Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)
1877-01-28
Deto VOIESCE SI VEL PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — la bani. „ „ paginea III, 2 lei — IN ROMANIA, la administrabilea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-une, S. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street. Loudon E. C. LA VIfiNA, la d-nii Ilaasenstein si Vogler, Walliiscligasse 10. Articolele, nepublicate se ardă. .A. »e adresa 20 BANI EXEMPLARULUI ROHANDLD VINERI, 28 IANUARIU, 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. Io capitală, unui ană 48 lei; șese luni 24 lei.l trei luni 12 lei; uă luna 4 lei.l Iu ilatricte, una aim 54 lei; șese luni 27 lei.l trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tote serele Europei trimestru 15 lei A sendrusti: IN ROMANIA, la administratiunea Iliariul- LA PARIS, latiniî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’audeime comedie, si Havas, Lafitte et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. fl. Popovici, 15 Fleischarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU.! SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 7 Februarie, sera. — Uă comunicare oficiale declară că Midhat-pașa a fontii asiiata pentru că, în contra Constituțiunii, se silia a lua pentru dÎusula puterea absoluta la care a renunciatu Sultanulu, greșită cu multă activitate,—resultatele acestei revoluțiuni de palata, prin care guvernul din Stambulă ș’a dată ănsușiră lovire de marte. ANUL PALÜ DOUE-țECI-ȘI-UNU Redacții» Keft și Administrații mea strada Domnei 14 (A) Edițiunea de sera trebuie ca presa, senatorii, deputații, cetățianii să ’și împlinescă p’a loră, fără șiovăire și fără pregetă. Datori fiindă se lăsămă astăzi pe miniștrii să se instaleze, ne vomă împlini în aceste zile datoria pe care ne-amă împlinită-o în parte și Innunerulu de a-l-altăieri, d’a spune și miniștriloră, și cetățianiloră, și aleșiloră loră, și Confrațiloră noștril ceea ce credemă că trebuie să facemă cu toții, curendă, bine, cu liniște, cu frânătate, pentru ca se putemă stabili cu tăriă și pentru toți ordinea, prosperitatea și dreptatea în acestă nobilă și frumósa națiune. Și ’n partea Austro-Ungariei norii începă a se ’nde și Cererea Unguriloră d’a pune mâna și pe banca Austriei nu s’a putută satisface. Ministerulă singură ș’a dată demisiunea; acesta însă este mai multă uă complicare de câtă uă soluțiune a lupteloră ce suntă între Unguri și cele-lalte naționalități din imperiă. Bucuresci, 27 CALINDARU, 8 FAURARII. Midhat și totu Midhat ocupă totă Europa. Telegramele de ieri și de astăzi dau tăriă deplină a prețuiriloră ce făcurămiaci acestei mari svârcoliri spasmotice a imperiului otomană. „întrebămă pe cei mai orbi dintre amicii guvernului otomană,—Jiserâmă în primele momente ce ne sosi spirea telegrafică—deci pate fi oă revoluțiune mai fatală pentru Turcia.“ Debats, celă mai însemnată dintre cei mai cu pasiune susțiitori ai Turciei, fu silită se scrie în Paris, în același momentă cu noi aci, că „ănși inamicii Turciei n’ară fi putută s'o sfătuiască d’a face uă imprudințâ mai culpabilă“. Organul ducelui Decazes, Monitorului universalii,zise că „fără locű este răulo care bântuie pe Turcia". Times în fine cere, în ajunul deschiderii parlamentului englesă, ca „guvernul ă s’accepte,pentru a respunde circulării principelui Gortcakoff, resultatul„ revoluțiunii care s’a operată în Constantinopole“. In urma acestei apoplesii, guvernul turcescă începu a borborosi cuvinte, cari de cari mai nesăbuite. In primul momentă se mărgini în a face cunoscută faptulă. A doua-<i declarâ că Midhat a fost prinsă în comspirațiune pentru răsturnarea Sultanului. In u jina a treia face cunoscută că Midhat................„a violată Constituțiunea, și s’a silită se iéelă puterea asolută de care s’a lepădată Sultanulă“. Are taramă ce ’nsemna acusarea că elă era în afună d’a răsturna și p’ală treilea Sultană. Mai este ore cineva care să nu vidă d’acăstă a treia oficială esplicare? Guvernul otomană destituie într’uă clipă și eșileză printr’ună singură ordină alăsăă pe Midhat, fiindăcă nu este constituționala, fiindăcă nu respectă Constituțiunea făcută de elă însușî, fiindă-că voiesce se desbrace poporulă otomană de suveranitatea lui și să rămâie eră ministru ală unui guvernă asolută!!! Rîserămă cu toții aci cândă servitorii puterii asolute ne acusară pe noi, câteva luni după alegerea principelui Cuza, că complotamă contra regimulur constituționale. Ce derîdere este însă pentru cei din guvernul otomană, cari eșileză turcesce pe Midhat fiindă c’ar tinde se paraliseze regimele constituționale, suveranitatea poporului otomană! Tote aceste triste glume ne mai meritândă cea mai mică analisă, suntemă siliți s’asceptăm,—lucrândă neMinisterială nostru s’a recompusă. Regretândă fórte retragerea d-lui Vernescu, salutămă cu bucurie reintrarea d-lui Dumitru Sturdza. Domnulă Dumitru Sturdza este singurulă pate dintre miniștrii care avu fericirea să -și atragă în acest timp, atâtă de dureroși mai numai aprobări; reintrarea sea în ministeru este deja aplaudată de majoritatea națiunii. Toți sciă că d. Dumitru Sturdza este susțiitorulă celă mai căldurosă, amă pută <fice celă mai înfocată, ală echilibrării bugetului. Suferințele cele mari ale țărei au decursă tate din acestă sorginte. Bugettl îi chiăltuiăleloră nefiindă în proporțiune cu veniturile, alunecarea la împrumuturi pentru chiăltuielele ordinare devine fatală și prin urmare și sărăcia generală. Este pe deplină cunoscută, dovedită, că nici ună guvernă nu se pote opri de a nu cădă în acestă păcată, când nu este bine îngrădită de controlul națiunii. Uădată ce ună guvernă alunecă pe priporulă chiăltuiăleloră, cari nu se mai potă îndestula cu veniturile, este asemene fatală se’lst coprindă orbia unui jucătoră de cărți, care comite păcatulă d’a espune banii ce’i fuseseră încredințați. Încă uă carte, ca se recâștige cea-a cea perdută................încă una...............și sfîrșiasce cu ruina, cu sinuciderea. Vă mică presiune în alegeri, țice guvernulă chiăltuitoră, numai pene ce voiă ajunge a echilibra bugetală. Vă dare âncă, ca se potă împlini cutare chiáltuiela; și rău să cresce și vertejulü îlăié, îlă împinge la sugrumarea națiunii, și s’afundă în crime. Națiunea română ș’a trămisă acum controlorii iei. Intrarea domnului Sturdza în ministerial de financie presintă națiunii cele mai temeinice chiăzășii ce oferă ună bărbată care a studiată și studie, care spe a lucra, care iubesce munca cu pasiune. Domnia-sea öase, prin adânca convingere ce are că trebuie să facemă cele mai mari sacrificii pentru a scăpa pe sătiană, pe comerciante și pe proprietară de ruină, dă națiunii chiăzășiă că vasei se lupte chiară contra controlorilor, iei cândă aceștia, conduși de dorința binelui, ară fi dispuși s’alunece la orecari chiăltuieli, cărora înțelepciunea nevoie ne silesce se resistămă d’a le face, încredințați că guvernul își va deplini cu religiositate datoria sa. MINISTERIUM D. președinte al consiliului, Ion Brătianu, a citită astățji, la Cameră și Senată, mesagiar ă domnescă prin care se primescă demisiunile d-soră G.Vernescu de la departamentul de interne și Eugeniu Stătescu de la departamentul justiției. Sântă numiți : D. Ion Brătianu, președinte al consiliului și ministru de interne. D. D. Sturdza, ministru de finance. D. I. Docan, ministru de lucrări publice. D. I. Câmpinenu, ministru al justiției. Cel-l-alțî miniștrii remână la locuriloră d-l oră. Aplause prelungite însociescă citirea acestui mesagiu. Reproducem , după edițiunea de dimineță a numărului precedente următorele: Servițiulu telegrafica ala Agenției Havas. Viena, 7 Februarie.—Presa și Noua presă liberă anundă că d. Tisza, înainte de a pleca înapoi la Pesta, a depusă demisiunea cabinetului ungari! în mrntele împăratului. Paris, Februarie, 10 ore dimineță (întârziată din causa întreruperii fireloru pe linia austro-ungară), Ziarele privescu ca regretabile faptele cari s’au petrecută la Constantinopole. Monitorulü universalii îngagiază pe Europa d’a nu se grăbi. Eli! (zice că desnodămentul crimei, prin puterea lucrurilor, va nasce din progresele răului fără lecű care bântuie pe Turcia. Diarul Debats deplânge căderea lui Midhat. El crede că ea și inamicii Turciei n’ar fi putută s’o sfătuiască d’a face uă imprudință mai culpabilă. Debats face apelă la înțelepciunea cabinetelor europeane și le conjură de a se abține d’a lua hăotărîrerea. London, 6 Februarie. — Times crede că ministerul lui Edhem-pașa va face locă în curendă unui cabinetă de concesiuni. Times adauge: „Dăca Rusia voiesce se înainteze mai departe de câtă o consilieră Conferința, nu o blamămu. Dăru, întrucâtă privesce pe Anglia, pănă a nu respunde circularei principelui Gorciakoff, ea va accepta resultatele revoluțiunii săvârșite la Constantinopole“. SOIRI DE PRINCIARE Bruxelles, 4 Februarie.—Liberalii de la Vervier, au ținută uă întrunire în care au cerută respingerea legilor. Maicu, privitore la reforma electorală și retragerea ministeriului, întrunirea din Likich a luată totă uă asemenea decisiune. Petersburg, 4 Februarie. — De trei zile marele principe ereditară Alesandru face inspecțiuni prin arsenale și magasii. Mâne său poimâne va avea locină revistă a tuturor trupeloru din St. Petersburg. Se așcăptă din momentă în momentă ordinul ă pentru mobilisarea gardei imperiale. A sositără deputațiune din partea provinciei celei mai îndărătnice din Caucasia, Kabarda, și alta din orașul, curată mahomedan Ordulan, spre a depune în mâinile Țarului adrese de supunere. Odesa, 4 Februarie. — Diaruli! Novorosyjsky Telegraph, scrie următorele: Scrrile din aceste din urmă (jile ne au dată probe, că politica rusăscă întrebuințezi tóte mijlocele spre a înlătura oă vărsare de sânge și a aduce oă soluțiune pacifică. Petersburg, 4 Februarie.—Ziarele din afară vorbesc despre organisarea landsturmului. Totu ce s’a disu în acestă privință nu este adevărată: pe nicăieri n’a avută locă chrămarea landsturmului. Nu s’a presintată pene acum altă ceva, decâtă numai legea complimentară pentru completarea serviciului obligatoriu. Ceva mai multă, ministrul de interne n’a aprobată comunelor avansurile de împrumută pentru organisarea landsturmului. Belgrad, 5 Februarie. — Istok, vorbindu despre tratările de pace dintre Serbia și Turcia, dice că a închiria pacea pe basa statului-quo ară fi totă una cu abdicarea Serbiei. Dealtmintrelea cheia situațiunii nu se află nici în mâna principelui nici în a guvernului, nici a Scupcnneî, ci se află în mâna Rusiei. Viena, 5 Februarie. — Wiener Tagblatt numesce circularea lui Gorciac off ună prologu ală resbelului. Apoi dice că la Curtea din Petersburg disposițiunile s’au întorsă cu desăvârșire în favorulipartitei de resbeli, și spre adeverirea acestora, publică oă scrisore din Petersburg, care dice: „Din isvori! și cum! afin, că Țarulă s’a decisă definitivă pentru că acțiune militară Acesta va începe peste trei săi! patru săptămâni. Diplomația rusăscă și-a îndeplinită deja misiunea întrucâtă priveșce asteunarea neutralității Austriei“. Moștenitorul tronului va sosi peste puțină timpă la Kișineu. El va inspecta armata și trecerea iei peste hotare. Marele principe Constantin Nicolaievici, fratele Țarului, a plecată spre apusă într’uă misiune de mare importanță. Viena, 6 Februarie.—Neues Wiener Tagblatt afirmă că trimiterea lui Midhat-pașa în eschi s’a făcută printr’oă intrigă de paiață a Turcilor bătrâni. Fremdenblatt, vorbindu despre același lucru,zice că căderea lui Midhat-pașa va schimba cu desăvârșire situațiunea. Belgrad, 6 Februarie.—Istok, răspundendi ziarului Folos din Petersbourg, care a contestată că Rusia ară fi îndemnată pe Serbia a intra în resbelii, dice că dăcă Rusia voiesce seriosu a intra în resbelii, atunci neapărată va avă nevoia ca și principatele serbe se intre cu densa în acțiune, deorece ele potă cu multă mai ușorii să ocupe Bosnia și Herzegovina. „Noi n’amű declarată, dice Istok, că Rusia ne-ară fi asmuțită în contra Turciei, ci amu esprimată numai dorința d’a sei dăcă Rusia voiesce a merge înainte săi a se retrage. Pentru casulii d’ântâiă noi amă asigurată pe Rusia că póte compta pe Serbia, care nu mai are intențiune de a reîncepe singură resbelulű, de la care crede că împreună cu Rusia ară pute duce multe la îndeplinire.“ Viena, 6 Februarie.—Neues Wiener Tag- Mat află din Belgrad că tratările de pace aru stagna cu desăvârșire. Turcia ari cere reducerea armatei sârbe, dărâmarea cetăților și uă deplină neutralitate din partea Serbiei într’um! eventuală resbelu rusoturcă. Fremdenblatt afirmă însă contrariulu, dicendu că Turcia a renunciatu la orî-ce garanții materiale și cere numai ca Serbia se promită că nu va mai reîncepe resbelulă, că va plăti regulată tributulă, și va restabili statulă-quo. Se zice că acele pretensiuni moderate caută a se atribui influinței ce a esercitat la Constantinopole un mare putere europenă. Brodi, 6 Februarie. — Circulațiunea de mărfuri pe liniele ferate titanice s’a suspendată pentru trece zile din causa transporturilor de trupe. Londra, 6 Februarie.— Times, vorbindu despre nota circulară a Rusiei, zice că respunsulu cabinetului Britanic, care se va face cu învoirea parlamentului, va trebui neapărată se conție că Anglia își reservă c a accepta mersulă evenimentelor spre a și determina atitudinea care va corespunde intereselor săle și menținerii păcii generale. Voiesce Rusia a proceda mai repede, atunci trebuie se o facă acesta pe respunderea iei proprii. Nota circulară nu slabesce temerile Angliei și se considera caldă provocare la începerea resbelului, din care Rusia va ară fölese, dăcă Turcia va rămână fără aliați. Paris, 6 Februarie.—Monitorul adice că nota circulară a Rusiei nu justifică câtuși de puțină îngrijirile pesimiste ale ziarului Times, deorece acestă notă nu violază principiile stabilite în conferințele din Constantinopole. Viena, 6 Februarie.— Neue Freie Presse afirmă că nota circulară a Rusiei, deși se consideră ca ună preludiu ală începerii ostilităților, totuși nu însemnă că Rusia va intra imediată în acțiune, fiindăcă în acestă casă Rusia n’avă nevoiă de a înscena o nouă campaniă diplomatică, care va absorbe neapărată mai multe săptămâni, până când puterile se voră uni asupra răspunsului ce trebuie se dă cabinetului din Petersburg. Constantinopole . Februarie.—Nota adresată de înalta Portă puterilor europene apără lămurită integritatea și autonomia Turciei din tote puntele de privire. Limbagiuli acestei note, în care fostulu Vizir Midhat-pașa își exprimă politica sea, e forte categorică, declinândă orice amestecă străină în afacerile interne ale Turciei. Pera, 6 Februarie.—Se afirmă că Pórta aru fi înclinândi a ceda Sutormna Muntenegrului Se manifestă temeri despre isbucnirea unei revoluțiuni în Creta. In Alepo asemene ari domni neliniștiți. Suleyman-Bey e însărcinată c uă misiune secretă la Viena, unde va duce toti îuădată bogate daruri împăratului Austro-Ungariei. Coloniele grecesci din Odesa, Pera, Smirna, Triest și Marsilia s’au îngagiatiî a veni în ajutorul tesaurului greci în casula cândă acesta s’ar găsi în neputință d’a face faclă îngagia minteloră sele. Gazetta Coloniei publică următorea telegramă din Berlin . Se scie că ambasadorele Germaniei la Constantinopole primise ordinuli d’a aduce la cunoscința Porții noutățile neliniștitore ce se primiseră aici asupra situațiunii Europeniloră ce locuiescă în Siria’ și Palestina și d’a cere Porții măsuri energice de protecțiune. Afiama acum din bună sorginte că Porta a răspunsă ca garanta menținerea ordinei în țară. Se pare totuși că în urma represintațiunilorii făcute de d. Werther, guvernatorele Ierusalimului a fost invitată a da uni raportă asupra situațiunii și a fost declarată responsabile pentru ordinea și siguranța publică. Germania. — Ziatele din Australia publică testul unui tratată între Germania și guvernul din Tongan, prin care se cedăză Germaniei lină portă. Anglia. — Disolvarea Parlamentului se consideră ca forte probabile în cercurile politice. D. Childers a pronunciată în Ziua de 2 Februarie una discursă, în care a atacată cabinetul Disraeli într’ună modă forte vie. Rusia.—Noulü Timpü anunțță că, îndată ce se va deschide navigarea, în cele d’ântâiă «zile ale primăverei, un mare escadră de vase cuirasate ruse va părăsi portul Cronstadt și va veni în marea Mediterană; ea va fi comandată de către amiralul- genarale Pepow și de contra-amiralii Brummer și Federowsky. Times primeșce din Petersbourg spirea că s-ar fi decisă mobilizarea gardei imperiale, piarulu St. Petersbourgului asigură că Khanul Khivei a cerută încorporarea teritoriului său cu imperială rusă. După oă scrisore din sorginte ooficiosă adresată din Berlin Corespondinței politice, eventualitatea unei neînțelegeri între Austria și