Romanulu, noiembrie 1876 (Anul 20)
1876-11-25
laaatii ANULU ALU DOUE pECELEA VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMINEZA-TE SI VEI FI. a nungiuri. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani ›et . * „ paginea III, 2 lei —A. se adresa: im homania, la administratiunea parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA TIENA, la d-uii Haaseusteiu și Vogler, Wallflschgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. ABONAMENTE. In capitală, unü and 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; u5 luna 4 lei. In districte, una and 54 lei; șase luni 27 lei. trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tatierele Europei trimestru 15 lei. .A. se adresa:N ROMANIA, la administratiunea Piariului. LA PARIS, la d-nil Darras-Nallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. O. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refuză. BANI ESEMPLARULU. (A) Edițiunea de sera 20 JOUI, 25 NOEMBRE, 1876. SERVIȚIUL TELEGRAFICU „ALTA ROMANULUI.“ "í Berlin, 5 Decembre.— D. de Bismark, respundându la uă interpelare ce i se adresase în Reichstag, declară că interpelarea acesta pune pede cî silințelor sale pentru menținerea păcii. Rusia nu ținteșce la cuceriri mari și nu reclamă de la noi nici uă altă complesință decât a concursulu la conferință pentru îmbunătățirea posițiunii chreștiniloru din Turcia, concursă pe care Germania i-lă va da bucurosă și care e afară din cestiune. Dăcă conferința va rămâne fără resultată, Rusia va procede probabile prin resbelü. E regretabil e dăcă interpelarea tinde a ne despărți de Rusia. Pe câtă voiă fi în loculă acesta, duce d. de Bismark, nu veți reuși a ne face se rupemă amiciția nostră seculară cu Rusia. Aliaiusia celor trei împărați merită încă pe deplină acestă denumire și continuă d’a esiste. Și cu Anglia avemă relațiuni amicale seculare Scopul nostru, în Gestiunea Oriuntelui, e d’a mijloci atâtă câtă depinde de noi pentru menținerea păcii. Pentru noi, situațiunea actuale nu implică nici oă cestiune de resbelă, derűvă atitudine din ce în ce mai prudinte e necesară. Suntemă datori se mănținemă bunele relațiuni cu puterile, putemă numai se intervenimă într’ună modă activă dacă unul dintre amicii noștriîară fi compromisă prin intervenirea unei alte puteri. Tote silințele nóstre țintescă a localiza resbelulă printr’u atitudine bine-voitore către tote puterile. Credemă că între Rusia și Anglia se va stabili înțelegere asupra diferențelor actuale. Redacțiunea și Administrațiunea strada Daimiei 14 Bucuresci: “ La Ancă de a seră, neam văzută obligația vorbi despre panica răspândită în țără și mai cu osebire în porturile de pe Dunăre de incursiunile atâta de barbare ale Turcilor”. Ama crezută că era urgentă a căuta, pe câtă depinde de noi, se pot alimă acea panică, prin asigurarea că până acum nimică n’o póte justifica. Astăzi aflămă că prin orașele nóstre de pe malul Dunării, locuitorii și-aă și făcută bagagiele și suntă gata a fugi spre interiorulă țării, la prima alarmă, repausă n’aă, di bună n’aă; într’una stnă cu ochii ațintiți spre Dunăre, să vădă déca nu trecă cete de bașbuzuci. In Turnu-Măgurele mai cu osebire, unde în 1854 a trecută uă mare bandă de bașbuzuci, comițăndă scene oribile, cari s’aă repetată anulă acesta în atâte localități din nenorocita Bulgaria, domnescenă adevărată groza. Asemene în Oltenița, Giurgiu, Brăila, orașie carină cunoscută mai de aprope calamitățile resbelului, închipuirile temerei dau apoi rocă la mulțime de năluciri: aci se zice că Turcii au așezară la Vidin podă pe vase pănă la jumătatea fluviului, adi că suntă gata a trece , ba chiară că aă și trecută în cutare locă. Putemă asigura pe temeiulă celoră mai positive informațiuni, că nimică din tote aceste nu este adevărată, că podulă de vase, ca și tóte celelalte scrii, suntă nesce curate năluciri. Absolută nici ună actă de ostilitate nu s’a făcută pănă astăți de Turcia contra României. Cele mai amicale relațiunî n’a încetată de a existe între aceste două state. Cu tóte că România, după cum o recunosce astăi mai întrega presă europenă, are cuvintele cele mai seriose de a fi nemulțămită de Turcia, totuși nici ună actă ală României n’a putut da Turciei unu motivă de plângere. In acstă stare a relațiunilor, dintre România și Turcia, a se teme d’uă agresiune din partea Turciei, este uă adevărată necugetare. Neputăndă dără să esiste asemeni temeri , și panica ce o vedemă despre intrarea Turcilor, este cu totul exagerată. Orice panică este însă prin natura iui necugetată; de aceea, oricâte asigurări amu putea da noi și alte ziare despre situațiune, în ceea ce privește temerile de incursiuni turcesc!, credemă că și guvernul este datoră să facă cunoscută publicului, prin urgente comunicate oficiale, ce este și ce nu este adevărată din vaietele neliniștită de ce se răspândescă. Acceptândă cu nerăbdare aceste comunicate, atâtă de necesarii liniștirii publice, mai supune că încă să cestiune atențiunii și grabnicei chibsuiri a guvernului. Este adevărată că pănă astăzi n’avem o absolută nici ună motivă de a ne teme de vr’uă agresiune din partea imperiului otomană. Nu este însă totă astăfelă în ceea ce priveșce hordele barbare ale bașbuzucilor și Cerchezilor, cari chiară înfrângăndă ordinele positive ale guvernului turcescă, ară putea, mai complicându-se lucrurile, să trecă Dunărea pentru a comite privjt; și să scie cu ce sălbăteșie acei barbari comită prădjele Iovă, scapă unică ală înrolării și ală dorințelor Iovă. Ierna este deja înaintată, și când Dunărea ară ajunge la îngheță, asemeni incursiuni ar fi și mai de temută. Negreșită că guvernulă turcescă va lua tote măsurele ca se le împedece, se scie însă întrucâtă guvernulă turcescă mai este capabilă se predomnăscă asemeni escese; decorarea șefului călîiloră de la Batale nu este de natură a inspira încredere în măsurele , energia, și, pănă la orecare puntă, chiară în voința guvernului turcescă de a năbuși suptă neînduplecată represiune aceste instincte feroce. Pare că Porta se teme a nu fi acuzată de aceste horde sângerase că protege pe ghiauri, pare a se teme asemene că va stinge într’ănsele iubirea lupteloruresbelnice reprimândă instinctele de pradă și măcelă. Credemă dără că este uă măsură imperiosă cerută de împrejurări, că măsură de asigurare și de liniștire, ca guvernu să se întărescă imediată garnisonele de prin orașele de pe marginea Dunării. Se nu scăpămă din vedere că fără asemeni precauțiuni, două trei sute de bașibuzuci ară pute trece într’uă nopte fără veste Dunărea și după ce ară prăda, ară ucide și ară arde, după obiceiă, ară retrece ierăși Dunărea. Presința unei garnisone mai numerose și că veghiare ageră ară înlătura cu totulă asemeni nenorociri, se ținândă în respectă turmele sălbatece ale neregulaților musulmani, scă dându-le aspre secțiuni la orice încercări. Acestă pază ară fi neprețuită și din alte punte de vedere: pe lângă că ea ară apăra poporațiunile de pe malul Dunării, ară apăra însuși Statală română de grave complicațiuni. In adevără, vă dată teritorială nostru călcată și că localitatea nostră prădată și însângerată, ară trebui se luămă uă atitudine da care demnitatea, drepturile și interesele nóstre ne-ară obliga, și de aci ară putea nasce cele mai grave complicațiuni. Paza bună, care după cum zice proverbal ă trece primejdia rea, ară înlătura asemeni pericole, seă ținândă în respectă pe sângeroșii prădători, scă pedepsindu’i cu ultima asprime la orice încercare. Credemă a fi interpretată unei cereri generale, supuindă acestă cestiune a prețuirii guvernului, care sperămă că ’i va da urgenta resolvere ce reclamă. A se gândi la «jiua de mâne, este ceaa ce Românii încetaseră de a face de mai multă timpă, pentru marea daună a situațiunii lor sociale și politice. Sperămă că nenorocirile de sapt memorabilulă regimă de cinci ani, îi voră fi vindecată de acestă rătăcire, și ’i voră îndemna se nu ’și dea ună momentă de repausă până nu voră lua nene garanții pentru viitoră. Legea de responsabilitate ministerială, de abia multă timpă cerută și acceptată, este una din acele garanții. Trei deputați, și anume d-nii A. Stolojanu, E. Costinescu și I. Sturdza, osândă de dreptur de inițiativă parlamentară, s’aă consacrată împreună unui studio seriosă asupra acestei materie, și după oă lucrare de mai multe săptămâni, în cari n’am lăsată nici uă lege esistentă, nici uă scriere relativă la materie neconsultată, aă elaborată ună proiectă de lege de responsabilitate ministerială, care, după părerea nostră, întrunesce în marginele posibilului cele mai multe din calitățile ce să potă cere unei asemeni legi. Acestă proiectă de lege, pe care ’lă reproducemă mai la vale, atrăgândă asupră’i atențiunea cititorilor în genere și a omeniloru speciali în particulară, a fostă presintată astăzi Camelii. Sperămă că va fi luată imediată în cercetare, și că sesiunea actuală nu se va termina, mai nainte ca acestă puternică garanțiă politică se fi trecută prin ambele Camere și promulgată. Iată că trebuie să reproducă acea complicare de neadevăruri, astă-felă putea să lua cunoșcință de ceea ce să spune pe semn d sele. d. Ionă Ghika a adresată Journalului de Bucarest urmatorea epistolă , care stabilesee esistența neadevărului și a calomniei printr’ună alibi, ce nu mai permite replică. Calomnia care nu cruță nimică și care contra guvernului actuală, contra amicilor lui și chiară contra tutoră celor bănuiți de-a fi amicii lui, a ajunsă la ună gradă de sfruntare ce trece peste tote marginele, n'a putută să cruțe nici pe d. Ionă Ghika. Una pretinsă corespondentă din Londra ală unei aprope necunoscute foi din Bucuresci, intitulate Economistulu românii, a raportată totă felulă de invențiuni contra d-lui Tonă Ghika: Le journal de Bucarest aie „Londra, 25 Noembre, 1876. „ Domnule redactare. »Ama citită în numărulü de la 19 Noembre ală diacului d-vostră reproducerea unei corespondințe din Londra, cu data de 4 Noembre, adresată Economistului românii. N’amă putută fi de câtă forte măgulită vedende că corespondintele acelui diară a putută cunosce faptele și gesturile mele la Londra și chiară conversațiunile mele cu cinci zile înainte de a sosi eu acolo, căci că amă ajunsă în acelă orașă la Noembre. „Câtă pentru cele două case forte cunoscute pe piața Londrei, de cari vorbesc o consciințiosală și varidiculă corespondințe și ală căroră nume se laudă a’să pute cita, ele n’aă esistată nici uă dată de câtă în închipuirea sea, și nu la Londra mai multă de câtă aiurea, pentru cuventură bună și cu totul simplu că n’amă propusă nimănui uă afacere de bani, de ori-ce natură ară fi. Nimeni prin urmare, și cu atâtă mai puțină cele două case de cari vorbesce corespondintele Economistului, n’au fostă puse de mine în posițiune d’a acorda să d’a refuza guvernului română mă împrumută ore care. „Intențiunea vădită a corespondintelui Economistului era de a recomanda creditulă guvernului nostru pe piețele Europei. Fără Ol’otlu Oft politvv: «voOplu ucnpt» R jtv.tv.Nu găsi alte nume de câtă ală me”. „Rugându-ve, etc. „Ion Ghika.“ Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele: „ă mare panică s’a respândită astăzi în Bucuresci, comunicându-se de la orașiele de porturi, unde ea este și mai mare , trecu. Turcii este țipetulă ce se aude, și cel ce -și aducă aminte de sălbăteciele basbuzucilor, chiară și în 1854 la Turnu- Măgurele, spre exemplu, se împlu de spaimă. Suntemă în posițiune de a afirma, pentru liniștirea acestor temeri, că nici una motivă seriosă nu le póte justifica până astăzi. Nici poduri pe Dunăre nu se facă, nici uă amenințare de trecere nu este, în fine, nimică din asemeni vuiete nu este exactă. In câtă privește incursiunile sălbatece de cari poporațiunile nóstre se temă, sperămă că guvernul va lua măsuri de pază, cu tote că credemă că chiară guvernulă otomană va face acestă pază destulă de bine, spre a nu lăsa ca pământulă nostru se fiă călcată de bandele sălbatece de bașbuzuci. Un asemene pază ară fi folositóre mai cu osebire Tm*ciei. (Servițiulă telegrafică ală Românului.) Atena, 5 Noembre.— Regele a chiamată pe Deligeorge ca se formeze ună noă cabinetă. Deligeorge, neisbutindă. Regele a rugată pe Comanduros se rămână în capulă cabinetului pănă se va da uă soluțiune crisei, printr’ună noă votă ală Camerei asupra, proiectului de imposită estraordinară, votă care se va da astăzi. Senatulă n’a ținută nici astăzi ședință publică, neavândă nimică la ordinea crisei. Italia. — ziațele străine publică uă comunicațiune din Roma, cu data de 29 necembre, în care se spune că marchizul de Salisbury, din întrevorbirile ce-a avută cu Vicinii Meleagări și Depretis, a putută doblândi convingerea intimă că Italia^Âflată îngagiaminte seriose faciă cu curțile din Berlin și Petersburg. Guvernul din Roma a declarată că este gata se ocupe pe socotela Europei cutare ori cutare provincia din Turcia, care îi va fi indicată de puteri. Bersagliere, chiară ministeriale,zice că visita marchizului Salisbury Îi va permite să să asigure despre vederile Italiei asupra garanțielor reformeloră de obținută de la Turcia. Uă corespondință din Roma spune că nu mai e permisă nici uăndouiali că Italia va fi alăture cu Rusia și cu Prusia». Flota rusă se și concentra în porturile Italiei și diarulă oficială a anunciată sosirea mai multor vase de resbelă în portul Neapoli. Alte bastimente sunt la Spezzia, supt protestă de reparațiuni. Rusia. — Gazetta de Moscua anundță că vechii credincioși ortodoxi din Austria au delegată pe lîngă guvernulă rusă ună împuternicită ca se ceră autoritarea de-a imigra în Rusia și de preferință în Basarabia și în Caucasă. Uă corespondință adresată din Belekçi, guvernămentală Orenburg, Ziarului Lumea nouă, atrage atențiunea guvernului rusă asupra faptului că molahii și spftalele turce străbată provinciele de la sudul și estul Rusiei, făcândă că propagandă activa printre coreligionarii iuru, apriințând o țelulă soră religiosă și invitându-i să se ruge lui Dumnezicu în moschee pentru ca se învingă adevărații credincioși și se susțină materialmente pe califulă în planurile lui contra ghiaurilor. Gazetta Bursei din Petersburg primeste din Caucasă urmatórele informații : „Forterețele turcesc din Asia mică și mai cu semă acele cari se învecineză cu Rusia erau pe la începutul acestui ană într’uă stare deplorabilă. Mai în urmă totulă s’a schimbată. Forterețele înșirate de-a lungulăotarelor rusesc! sunt provenate nu numai cu garnisona soră, ci chiară cu trupe de campanie.“ Germania. — Se spune că principele Bismark ar fi pregătindăuă declarațiă, prin care va face cunoscută Reishhstagului atitudinea ținută de Germania în afacerile esterióre.Anglia. — Mai multe ziare publică uă comunicare din Londra, în care se spune că sir Thomas Carlyle, într’uă scrisore care ar fi a ajunsă publică, declară că țarusă este onestă și dreptă, și că Rusia este elementulă nobile ală Europei. Ar fi că nebuniă din partea Angliei să se bată cu Rusia. I. Carlyle cere scurtă gonirea Turcilor din Europa și daca puterile nu vor fi în stare a se înțelege, elă recomandă ca principele Bismark se fi luată ca arbitru. Oiatulă franceză Vicho publică, supt rubrica „scrisori din România“, un corespondință în care se arătă dificila posițiune în care ne aflămă din causa evenimentelor ce se petrecă în jurul nostru. Corespondință diarului francesă menționeză de ună importantă articulă cea apărută de curândă în Morning Post, prin care se cere garantarea mai cu eficacitate a posițiunii creată României prin tratatul de Paris.