Romanulu, martie 1877 (Anul 21)
1877-03-02
SERVICIULU TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS. Paris. 12 Martie. — Anglia va respunge probabilă mâne la propunerile Rusiei. Se crede ca le va primi, deorece acele propuneri sunt forte moderate. Se asigură că generalulu Ignatieff va pleca la Viena. Constantinopole, 12 Martie. — Deschiderea parlamentului turcă s’a amânată pene Luni. Porta continue a se opune la cedarea teritoriului Niksici, de pe formulă dreptă ală rîuluî Morava și a unuii portă la marea Negru. D. Christie a amânată plecarea sea. ANULU ALO DOUE-țECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deto „ , „ paginea III, 2 lei j. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea harului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. (A) Editiunea de sera Redacțiunea și Administratiunea strada Homnel 14 MERCURI, 2 MARTIE 1877. wfismmmmmmmmam LUMINEZATE SI VEI FL ABONAMENTE. In capitală, unii aim 48 lei; șese luni 24 lei. trei luni 12 lei; un luna 4 lei. In districte: unü anii 54 lei; șese luni 27 lei. trei luni 14 lei; un luna 5 lei. Pentru tote țerele Europe! trimestru 15 lei .A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diaburi LA PARIS, la d-ni. Darras-Hallegrain, 5 rue de Pandemic comedie, si Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresei,3 Mărți și arti. Ieri a fostu pentru Cameră uă $i de mare satisfacere, și pentru întregulu regimu uă <Ji de întărire. Pentru prima oară, după douăzeci de ani de răsipă și de deficitari, s’a putut întrevede în fine asecutarea unui echilibru seriosü, întemeiată pe două parte pe venituri evaluate la minimum, era pe de alta pe tote economiile ce au fostă prin putință a se realisa fără a desorganisa nimică, remânăndă ca neajunsură ce se înfățișeză încă la venituri să fiă îndeplinită, nu prin împrumuturi, cari nu suntă de câtă uă crescere de deficită, ci prin resurse sigure, ce multă nu vor fi simțite de contribuabili. Procedândă în modulă celă mai metodică, singurulă care putea duca mai repede la ună bună resultată. Camera a votată ieri legea bugetară, ca ea se se pute aplica chiară de astăzi, I Martiă. Bugetul, astfel promulgată, avtindă la venituri numai resursele în lucrare în anulă trecută, era la chiăltuieli numai acele reduceri cari resultă din legile deja votate, lasă ună deficită de 6,662,621 lei 34 bani. Bugetul ă s'a promulgată imediată, pentru că eră realisă uă economiă încă forte mare asupra bugetului anului trecută, în lucrare, pe Urnele Ianuarie și Februarie anulă curinte; a mai amâna încă aplicarea lui, până la echilibrarea deplină prin noul reduceri și noul resurse, ară fi fostă a ’și mări de bună voiă deficitulă cu vre 800.000 lei pe lună. Bugetulă vă dată promulgată astă-feră, Camerele vară procede imediată la acoperirea definitivă a deficitului: chiară ieri, atâtă Camera câtă și Senatulă au votată mai multe legi relative atâtă la noul economic câtă și la noul resurse. Fără a fi optimiști, putemă zice că peste trei patru zile bugetulă va fi pe deplină și seriosă echilibrată. Acesta este atâtă de multă dorința sinceră a tuturoră, încâtă ne pare peste putință ca chiară oposițiunea din Senată să nu suspende ostilitățile până la regularea definitivă a situațiunii nóstre financiare; de aceaa credemă că peste trei patru iile acestă regulare va fi făcută. Atunci va putea oposițiunea sé ’și ascuță armele și se răsterne chiară guvernulă ; el își va fi îndeplinită cea mai patriotică și mai grea misiune și țara va rămânea în veci recunoscătere regimului care a reușită a vindeca în câteva luni mărău înveterată de douăizeci de ani, și a opri Statulă pe calea ruinei și a falimentului, în care ’să îmbrânciră neîncetată guvernele ce se impuneau țarei prin violențe și falsificări. Camera, adoptândă metoda practică de a termina întâiă cu bugetele, astăfelă cum ele resultă din desbaterile iei de pân’acum, și de a se ocupa în urmă de acoperirea deficitului, n’a făcută încă mai nici uă disensiune asupra novelor mijloce propuse pentru echilibrare. Se intră mă deră în orecari amănunte în acestă privire, ca se arătămă pe ce întemeiămă noi asigurarea că în puține zile vomă putea respira cu fericire, scăpați de fupt greutatea unor deficite anuale permanente, cari deca ară mai fi urmată, n’ară fi putută sé ne ducă decâtă la celă mai cumplită desastru. Mai ântâiă se constatămă că evaluarea veniturilor în bugetul anului 1877 s’a făcută, ca nici uădată până astăzi, luându-se de basă încasările efectuate în cei din urmă trei ani, adică tocmai în anii cei mai nenorociți, cei mai apăsați de lipsa generală, pe cândă pene acum, în toți anii, evaluarea veniturilor se făcea într’ună modă fantastică, pe baza constatărilor anilor trecuți, peste cari miniștrii adăugeau într’ună modă arbitrariă atâtă câtă le convenia, în scopă de a ajunge la ună bugetă de venituri umflată, pentru a putea astăfelă se presinte și ună bugetă de chiăltuieli în consecință. Amă arătată de nenumărate ori, în cursă de mai mulți ani, efectele acestei fatale sisteme, și din nenorocire faptele au confirmată cu prisasă prevederile nóstre. Pentru prima ora în anul 1877 se rupe cu acestă fatală tradițiune, cu sistematica înșelare a corpurilor legiuitóre. Pentru prima oră, în evaluarea veniturilor bugetare, seiă de basă încasările, fără celă mai mică adausă arbitrară, din contra ținendu-se semn de tute scăderile posibile. Câteva exemple voră lumina mai bine cestiunea. Se luămă ca termenă de comparațiune esercițială anului 1875, ultimulă esercițiă închiriată, deorece esercițiulă anului 1876 nu se încheie decâtă la 1 iuliă viitoră. Ei bine, în bugetul anului 1875 venitulă din contribuțiunile directe a fost evaluată la 29,082,017 lei. In cursul resercițiului, venitulă acestor contribuțiuni a fost constatată la cifra de 28,356,134 lei. Cu tote aceste, în bugetul anului 1877 venitulă din contribuțiunile directe nu este evaluată de câtă la 24,210,000. Chiară încasările respective pentru exercițială 1875 s’aă efectuată în sumă de 26,472,452 lei, deși anulă a fostă din cei mai rei, și totuși evaluările pentru bugetul anului 1877 s’au ficiată numai la 24,210,000 lei, ținendu-se sema de reducerea licențelor, băuturelor spirtase și a impositului asupra viiloră. Pentru prima oră deră anulă acesta se vor putea presinta compturi, în cari constatările voră fi cu multă mai mari decâtă evaluările bugetare. Pentru contribuțiunile indirecte aceeași observațiune este de făcută; ba aci evaluările bugetare s’aă făcută pentru anulă 1877 mai josă decâtă chiară încasările pe 1875. Venitulă din contribuțiunile indirecte a fost evaluată în bugetulă pe 1875 la 31,403,000 lei. In bugetulă pe anulă 1877 se evalueză numai la 28,127,000 lei, deși nu s’a făcută nici uă reducere în aceste contribuțiuni, ci din contra monopolulu tutunuriloră va da, conformă contractului, 677,500 lei mai multă în anulă acesta de câtă în anulă trecuta și în anulă 1875. Amă 4’sb că la contribuțiunile indirecte evaluările s’aă făcută mai josă de câtă chiară încasările anului 1875. In adevără, în exercițială 1875 s’a încasată din contribuțiunile indirecte suma de 27,603,235 lei; la acesta, adăugândă sporulă de 677,500 lei, de la monopolulă tutunuriloră, avemă 28,280,735 lei, pe cândă evaluările pe anul 1877 sunt numai de 28,127.000 lei, adecă cu 153.735 lei mai josă decâtă încasările pe anul 1875. Salutara tendință, — manifestată pentru prima oră de 20 de ani, — de a prevedea în bugetă veniturile la minimumulă Ioră, a mersă pene a face pe autorii bugetului se evalueze chiară venitulă din consumarea internă a sarei mai josă decâtă încasările anului 1875. Consumarea internă a sărei a dată în 1875 suma de 2.935.040 lei, în bugetulă pe 1876 a fost evaluată la 3.400.000 lei, eră în bugetulă pe 1877 se evalueză numai la 2.900.000 lei. Ei bine, se pute pre presupune că în anul 1877 se va consuma în țară mai puțină sare decâtă în 1875? Negreșită că nu, nimică n’ar justifica uă asemenea presupunere, mai lesne și mai logică sară pute admite contrariulă. Ceaa ce s’a făcută cu contribuțiunile directe și cu cele indirecte, cari reprezintă partea cea mai însemnată a veniturilor Statului, s’a făcută și cu tote celelalte ramuri de venituri. Veniturile din domenie s’au evaluată în bugetul anului 1876 la 21.095.542 lei, oră în bugetul anului 1877 numai la 17.013.208 lei. Din poștă, telegrafă și căi ferate se înscrisese ca evaluare în bugetulă pe 1876 suma de 8.812,282 lei, pe cândă în bugetulă pe 1877 nu s’a înscrisă de câtă 7,452.147 lei. Și se notămă că pentru 1877 tasele poștale și telegrafice sunt mai mari decâtă cele percepute în 1875 și până la Augustă 1876. Se nu scăpămă asemenea din vedere că pentru prima eiá bugetulă postelară și telegrafeloră se află echilibrată. Ca produsă din vânzarea de bunuri de ale Statului, se înscrisese în bugetul pe 1876 suma de 4,325,891 lei, pe cândă în bugetul pe 1877 nu s’aă înscrisă de câtă 1,790,000 lei, adică numai veniturile pe deplină și cure, ca cele de pe ratele bunurilor vândute și cele de pe rescumpărări și imbaticuri, și chiară acestea conformă nu constatărilor, ci încasărilor din anii trecuți. In facia unor asemeni evaluări, mai că s’ară putea afirma că nu numai constatările voră fi cu multă mai presusă de evaluările bugetare, deră chiară încasările,— dacă anul 1877 va fi mai bună în recoltă decâtă anii trecuți, — voră întrece cu mai multe milióne evaluările bugetare. N’amă putea lăuda îndestulă pe autorii bugetului că s’aă făcută astăfelă organele fidele ale reacțiunii, ce s’a manifestată în țară contra umflării sistematice a veniturilor. Cu venituri umflate ajungeamă fatalmente la capulă esercițielor, cu deficite, și prin urmare cu datorii flotante enorme. Cu venituri evaluate supt realizate, vomă ajunge la escedinte de venituri, și acesta ar fi cea mai mare fericire care s’ară putea aspira în administrarea intereselor materiale ale Statului. Atunci în adevĕra creditulă României s’ară rădica susă, ară fi puternică întemeiată , și însăși prosperitatea generală a țarei ară fi asicurată. Deră ce facemă cu deficitulă de peste șase milione și jumătate, ce mai rămâne după bugetulă promulgată astăzi ? Ce facemă și cu deficitulă anilor 1875 și 1876, cari apósa atâtă de greă asupra tesaurului ? La aceste întrebări vomă respunde în articolulă viitoră, și publiculă va vedea că, celă puțină în ceea ce priveșce deficitul desercițiului anului cuvinte, el se va acoperi cu atâta înlesnire pe câtă și siguranță, fără noul împrumuturi și chiară fără vr’uă nouă vânzare de bunuri de ale Statului. Francia. — Propunerea Laisant pentru reducerea duratei serviciului miltară obligatorie de la cinci la trei ani și pentru desființarea voluntariatului d’mă ană preocupă spiritele. Acestă propunere a făcută ca d. Thiers se reintre în arena parlamentară, de care sta depărtată de câtăva timpă. D-sea a fost numită membru al comisiunii însărcinate cu cercetarea acestei propuneri și alesă în unanimitate președinte de către acea comisiune. Fostul președinte ală Republice! e partizană ală menținerii legii în ființă. Italia.— Proiectulu privitoră la instrucțiunea obligatorie, considerată de cele patru ministere, cari au precedată cabinetulă Depretis- Nicotera, ca uă reformă din cele mai arginți, deră amânată necontenită, fiă din causa oposițiunii Camerelor, fiă din causa retragerii ministerielor, d’astă-dată e luată în considerare de cameră. Ministerulă, din Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele : Londra, 9 Martie.—Lordul Derby într’uă întrevorbire cea avută cu cornițele Șuvalof, mai nainte de plecarea acestuia la Paris, o dată ambasadorului rusescă se înțelegi că guvernul angloză este contra oricărei intențiuni d a se schimba tratatulu de la Paris și că nu va suprscrie nici ună protocolă prin care puterile ară lua asupră bună angajamentă reciprocă pentru viitoră. Belgrad, 9 Martie.—Colonelulu Lesjanin a luată deja în posesiune Alexinatzulă și generalulă Horvatovici Zaharulă. Sistema de miliție va fi desființată și se va introduce oă armată permanente consululă generală rusescu Karzoff va fi rechimată. Jalnica fiică Elena Cantacuzino, ginere Eustațiă Caligari, noră Domnica Mavrocordată și nepoții Nicolae și George Mavrocordată, George și Constantină Cantacuzino, Vasile, Constantină și Alesandrina Caligari, că durerea a anuncia perderea iubitei soră mamă, soră, socră și bunică RDXAN1A MAVHOCORDATD NĂSCUTĂ ROSKTTI încetată din vieță la 1 Martie, în etate de 84 ani. Ceremonia funebră se va face Joui, la 3 Martie, orele 2 după amezd la sfânta monastire Văcărescu. Rudele și prietenii cari din erore nu voră fi primită biletă de invitare suntă rugați a considera acesta ca uă directă invitare, parte’, pentru a ’i asigura sortea, l’a remaniată, deră acestă remaniare, vorbimă după îndelunga esperiință făcută la noi în cursă de 13 ani și a condițiuni neasemănată mai bune, va face ca elă să rămâne totă numai că simplă declarațiune de principie, deci se va admite așa cum e propusă. In adevără, legea acesta obligă pe părinți și pe tutori a trimite la șcală pe copii de la șese péne la zece ani, dază rămâne mută în privința mi410 celoră de realizare a acestei instrucțiuni; nu vorbesce nimică despre modul de preparare a învățătorilor necesari, despre crearea scalelorü trebuinciose, despre materialul de învățămăntă, și despre intervenirea guvernului, sel mai bine a provincielor și comunelor, în supraveghiarea acestui învățăment, și în întreținerea lui prin procurarea sumelor necesarie. Institutorii nu sunt în adevera nici nu destulă de numeroși, nici de ajunsă pregătiți pentru ună învățămăntă seriosă și pentru mai bine de 1500 comune instrucțiunea obligatorie mai rămâne numai înscrisă în lege, fără uă aplicare practică. Pe lîngă acesta, întregă provincia și alta există mari disproporțiuni în privința numărului profesorilor, compararată cu poporațiunea. Cele despre mé4a-nopte numără, în termenă de mij1ocă, ună institutore la 456 locuitori; fostele state papale, Neapole și Sicilia, ună institutore la 1.719 locuitori. Diferința dură merge gradată de la Piemonte și Lombardia către centru și partea de me4ă-zi a peninsulei. In asemeni condițiuni, uă declarare platonică a instrucțiunii obligatorii nu pute sé de de câtă resultate cea dată la noi, resultate pe cari le-amă esplată, le esplămă și le vomă espla într’ună modă crudă prin înlesnirea cu care rana credință a unor guvernanți neconsciințioși póte falsifica instituțiunile, a le întorce în contra poporului și în folosulă loră, despoindu-’lă de drepturi și chiară de avere și inspirându’i ură în contra aceloră instituțiuni menite d’a lă garanta. Déci frații de pe țermii Tibetului ară ave înainte-le resultatele dobândite la noi c’uă sistemă aprope identică cu aceaa ce propună dănșii, ca uă ancoră de mântuire, sar gândi negreșită mai adâncă și și-ară completa reforma ce întreprindă, decâ scopul ă ce urmărescă nu e numai înavuțirea colecțiunii legiloru cu încă una, fără vieță și destinată a făce în prafulă arhivelor. Câtă pentru lipsa de disposițiuni privitore la intervenirea facultativă seu obligatorie a clerului în învățămăntă, noi, judecândă numai din puntură de vedere ală principielor și după practica făcută la noi, nu putemă decâtă se felicitămă pe autorii proiectului, pentru că la noi toleranța religiosă, în înțelesul ăiei celă mai întinsă, a fostă și este ună principiă genetică, de la care nu găsimă nici uă singură abatere în trecutulă nostru, și mai cu osebire în presiune. Serbia. — Biarul oficiale a publicată la 6 Martiă uă proclamațiune a principelui care, anunciândă închiriarea păcii, zice între altele: „Acum trebuie să căutămă nour puteri pentru progresul naționale în lucrările păcii și în iubirea frățescă.* Rusia. — Țanilă a ordonată a se crea trei nouă parcurs de artileria în Polonia. Spania — Tragerea la sorți s’a făcută în provincia Alava prin intervenirea autorităților municipale. Cea mai mare parte din consiliele municipale din Guipuzcua aă pre-