d’abia scriu numele, căci din nenorocire în col. IV abia e marea majoritate,— biurourile au fost puse în dificila situațiune d’a ’ntar^na pré multü pentru a găsi pe cineva, care să le prescrie câte 10 și 11 certificate, în câtă nu tote secțiunile [s’aă presintat] ieriseră la biuroală centrale. Acestă neglijență a primăriei póte fi interpretată ca un manoperă electorală, pentru ca delegații capitalei să rămâie fără certificate și prin urmare să nu pută participa la alegerea deputatului. Noi nu putemu admite asemene presupuneri și d’aceaa denundămă faptulu tutorü celora îndrepta și ’I rugamna a ’ndrepta îndată erórea comisă, care nu va pute ave de efectă sfarîmarea Slavilor din Turcia ale căroru aspirațiuni pentru libertate au fostă întâmpinate pretutindine cu simpatia, și astafel. Rusia, din acestă pantă, de vedere e sirmă de aliații săi europeni. Viena, 9 Iunie.— Porta a exprimatu in modă confidențială dorința ca puterile se nu taie înainte ci se ’i lase timpulă materiala necesară pentru ca se ié însăși inițiativa introducerii celora mai întinse reforme. Mettcovici, 9 Iunie.— La Mostar s’a publicată ieri proclamațiunea Sultanului despre acordarea amnestiei generale pentru insurgiuți ca în timpă de șase septemâni se se înțelege cu autoritățile Otomane. Orșova, 9 iuniü.—Tewfik-Pașa a sosită astăzi la Voidin pentru a inspecta fruntariele Serbiei împreună cu delegatur guvernului Serbă, colonelulă Oreșkovici, luândăemesuri ca pe viitoră se nu se mai nasca violentări de granițe. Reproducem după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Belgrad, 7 Iunie.— Două baterii de artileria și unii corpii de infanteria au plecat și aiă dimineță la fruntaria pe calea Cragujevatz. Generalul Cernaieff, cu statulo-maiorii generali, a plecată asemenea la fruntaria Bosniei. Londra, 8 iunie.—Times anuncță că toți pensionarii marinei în etate de mai puțină de 55 ani au primită ordine d’a fi gata se reintre în servițiulă activă, și că pensionarii marină mai puțină de 45 ani li s’a dată autorizarea d’a se uni cu reserva Cavale. In Republica franceză de la 9 Iunie, citim următorele: Scirile ce aflămă din diferite părți, ne permită a crede că uă conferință europenă in privința afacerilor Orientului se va ține neapărată și că Anglia va lua parte la acestă conferință. Petersburg, 9 Liniă.—Gelos în primulă seă articulă de astăzi declară că Rusia n’are trebuință a respunde la demonstrațiunile Angliei cu contra demonstrațiuni resboinice, ci va accepta buiscită resultatul resturnării de la Constantinopole SCIRI MAI NOUI. Londra, 8 luni.— Standard anunciă că s’aă făcută pregătiri pentru a trimite la Malta medicamente pentru 5000 omeni, în cari nu se coprinde forțele ce se află acum în escadra Mediteranei. Times <zice că politica guvernului germană va fi determinată până la un oarecare purta de atitudinea Franciei și de simțămintele ostile ce presupune că există încă în cele mai multe spirite dincolo de Vosgi, dérit cu tote simpatiele ce escită suferințele raialelor#, sințimentulă generală desaprobă politica particulară de curenda urmărită pentru a le vindeca. Constantinopole, 9 Iunie.— Porta a cerută de la guvernulü sărbă es* * IU pU VlU^ru IJIClI JULld il. VIIIU3I ÜI* s’a făcută în modă cuviinciosă, nu în formă de ultimatum amenințătorii . Viena, 9 iuni.— țiarele vienese Presse și Deutsche Zeitung anundă din sorginte slavă că Muntenegrul, refuzându a recunosce regimulu Sultanului Murad VI, și-ară fi revocată agintele diplomatică de la Constantinopole. Mai departe că Muhtar pașa,fundă ființa naturală ale resturnatului Sultană Abdul-Aziz, ar refuza de a continua operațiunile militare către Niksici. In urma presiunilor esercitate din partea Rusiei și Austriei asupra guvernului de la Belgrad, se crede că Serbia va renunda la propusul# seu resbelnicü. Corespondența politică, într’un depeșă datată din Belgrad, anuncță că politica Serbiei deja ar fi luată uda aventii în favorea păcii. Roma, 9 iuni.— Ministrul# președinte, respunijéuda astăzi in camera deputaților# la uă interpelare ce i s’a adresată, a declarată că seriile răspândite despre înarmarea Italiei sunt neîntemeiate și că guvernul va merge în conformitate cu interesele țărei, menținândă pacea atât de necesară pentru consolidarea Italiei. Berlin, 9 luni#.— împăratul# Alesandru a consiliată pe Serbia cu succes# se mănție pacea. El va influința și asupra insurgenților cărora Turcia le-a oferită amnistia, amnistițiă și negocieri directe. Aceste două din urmă punte sunt conforme cu principiul# din memorandul# de la 13 Maiü. E demn de sperată că asupra amănuntelor# se va ajunge la înțelegere. Nasional- Zeitung anuncă dintr’un sorginte forte bună că principele Bismark a fostü rechiemata de imperatorulü pentru a ’i da unu raportă directă asupra ultimei fase a afacerilor# din Turcia. Politica germană tinde înainte de tate la menținerea păcii. Sant-Petersbourg, 9 luni.— Scrisorile cari notifică urcarea lui Murad V pe tronü și scrisorile de acreditare ale lui Kabouli-pașa la Sant-Petersbourg s’au espediatü din Constantinopole. Viena, 10 iunin. — înarmările Angliei au provocată mari îngrijiri. Atâtă Austria câtă și Rusia au începută a lua măsuri de precauțiune. Zara, 10 luni. — Tratările In privința armistițiului până astăzi au rămasa fără efecte. Muntenegrul- a data peste fruntarie pe Cracoviei care, pretinendu-se șefă alü insurgenților, făcea spionagiu în folosul# Turcilor#. Viena, 10 iuni). Uă telegramă trämsa din Belgrad (fianului Deutsche Zeitung afirmă că Pórta ar fi cerută, printr’uă notă adresată guvernului de la Belgrad, necondiționata dezarmare a țării. Francia.— D. de Mareere pregătesce u nouă mișcare administrativă, după ce a comunicată colegilor# săi, într’unu consiliu de miniștrii, că eotărîtă a cere sema nouiloru funcționari de trecutul# lora ș’a nu mai alege de câtă ómeni nestrămutată devotați cause republicane. Acesta decisiune a ministrului de iuberne a fost aprobată, se zice, de unanimitatea consiliului de miniștrii; prin urmare ministrul# responsabile își va alege funcționari de cari se put răspunde. Senatulüafișata pentru 16 iuni, conformă art. 7 din legea pentru organisarea senatului, <ziua cândă va alege unu senator# inamovibilă în loculü d-lui Ricard. Acesta dată S a ales#Lună P.PrPzon. Aiul T.oynvirno ceaa ce lasă a se presupune că grupa constituțională din senat# își are candidatul# său, care se speră a nu fi altul decâtă acela al stângelor#. Drepta din parte’ nu stă inactivă; într’uă Întrunire, convocată pentru acesta scopü, a decisă în unanimitate a alege pe d. Buffet, fostul vice-președinte al consiliului; acesta candidatură însă fiindü antipatică grupului Lavergne, e mai multü decâtă probabil e că acesta grupă va vota pentru d. Renouard, candidatul# stângelor#. Belgia —Am# anunciat deja că alegerile generale pentru consiliere comunale, în cari liberalii au dobândită majoritatea, erau că prevestire precum sigură că și în alegerile pentru deputați liberalii vor câștiga teráma. Avemü dreptu mai multă de câtă oricând ă a crede că prevederile nóstre au fost dexacte. In adeverü, din cei 62 deputați eșiți din cameră pentru reînvuirea iei pe jumătate, și din cari 42 sunt catolici și numai 20 liberali, partita liberală combate realegerea a douăzeci dintre cei d’ântâiă, pe cândă aceștia nu dispută adversarilor sorii de câtă șase locuri. Alegerile acestea se vor face la 13 luni, prin urmare peste câteva lune votna puterei deca a scăpată și Belgia din mânele clericalilor#. Sultanul#, precum amü anunciata în numărul# precedinte, a acordată insurgiuțiloră amnestia deplină, însă cee în ce condițiuni. Ei au fost invitați a se supune ș’a adresa autorităților locale plângerile lorü. Amnestia li se va acorda numai ca uă consecință a supunerii. Pentru a le permite să se înțelagă între ei asupra redacțiunii acestei expuneri ș’a lăsa guvernului timpulii d’a o examina, li s’a acordată suspendarea ostilităților pentru șase săptămâni; în acesta suspendare, cum amai avunciata deja, nu e cuprinsă aprovisionarea cetății Niksici,